ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4065/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4065/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor

Securității a chemat în judecată pe pârâtul F.A., solicitând să se constate

calitatea acestuia de lucrător al Securității.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că prin Cererile nr. P1261/00 din 01 aprilie 2009 și nr. P

5306/07 din 07 august 2009 adresate C.N.S.A.S. de către doamna M.E., respectiv

de către domnul T.G.C., s-a solicitat verificarea, sub aspectul constatării

calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au

contribuit la instrumentarea dosarelor la care petenții au avut acces în

temeiul art. 1 alin. (7) și alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări

și completări prin Legea nr. 293/2008, în Dosarul nr. I 233790 pârâtul

întocmind documentele din vol. 4, iar în dosarul I 203872, pârâtul figurând în

vol. 1.

A mai precizat

reclamantul că așa cum rezultă și din cuprinsul Notei de Constatare nr. 01/1/2752

din 24 noiembrie 2010, precum și al înscrisurilor atașate, pârâtul, având

gradul de locotenent colonel în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate

Maramureș, Serviciul 2, a aprobat deschiderea unui dosar de urmărire

informativă asupra unei persoane deoarece aceasta "a avut o poziție

necorespunzătoare, concepții nesănătoase", dar, mai ales, nu a renunțat la

ideea de a fugi din țară, deși fusese prins de autoritățile maghiare și predat.

În cadrul acțiunii de urmărire a dispus "Încadrarea informativă a

obiectivului cu sursele <M.>, <A.> și <P.>".

Așa cum rezultă din

documentele ce alcătuiesc Dosarul nr. I 4046, urmăritul a fost încadrat cu

surse - potrivit notele informative de la filele 9 și 10.

De asemenea, pentru

documentarea activității ostile a urmăritului, lt. Col. F. a dispus: efectuarea

unei investigații la domiciliu pentru a se identifica anturajul celui vizat,

verificarea la serviciul pașapoarte pentru a identifica dacă are rude în

străinătate, conlucrarea cu Serviciul 1 din cadrul aceluiași inspectorat

județean pentru a-i trece pe urmărit și în evidența dosarului de problemă

<Evaziune>. Evident, pentru elucidarea acestui caz și pentru efectuarea

anchetei informative se va coopera și cu ofițerul de cercetare penală. Notele

de analiză Întocmite pe parcursul desfășurării urmăririi atestă că cele dispuse

de pârât s-au realizat.

Față de cele arătate,

reclamantul a precizat că definiția legală a noțiunii de lucrător nu presupune

situațiile în care respectivele persoane încălcau întregul sistem juridic în

vigoare înainte de 1989, ci doar cazurile în care aceștia suprimau sau

îngrădeau drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

A mai apreciat

reclamantul că din punctul de vedere al legiuitorului, este irelevant dacă

aceste încălcări sau limitări aveau susținere legală sau regulamentară.

S-a opinat că

pârâtul, prin activitățile desfășurate, a îngrădit drepturile și libertățile

fundamentale, garantate de legislația din acea vreme, în speța dată, îngrădirea

dreptului la viață privată producându-se în momentul în care Securitatea a

încadrat cu surse persoana urmărită pentru motivele politice arătate.

Reclamantul a

considerat că sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a)

din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.

293/2008 pentru a se putea constata calitatea de "lucrător al

Securității".

Prin Sentința civilă

nr. 5593 din 4 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal a fost admisă acțiunea formulată, instanța

constatând existența calității pârâtului de lucrător al Securității.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță a constatat că potrivit Legii nr. 293/2008

pentru a se putea constata calitatea de lucrător al Securității trebuie

îndeplinite două condiții, respectiv:

calitatea de ofițer, inclusiv acoperit, sau subofițer al Securității în

perioada 1945 - 1989.

menționată la punctul 1 să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a

îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Prima instanță a

apreciat îndeplinită prima condiție deoarece pârâtul a avut gradul de

locotenent colonel în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Maramureș,

Serviciul 2, 1988 - 1989.

S-a constatat

îndeplinită și cea de-a doua condiție impusă de actul normativ, instanța

reținând că activitățile pârâtului au îngrădit dreptul la viață privată

consacrat de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile

și Politice.

Astfel, pârâtul a

aprobat deschiderea unui dosar de urmărire informativă asupra unei persoane

deoarece "a avut o poziție necorespunzătoare, concepții nesănătoase",

dar, mai ales, nu a renunțat la ideea de a fugi din țară, deși fusese prins de

autoritățile maghiare și predat. În cadrul acțiunii de urmărire a dispus

"Încadrarea informativă a obiectivului cu sursele <M.>, <A.>

și <P.>". Așa cum rezultă din documentele ce alcătuiesc Dosarul nr.

I 4046, urmăritul a fost încadrat cu surse și că pentru documentarea activității

ostile a urmăritului, pârâtul a dispus: efectuarea unei investigații la

domiciliu pentru a se identifica anturajul celui vizat, verificarea la

serviciul pașapoarte pentru a identifica dacă are rude în străinătate,

conlucrarea cu Serviciul 1 din cadrul aceluiași inspectorat județean pentru a-i

trece pe urmărit și în evidența dosarului de problemă <Evaziune>.

În raport cu

susținerile pârâtului ce vizau respectarea unor instrucțiuni de serviciu, prima

instanță a apreciat că acestea nu pot fi primite, deoarece pârâtul era obligat

să acorde prioritate respectării drepturilor prevăzute în actele normative cu o

forță juridică superioară, respectiv tratatelor internaționale ratificate de

România.

S-a mai constatat că

pârâtul nu a probat că prin activitățile persoanelor urmărite erau periclitate

siguranța națională, siguranța publică, ordinea de drept.

exercitată

Împotriva Sentinței

nr. 5593 din 4 octombrie 2011 a Curții de Apel București a formulat recurs

pârâtul F.A., considerând-o ca nelegală și netemeinică.

În motivarea căii de

atac, recurentul-pârât aduce, în esență, următoarele critici sentinței

recurate:

- instanța de fond de

contencios administrativ a fost necompetentă material să soluționeze acțiunea

dedusă judecății despre care se susține că este o acțiune civilă în constatare,

întemeiată pe dispozițiile art. 111 din C. proc. civ.;

- nu au existat

dovezi la dosar care să conducă la concluzia că sunt întrunite în cauză

condițiile prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările

și completările ulterioare, pentru a se constata calitatea sa de lucrător al

Securității.

de recurs

Înalta Curte

analizând recursul formulat, apreciază că acesta este întemeiat și va fi admis

pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Criticile referitoare

la necompetența materială a instanței de fond sunt nefondate, întrucât potrivit

dispozițiilor art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și

completările ulterioare, revine competența exclusivă a Curții de Apel București,

secția contencios administrativ și fiscal, de a soluționa acțiunea în

constatarea calității de lucrător al Securității, aceste dispoziții nefiind

afectate de vreun viciu de neconstituționalitate.

Însă, instanța de

fond a pronunțat o soluție nelegală, fără a verifica dacă, în raport cu

dispozițiile legale incidente și cu documentația anexată sesizării, fusese

sesizată sau nu, legal de către autoritatea publică reclamantă.

Într-adevăr, obiectul

sesizării formulate de C.N.S.A.S. îl reprezintă cererea de constatare a

calității de lucrător al Securității, în ceea ce îl privește pe

recurentul-pârât F.A., în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 24/2004 privind

accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Potrivit art. 3 din

O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare: „Pentru a

asigura dreptul de acces la informații de interes public, orice cetățean român,

cu domiciliul în țară sau în străinătate, precum și presa scrisă și

audiovizuală, partidele politice, organizațiile neguvernamentale legal

constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate,

la cerere, în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător al

Securității sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanțe de

urgență, a candidaților la alegerile prezidențiale, generale, locale și pentru

Parlamentul European, precum și a persoanelor care ocupă următoarele demnități

sau funcții:

a) Președintele

României;

b) deputat sau

senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European;

c) membru al

Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar

general adjunct din Guvern și din ministere, director în minister și asimilați

ai acestor funcții, Comisar European;

d) secretarii

generali și secretarii generali adjuncți ai Camerelor Parlamentului, directorii

departamentelor celor două Camere, consilierii prezidențiali și de stat;

e) prefecții,

subprefecții, secretarii generali ai consiliilor județene, secretarul general

al Consiliului General al Municipiului București;

f) directori în

prefectură, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și

ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, organizate la nivel

local;

g) primarii,

viceprimarii, consilierii județeni, consilierii în Consiliul General al

Municipiului București, consilierii locali;

h) directorul și

adjuncții acestuia în cadrul Serviciului Român de Informații, Serviciului de

Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de

Telecomunicații Speciale, precum și șeful și adjunctul acestuia în cadrul

structurilor județene ale Serviciului Român de Informații și ale Serviciului de

Telecomunicații Speciale;

h.1) candidații

pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității;

i) personalul diplomatic

și consular;

j) Avocatul Poporului

și adjuncții acestuia;

k) membrii în

Consiliul Național al Audiovizualului;

l) judecătorii și

magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea

Constituțională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție, inclusiv cei din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și ai

Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și

Terorism, judecătorii, procurorii și prim-grefierii de la instanțele și

parchetele civile și militare;

m) personalul cu

funcții de conducere, cu excepția celui prevăzut la lit. c), din Ministerul

Internelor și Reformei Administrative, precum și ceilalți ofițeri și

subofițeri/agenți din Ministerul Internelor și Reformei Administrative;

n) președintele,

vicepreședinții și consilierii de conturi din cadrul Curții de Conturi;

persoanele cu funcții de conducere, la nivel național și județean, în Garda

Financiară și în organele vamale;

o) președintele și

președintele de secție la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ,

ai Consiliului Național de Integritate, președintele și vicepreședintele

Agenției Naționale de Integritate, persoanele cu funcții de conducere din

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și din Agenția Națională a

Funcționarilor Publici, președinții și membrii Consiliului Concurenței, ai

Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, ai Institutului Național de

Statistică și ai Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară;

p) membru în

consiliile de administrație ale societăților publice de radio și de

televiziune, acționar, administrator, director, redactor-șef, redactor în

serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă,

analiștii politici și asimilații acestora;

q) guvernatorul

Băncii Naționale a României, președinte, vicepreședinte de bancă și membrii

consiliului de administrație din sectorul bancar;

r) membru, membru

corespondent, membru de onoare sau secretar general al Academiei Române ori,

după caz, secretar al academiilor de ramură;

s) rectorul,

prorectorul, secretarul științific al senatului universitar, decanul,

prodecanul, secretarul științific de facultate și șefii de catedră din

instituțiile de învățământ superior de stat și private;

ș) inspector general

sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului școlar județean,

director de liceu ori de grup școlar, precum și director în instituțiile de

cultură, la nivel național, județean, municipal și local;

t) președinte,

vicepreședinte, secretar general și ceilalți membri ai organelor de conducere

statutare ale partidelor politice, la nivel național, județean și local, sau ai

unei organizații neguvernamentale și asimilații acestor funcții;

ț) personalul militar

și civil cu funcții de conducere, cu excepția celui prevăzut la lit. c), din

Ministerul Apărării și din statele majore ale categoriilor de forțe ale

armatei, conform nomenclatoarelor de funcții, precum și comandanții de unități

sau echivalente;

u) ierarhii și șefii

cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv,

precum și asimilații lor de la parohiile din țară și din străinătate, la

cererea reprezentanților cultului religios de care aceștia aparțin;

v) președinte,

vicepreședinte și secretar general de organizații patronale și sindicale

reprezentative la nivel național și asimilații acestor funcții, precum și

ceilalți membri ai conducerilor executive respective;

w) director al

direcției de poștă și telecomunicații, șefi de serviciu de poștă și de

telecomunicații, șefi de centrală telefonică;

x) persoanele cu

funcție de conducere din direcțiile sanitare județene, din direcțiile județene

de sănătate publică și a municipiului București, din Colegiul Medicilor din

România, din casele de asigurări de sănătate, directorii de spitale, precum și

medicii psihiatri, anatomo-patologi și legiști;

y) persoanele cu

funcții de conducere, inclusiv membru al consiliului de administrație în regii

autonome, companii și societăți naționale, societăți comerciale având ca obiect

activități de interes public sau strategic, precum și membrii conducerii

fundațiilor, asociațiilor și filialelor care activează pe teritoriul României,

inclusiv fondatorii acestora;

z) persoanele care

dețin titlul de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989”.

Or, din actele și

lucrările dosarului nu rezultă că recurentul-pârât s-ar fi aflat într-una

dintre situațiile de mai sus, ori ar fi deținut una dintre funcțiile și

calitățile enumerate de norma citată.

De altfel, în cererea

de sesizare a instanței de contencios administrativ, autoritatea publică

intimată a invocat ca temei legal dispozițiile art. 1 alin. (7) și art. 2 lit.

a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Într-adevăr, potrivit

art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, „persoana, subiect al unui dosar din

care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle

identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au

contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita

verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau

subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este

aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor din

oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență”.

Deci, din

interpretarea sistematica și teleologică a textului legal citat mai sus,

rezultă în primul rând că, atunci când nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3

din O.U.G. nr. 24/2008, verificarea unei persoane care a aparținut fostelor

structuri ale Securității se poate face doar la cererea unei persoane

îndreptățite, adică a unei persoane care a fost subiect al unui dosar de

urmărire din partea fostelor structuri ale Securității.

Totodată, în al

doilea rând, rezultă că cererea de aflare a identității și de verificare a

calității de lucrător al Securității îi poate viza exclusiv pe ofițerii sau

subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei

îndreptățite, care a formulat cererea în condițiile legii.

Aceeași concluzie

rezultă și din interpretarea dispozițiilor art. 27 alin. (1) din Regulamentul

de organizare și funcționare al C.N.S.A.S. publicat în M. Of. al României,

Partea I nr. 189 din 9 ianuarie 2009, potrivit cărora „petiționarul

îndreptățit, luând cunoștință de conținutul dosarului, poate solicitat în scris

C.N.S.A.S., demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor

Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la

completarea dosarului și poate solicita verificarea calității de lucrător al

Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la

instrumentarea dosarului”.

Deci, cu alte

cuvinte, instanța de fond era obligată ca, mai înainte de a analiza dacă

activitatea desfășurată de recurentul-pârât în perioada când a deținut funcția

de ofițer în structurile fostei Securități, îndeplinește condițiile art. 2 lit.

a) din O.U.G. nr. 24/2008, să stabilească în mod neechivoc faptul că acesta a

contribuit la completarea dosarului de urmărire a persoanei îndreptățite care a

formulat cererea de verificare.

Or, în cauză este

necontestat că recurentul-pârât a fost verificat la cererea formulată de M.E.,

respectiv T.G.C., care au solicitat stabilirea calității de lucrător al

Securității pentru persoanele - ofițeri care au contribuit la instrumentarea

Dosarului I 233790, respectiv I 203872.

Din actele depuse la

dosarul cauzei nu rezultă îndeplinirea condițiilor expuse mai sus pentru a se

putea reține legalitatea sesizării instanței de contencios administrativ.

Pe de o parte, din

nota de constatare emisă în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, cu

modificările și completările ulterioare, rezultă că recurentul a contribuit la

instrumentarea dosarelor numiților B.V., D.S.V., menționate sub un alt număr de

dosar/cotă C.N.S.A.S., decât cele pentru care s-a solicitat verificarea, astfel

că recurentul-pârât a contribuit la instrumentarea dosarelor altor persoane,

care, însă, nu au formulat cerere de verificare, în temeiul art. 1 alin. (7) și

(8) din actul normativ menționat anterior și nicidecum la instrumentarea

dosarului persoanelor pentru care s-a cerut verificarea.

În același sens este

și jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de

contencios administrativ și fiscal transpusă atât în deciziile pronunțate în

situații similare (ex. Deciziile nr. 1582 din 17 martie 2011 Decizia nr. 2562

din 5 mai 2011, nr. 3253 din 3 iunie 2011), cât și în soluția de principiu

adoptată, în sensul soluției instanței de recurs, de judecătorii Secției de

contencios administrativ și fiscal - Î.C.C.J., la 11 iunie 2012.

În altă ordine,

înscrisul de la fila 27 dosar fond ce reprezintă o copie a dosarului având cota

I 203872 nu prezintă relevanță în ceea ce privește cererea adresată C.N.S.A.S.

de T.G.C., în care se solicită stabilirea calității de lucrător al Securității

pentru ofițerii care au contribuit la instrumentarea Dosarului nr. I 203872 -

T.G., nerezultând din cuprinsul filei 186 că pârâtul a contribuit cu informații

la completarea dosarului persoanei pentru care s-a cerut verificarea sau că

acest dosar privea persoana pentru care s-a solicitat verificarea.

În ceea ce privește

cererea adresată C.N.S.A.S. de către M.E., ca împuternicit pentru M.L., în care

se solicită stabilirea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii

care au contribuit la instrumentarea Dosarului I 233790, în care F.A. figurează

în vol. 4, se reține, pe de o parte, că această cerere nu respectă cerința

prevăzută la art. 1 alin. (9) din O.U.G. nr. 24/2008 și nici nu au fost depuse dovezi

care să conducă la încadrarea în ipoteza prevăzută de alin. (8) din art. 1

menționat.

Pe de altă parte,

acțiunea în constatare formulată de reclamant, după cum se constată, nu a fost

motivată pe înscrisurile menționate care doar au fost enumerate ca fiind depuse

la dosar.

În altă ordine,

filele 193 și 318, despre care se susține că aparțin dosarului cu cota I 233790

vol. 4, nu pot conduce la concluzia că pârâtul a contribuit cu informații la

completarea dosarului sau la instrumentarea dosarului persoanei - subiect al

Securității.

Din cuprinsul

acestora rezultă că a avut loc doar o simplă transmitere a unor informații fără

a putea fi calificate ca înscrisuri ce fac dovada unor activități prin care

s-au suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului,

pentru a se putea reține în ceea ce-l privește pe pârât calitatea de

colaborator al Securității conform art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr.

24/2008.

Față de

considerentele expuse, constatându-se întrunite motivele de recurs întemeiate

pe dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte în temeiul

art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004,

modificată și completată, urmează să admită recursul formulat, să caseze

sentința atacată și, pe fond, să dispună respingerea acțiunii în constatare

formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de F.A. împotriva Sentinței civile nr. 5593 din 4 octombrie 2011 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și respinge acțiunea în constatare formulată de reclamantul Consiliul

Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 octombrie 2012.

Procesat de GGC - LM