ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 327/2016
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 327/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 327/2016
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată, înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. x/54/2014, reclamanta A. a susținut că este nemulțumită de soluțiile instanțelor pronunțate în Dosarul nr. x/318/2013, solicitând casarea Sentinței civile nr. 5649/2013 din 30 august 2013, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu și a Deciziei nr. 570/2014 din 05 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj și trimiterea dosarului la instanța de fond pentru rejudecare, în temeiul art. 8 din Legea nr. 554/2004.
Prin încheierea din 10 iulie 2014, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A.
Împotriva încheierii din 10 iulie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a formulat cerere de reexaminare reclamanta A., care a fost respinsă prin încheierea din data de 24 septembrie 2014.
Împotriva celor două încheieri a declarat recurs reclamanta A.
Prin raportul întocmit la data de 7 mai 2015, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., completul de filtru învestit cu soluționarea dosarului de față a apreciat că:
- cererea de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute la art. 486 alin. (1) lit. a) și c) - e) și art. 486 alin. (2) C. proc. civ., deoarece recurenta-reclamantă nu a depus la dosar: denumirea și sediul intimatelor, respectiv motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.
- calea de atac formulată de recurentă nu este prevăzută de lege, având în vedere dispozițiile art. 200 alin. (4) - (6) din Noul C. proc. civ.
Prin Încheierea din 16 septembrie 2015, completul a dispus comunicarea raportului întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3), raport prin care s-a apreciat ca fiind fundamentată soluția de respingere a recursului, ca inadmisibil, având în vedere argumentele expuse la pct. 2.1.2. și 2.3. din raport.
Examinând cererea de recurs prin prisma dispozițiilor incidente, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil.
Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Înalta Curte constată că, astfel cum s-a reținut și în raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, calea de atac exercitată în cauză nu este prevăzută de lege.
În fapt, prin încheierea nr. 16 din 10 iulie 2014, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., reținând neîndeplinirea obligațiilor impuse de instanță, în raport cu prevederile art. 200 alin. (3) C. proc. civ.
Potrivit dispozițiilor art. 200 alin. (4) C. proc. civ.: "Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.", iar potrivit art. 200 alin. (5: "Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării."
Reclamanta a formulat cerere de reexaminare împotriva Încheierii din 10 iulie 2014, cerere care a fost respinsă ca neîntemeiată prin Încheierea din data de 24 septembrie 2014.
Conform art. 200 alin. (7) C. proc. civ., cererea de reexaminare împotriva încheierii de anulare se soluționează prin încheiere definitivă.
Astfel, încheierea de anulare a cererii de chemare în judecată a devenit definitivă prin respingerea ca neîntemeiată a cererii de reexaminare, iar încheierea prin care s-a soluționat cererea de reexaminare are, la rândul său, caracter definitiv.
Împotriva celor două încheieri a formulat cerere de recurs reclamanta A..
Potrivit art. 634 alin. (1) C. proc. civ. sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului".
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 634 alin. (1) C. proc. civ., republicat, hotărârile definitive nu sunt susceptibile de a fi atacate cu apel/recurs.
În concluzie, instanța de control judiciar constată că recurenta nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva încheierilor atacate, pe de o parte pentru că aceasta a fost îndreptată împotriva unor încheieri definitive, hotărâri care nu fac parte din categoria celor supuse recursului, iar, pe de altă parte, deoarece calea de atac formulată de recurentă nu este prevăzută de textul de lege special, respectiv art. 200 alin. (4) - (6) din Noul C. proc. civ.
Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamantă ca inadmisibil, ținând seama și de prevederile art. 499 din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 10 iulie 2014 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 10 februarie 2016.
Procesat de GGC - GV