ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1892/2015

ÎNALTA CURTE

DE CASAȚ!E ȘI JUSTIȚIE

Asupra cauzei

civile de față, constată următoarele;

Prin decizia civilă nr. 3017 din 20

iunie 2002, Curtea de Apel Craiova a respins recursul declarat de reclamanții H.V.,

H.N., R.I. și O.M. împotriva Deciziei civile nr. 2470/ A din 14 septembrie 2001

a Tribunalul Gorj și a Sentinței civile nr. 1627 din 23 aprilie 2001,

pronunțată de Judecătoria Tg. Cărbunești, în contradictoriu cu pârâții G.M., B.V.,

C.

V., N.I., P.V., C.V., C.C.,

C.V., M.O.M., G.N., G.Ș., Z.E. și C.V.

Împotriva

deciziei sus-menționate a formulat contestație în anulare H.V., iar, prin Decizia

civilă nr. 1347 din 24 septembrie 2014, Curtea de Apel Craiova, Secția I civilă

a respins contestația» ca tardiv formulată.

Contestatorul

H.V. a formulat o nouă contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 3017 din

20 iunie 2002 și Decizia nr. 1347 din 24 septembrie 2014, ambele pronunțate de

Curtea de Apel Craiova.

Prin Decizia

civilă nr. 1477 de la 23 octombrie 2014, Curtea de Apel Craiova, secția I

civilă, a respins contestația în anulare, reținând că nu sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 317 și 318 din Codul de procedură civila.

Împotriva

deciziei sus-menționate, contestatorul H.V. a formulat o nouă contestație în

anulare, care a fost anulată ca netimbrată de Curtea de Apei Craiova, secția I

civilă, prin Decizia nr. 293 din 30 aprilie 2015.

Această din

urmă decizie a fost atacată cu recurs de către contestatorul H.V., dosarul

fiind înregistrat pe roiul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 16

iunie 2015.

În raport de

dispozițiile art. 320 alin. (3) eu referire la art. 299 alin. (1) C. proc. civ.

și de hotărârea atacată cu contestație în anulare, înalta Curte la acest termen

a rămas în pronunțare asupra excepției inadmisibilității recursului, pe care o

va admite pentru următoarele considerente:

Conform art. 320

alin. (3) C. proc. civ., hotărârea dată în contestație în anulare este supusă

acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.

Hotărârea

atacată cu contestație în anulare, respectiv Decizia nr. 1477 de la 23

octombrie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, este o hotărâre

pronunțată tot într-o contestație în anulare îndreptată împotriva unei hotărâri

pronunțate, de asemenea, într-o contestație în anulare care a fost îndreptată

împotriva unei decizii de recurs, respectiv Decizia nr. 3017 din 20 iunie 2002

a Curții de Apel Craiova, în consecință, o hotărâre irevocabilă în condițiile art.

377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ. și, ca atare, nesusceptibilă de recurs, în

raport de interpretarea per a contraria a dispozițiilor art. 299 C. proc. civ.

Potrivit

textului de lege sus-menționat, sunt supuse recursului hotărârile date fără

drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile legii, hotărârile

altor organe cu activitate jurisdicțională.

Din

această categorie nu fac parte și hotărârile irevocabile, ceea ce este

explicabil față de puterea de lucru judecat de care se bucură astfel de hotărâri

potrivit art. 1200 pct. 4 și 1202 C. civ.

Prin

urmare, hotărârea prin care a fost soluționată contestația în anulare,

respectiv decizia nr. 293 din 30 aprilie 2015 a Curții de Apel Craiova, ce face

obiectul recursului de față, este, la rândul său, o hotărâre irevocabilă

conform art. 377 alin. (2) pct. 5 C. proc. civ., și, ca atare, nesusceptibilă

de recurs.

În consecință,

pentru considerentele prezentate, recursul declarat de contestator împotriva Deciziei

nr. 293 din 30 aprilie 2015 a Curții de Apel Craiova este inadmisibil și va fi

respins ca atare.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Respinge

ca inadmisibil recursul declarat de contestatorul H.I.V. împotriva Deciziei nr.

293 din 30 aprilie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică astăzi, 25 septembrie 2015.