ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 363/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 363/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Decizia nr. 363/2017
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei;
Cererea de chemare în judecată;
Prin cererea înregistrată la data de 23 aprilie 2014 sub nr. x/54/2014 pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta I.I. A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. (fosta C.) anularea procesului-verbal din 07 iunie 2013 și a Deciziei nr. 33.478 din 17 octombrie 2013, cu consecința înlăturării sumelor pretinse de intimată prin actele administrative atacate.
Hotărârea primei instanțe;
Prin sentința nr. 339/CA pronunțată în data de 2 octombrie 2014, Curtea de Apel de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamanta I.I. A., în contradictoriu cu pârâta B.
Hotărârea a fost comunicată reclamantei I.I. A. la data de 12 noiembrie 2014 și pârâtei B. la data de 13 noiembrie 2014.
Calea de atac exercitată
Împotriva sentinței civile nr. 339/CA pronunțată în data de 2 octombrie 2014 de Curtea de Apel de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs, la data de 11 decembrie 2014 (data poștei), reclamanta I.I. A. care, invocând dispozițiile art. 304 C. proc. civ. (1865), a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii și, în rejudecare, admiterea acțiunii,așa cum a fost formulată.
Pregătirea dosarului de recurs și procedura de filtrare;
Recursul fiind de competența Înaltei Curți, a fost urmată procedura de filtrare reglementată de art. 493 C. proc. civ.
Prin raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, republicat, s-a apreciat ca fiind fundamentată soluția de anulare a recursului, reținându-se că recursul apare ca tardiv formulat, fiind declarat cu încălcarea prevederilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) N.C.P.C., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 29 martie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) N.C.P.C.
Părțile nu au depus la dosar puncte de vedere referitor la concluziile raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză;
Analizând cererea de recurs, în raport cu dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată excepția tardivității recursului, pentru considerentele arătate în continuare, împrejurare care, potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., face inutilă în tot cercetarea în fond a cauzei.
Ca regulă, potrivit dispozițiilor art. 485 alin. (1) C. proc. civ.,
„termenul de recurs este de 30 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel”.
În cauză, instanța de judecată a fost învestită cu soluționarea unei contestații formulate împotriva unui act administrativ, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, normă specială, incidentă în cauză, arată că hotărârea „
poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare
.”
Din examinarea înscrisurilor depuse în recurs, se constată că reclamanta a declarat recurs la data de 11 decembrie 2014, în condițiile în care hotărârea recurată a fost comunicată acesteia la data de 12 noiembrie 2014 și, față de dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ultima zi în care legea procedurală permitea declararea recursului, în cauză, a fost 28 noiembrie 2014.
Având în vedere aspectele prezentate, Înalta Curte constată că recursul nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute sub sancțiunea nulității, nerespectarea termenului de declarare a recursului prevăzut de dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 atrăgând aplicarea prevederilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în temeiul cărora recursul va fi respins, ca tardiv.
Ținând seama și de prevederile art. 499 din același cod,decizia va fi comunicată părților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta I.I. A. împotriva sentinței civile nr. 339 pronunțată în data de 2 octombrie 2014 de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
Fără cale de atac.
Decizia se comunică părților.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 februarie 2017.