ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2142/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond Prin cererea adresată Tribunalului Cluj, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.T.F. a formulat contestație împotriva Raportului de evaluare nr. 9462/G/II din 17 februarie 2012 întocmit de către A.N.I. Tribunalul Cluj, secția contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale, prin Sentința civilă nr. 6431 din 11 iunie 2012 a fost admisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cu motivarea că în cauză autoritatea pârâtă, A.N.I.

este un organ de specialitate al administrației publice centrale. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj la 29 iunie 2012. 2. Soluția instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 884 din 16 noiembrie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă contestația formulată de reclamantul C.T.F. Pentru a motiva această soluție, instanța de fond a reținut că reclamantul-contestator a avut calitatea de consilier județean în cadrul C.J. Cluj și a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârii nr. 30 din 18 martie 2009 a C.J. Cluj, privind aprobarea bugetului general propriu pentru anul 2009, în a cărei anexa este alocata suma de 120.000 lei pentru obiectivul de investiții „Amenajare drum de acces la gospodăria de apa din localitate a Camarasu, jud. Cluj”.

Se menționează ca lucrarea a fost executată de către SC G.C. SRL 012/605/1998), societate comercială în care soția reclamantului, C.D.C., deține atât funcția de asociat (50 %) cat si cea de administrator, începând din data de 16 octombrie 2007. Prin același raport de evaluare s-a identificat existenta unei stări de incompatibilitate prin încălcarea dispozițiilor art. 90 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitarilor publice, a funcțiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, odată cu încheierea de către C.J. Cluj (instituție unde reclamantul ocupa funcția de consilier județean) a Acordului Contractual nr. 72 din 22 decembrie 2008 cu SC G.C.

SRL - JI2/605/1998, societate comerciala unde soția reclamantului deține atât calitatea de administrator cat si de asociat. Prin acțiunea în contencios administrativ formulată la 13 martie 2012 de reclamantul C.T.F. în contradictoriu cu pârâta A.N.I. s-a solicitat anularea Raportului de Evaluare nr. 9462/G/II din 17 februarie 2012 întocmit de către A.N.I. in data de 17 februarie 2012 si comunicat reclamantului in data de 27 februarie 2012 ca fiind nelegal. Reclamantul susține că prin Hotărârea nr. 30 din 18 martie 2009 s-a stabilit si votat întregul buget pentru anul 2009 si nicidecum bugetul pentru lucrarea de investiție care urma sa o execute societatea comerciala la care soția reclamantului este asociat si administrator si ca s-a aflat intr-o eroare cu privire la acest fapt, cu privire la conflictul de interese.

Cu ocazia încheierii acordului contractual nr. 72/2008 reclamantul nu a făcut parte din comisia care a ales oferta cea mai avantajoasa in cursul procedurii de achiziție publică, nu a participat la semnarea acordului contractual nr. 72/2008 și nu a făcut parte nici din comisia de recepție, pentru a se putea vorbi de un anume conflict de interese. În raportul de evaluare, se reține și încălcarea art. 253 1 C. pen (adică săvârșirea infracțiunii de conflict de interese), însă prin Rezoluția Procurorului data în dosarul cu nr. 67/P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva reclamantului, în baza art. 228 alin. (1) si art. 10 lit. d) C. proc.

pen., faptei lipsindu-i latura obiectivă a infracțiunii, si anume participarea reclamantului la luarea deciziilor în urma cărora SC G.C. a realizat un folos material. La data de 22 decembrie 2008, SC G.C. SRL, a încheiat cu C.J. Cluj, Acordul contractual nr. 72 din 22 decembrie 2008, având ca obiect amenajarea drumului de acces la gospodăria de apă din localitatea Cămărașu, comuna Cămărașu, iar urmare a adoptării Hotărârii nr. 30 din 18 martie 2009 a încasat suma de 130219,32 lei, după cum rezultă din facturile și extrasul de cont transmise de C.J. Cluj.

Astfel potrivit procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. 9987 la 06 iulie 2009 beneficiarul a recepționat lucrările executate, iar la data de 13 iulie 2009 s-a realizat prin ordin de plată, plata lucrărilor efectuate . S-a reținut de către instanța de fond că, în mod evident, reclamantul nu a făcut parte din comisia de licitație care a acordat, prin parcurgerea procedurii specifice achizițiilor publice, lucrarea „Amenajare drum de acces la gospodăria de apa din localitate a Camarasu, jud. Cluj” către SC G.C. SRL, societate comerciala în care soția reclamantului, C.D.C., deține atât funcția de asociat (50 %) cât și cea de administrator, începând din data de 16 octombrie 2007. Acest aspect a și fost reținut în rezoluția procurorului când s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 253 1 C. pen.

Prin participarea reclamantului, in calitate de consilier județean, la votarea Hotărârii nr. 30 din 18 martie 2009, în raportul de evaluare contestat i se imputa existenta unui conflict de interese în sensul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 176/2010. Conform art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței in exercitarea demnități lor publice, a funcțiilor publice și in mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, „Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative”.

Potrivit prevederilor art. 77 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările si completări le ulterioare, „Conflictele de interese, pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene sau consilierii locali și județeni sunt prevăzute in art. 47 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare”. Au fost invocate dispozițiile art. 46 alin. (1) și (2) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată, coroborate cu cele ale art. 98 din același act normativ, potrivit cărora nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor, consilierul județean care fie personal fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusă dezbaterilor consiliului județean.

Hotărârile adoptate de consiliul județean cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanța de contencios administrativ. Acțiunea poate fi introdusă de orice persoană interesata. S-a apreciat că, din această perspectivă, simpla participare la vot a reclamantului este suficientă, pentru generarea conflictului de interese, nefiind necesară nicio altă consecință consecutivă acestei participări. Participarea la vot determină nulitatea de drept a hotărârii respective. Prin urmare nu are relevanță, dacă votul era același în lipsa participării reclamantului, simpla prezență a acestuia la vot contaminând valabilitatea întregului vot, a voinței integrale a autorității publice emitente.

Ori față de aspectul dovedit al participării reclamantului la votul pentru adoptarea Hotărârii nr. 30 din 18 martie 2009, această acțiune se constituie într-un veritabil conflict de interese, fiind prohibit de art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 la care trimite art. 77 din Legea nr. 161/2003. desigur reclamantul trebuia să se abțină de la vot exclusiv cu privire la alocata suma de 120.000 Iei pentru obiectivul de investiții. „Amenajare drum de acces la gospodăria de apă din localitatea Cămărașu”, lucrarea in cauză fiind executată de SC G.C. SRL, participarea la votarea restului punctelor de pe ordinea de zi fiind perfect legală. Față de consecința dată de legiuitor actului votat de cel aflat în situația unui conflict de interese s-a considerat că restul chestiunilor exced și nu pot influența existența conflictului de interese și că nu orice conflict de interese trebuie să constituie și infracțiunea de conflict de interese prevăzută de art. 253 1 C. pen.

Astfel împrejurarea că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese, nu duce la concluzia că nu există conflict de interese. 3. Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul C.T.F. solicitând, în principal, admiterea recursului, casarea hotărârii cu trimiterea acesteia spre rejudecare aceleiași instanțe, iar în subsidiar, admiterea contestației și anularea Raportului de evaluare nr. 9462/G/II din 17 ianuarie 2012. În cadrul motivelor de recurs s-au arătat, mai întâi, concluziile Raportului de evaluare nr. 9462/G/II din 17 februarie 20012 întocmit de A.N.I. și considerentele sentinței prin care a fost respinsă contestația.

Referitor la sentința atacată, recurentul a arătat că a participat la adoptarea Hotărârii nr. 30 din 18 martie 2009 a C.J. Cluj, pe ordinea de zi fiind „Proiect de hotărâre privind aprobarea bugetului general propriu pe anul 2009”, fiind astfel evident că a fost adoptat și votat întregul buget pentru anul 2009 și nicidecum bugetul pentru lucrarea de investiție care urma să o execute societatea comercială la care soția recurentului este asociat și administrator. S-a invocat faptul că, cu ocazia încheierii acordului contractual nr. 72/2008, recurentul nu a făcut parte din comisia care a ales oferta cea mai avantajoasă în sensul procedurii de achiziție publică, nu a participat la semnarea acordului contractual nr. 72/2008 și nici din comisia de recepție, iar ordinul de începere a lucrărilor s-a dat la 6 aprilie 20090, abia din acel moment putând fi în discuție un conflict de interese.

Pentru a fi în conflict de interese, în sensul prevederilor art. 70 din Legea nr. 161/2003, recurentul consideră că ar trebui să aibă un interes patrimonial care să influențeze îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce îi reveneau conform actelor normative, iar prin participarea la ședință și adoptarea Hotărârii nr. 30/2009 nu a fost aprobat bugetul pentru lucrarea de amenajare drum ci bugetul pe anul 2009 al județului Cluj. Au fost invocate prevederile art. 253 1 alin. (2) C. pen. și s-a apreciat că Hotărârea nr. 30/2009 a C.J. Cluj este un act normativ prin care se stabilește bugetul general al județului pe anul 2009 și nu un act administrativ sau de altă natură cu caracter individual, pentru că nu s-a votat doar bugetul pentru lucrarea de amenajare drum acces.

Intimata A.N.I. a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat. 4. Soluția instanței de recurs După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul pentru următoarele considerente: Instanța de fond a fost investită cu soluționarea contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de A.N.I., prin care s-a stabilit că recurentul-reclamant s-a aflat în conflict de interese pentru că a participat la adoptarea unei hotărâri de consiliu prin care au fost aprobate sume de bani pentru o lucrare executată de o societate comercială unde soția recurentului deține 50 %, în calitate de asociat dar și de administrator.

Motivele de recurs vizează aceleași apărări pe care recurentul le-a invocat și în fața instanței de fond, dar criticile sunt nefondate. Potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției: „Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative”. Conform art. 77 din același act normativ: „Conflictele de interese pentru președinții și vicepreședinții consiliilor județene sau consilierii locali și județeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioare”.

Art. 46 alin. (1) Legea nr. 215/2001 a administrației publice prevede că „ Nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local ”, iar aceste prevederi trebuie coroborate cu cele ale art. 98 din Legea nr. 215/2001. Recurentul a invocat faptul că nu poate exista conflict de interese pentru că prin Hotărârea nr. 30/2009 a fost adoptat bugetul pe anul 2009 și că acesta ar fi un act normativ, fiind invocate dispozițiile art. 253 1 alin. (2) C. pen.

Potrivit art. 2531 alin. (1) C. pen., Conflictul de interese -„ Fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă.” (2) Dispozițiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.” Mai întâi, recurentul face o confuzie între conflictul de interese de natură administrativă și conflictul de interese, ca infracțiune, reglementat de Codul penal.

În al doilea rând, față de această distincție, nu poate fi invocată o cauză de exonerare a răspunderii penale pentru a se solicita anularea actului prin care a fost constatat conflictul de natură administrativă. Mai mult, în cazul conflictului de interese de natură administrativă, există prevederi legale exprese, prin care se interzice consilierilor locali sau județeni să participe la deliberarea și adoptarea hotărârilor de consiliu local sau județean dacă el personal sau prin soț, soție, afini sau rude până la al patrulea grad inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului local sau județean, fără ca legea să precizeze natura actului. În raport de atribuțiile consiliului local sau județean se poate spune că acestea adoptă acte administrative cu caracter normativ sau individual, dar nu acte normative.

Oricum, nu pot fi confundate actele cu administrativ cu caracter normativ cu actele normative, astfel că nu există o excepție în legătură cu actele administrative cu caracter normativ pentru care să nu poată fi constatat conflictul de interese. Din contră, legea prevede expres că atunci când un consilier local sau județean participă la adoptarea unui act administrativ cu caracter normativ sau individual și are un interes patrimonial în legătură cu acel act, legea stabilește că o asemenea situație constituie conflict de interese ce poate fi constatat de A.N.I. În privința criticii potrivit căreia prin Hotărârea nr. 30/2009 a fost adoptat „bugetul general propriu pe anul 2009” al Consiliului Județean Cluj, se constată că și aceasta este nefondată.

Chiar dacă hotărârea viza bugetul general al C.J. Cluj, în anexă era prevăzut expres că o sumă din acest buget în cuantum de 120.000 lei era alocată pentru realizarea obiectivului „Amenajare drum de acces la gospodăria de apă din localitatea Cămășan”, lucrare ce urma a fi executată de SC G.C. SRL, societate în care soția recurentului deținea calitatea de asociat (50 %) și cea de administrator. În funcție de această prevedere, pentru că anexele bugetului se votează, dacă recurentul avea un interes patrimonial, putea declara că se abține, situație în care nu s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate.

Referitor la susținerile recurentului legat de Acordul contractual nr. 72/2008, nu s-a reținut că ar fi participat în vreun fel la semnarea acestuia, însă conflictul de interese nu a vizat expres acest acord, ci el a fost invocat pentru a justifica interesul patrimonial al recurentului pentru că pe baza acestuia a fost aprobată suma ce urma a fi alocată acestui obiectiv de investiții, sumă aprobată prin Hotărârea nr. 30/2009 a C.J. Cluj, la adoptarea căruia a participat și recurentul. Nu se poate aprecia că situația de conflict de interese s-ar fi declanșat la 6 aprilie 2009, când s-ar fi dat ordinul de începere a lucrărilor aprobat prin ședința C.J. din 18 martie 2009 pentru că adoptarea Hotărârii nr. 30/2009 a reprezentat momentul apariției conflictului de interese.

Aceste susțineri ale recurentului potrivit cărora eventualul conflict de interese s-ar fi ivit la 6 aprilie 2009, oricum nu prezintă relevanță, deoarece la stabilirea conflictului de interese s-a avut în vedere participarea sa la adoptarea Hotărârii nr. 30/2009 a C.J. Cluj. Apreciind că soluția instanța de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/ 2004, va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul C.T.F. împotriva Sentinței civile nr. 884/2012 din 16 noiembrie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 mai 2014.