ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4584/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. 13/64/2013, reclamantul Județul Covasna a formulat contestație împotriva Deciziei nr. X1 din 19 noiembrie 2012 de soluționare a contestației formulate împotriva Notei de stabilire a corecției financiare încheiate în data de 4 septembrie 2012, comunicata cu Adresa nr. X2 din 12 septembrie 2012 înregistrată la Registratura Consiliului Județean Covasna sub nr. X3 din 18 septembrie 2012, privind contractul de servicii din 23 ianuarie 2012 având ca obiect Organizare training "Performanță în administrație prin colaborare interinstituțională", încheiat cu SC.

H.A. SRL, în cadrul proiectului "Planificare strategică prin cooperare interjudețeană", finanțat prin Contractul de Finanțare din 17 februarie 2011, solicitând admiterea acțiunii, modificarea în tot a deciziei contestate în sensul admiterii contestației formulate împotriva Notei de stabilire a corecției financiare încheiate în data de 4 septembrie 2012 și anularea notei de stabilire a corecției financiare ca nelegală. În motivare s-a arătat că prin Nota de stabilire a corecției financiare încheiată la data de 4 septembrie 2012, o echipă de control din cadrul Direcției pentru Dezvoltarea Capacității Administrative a aplicat o corecție financiară de 10% din valoarea contractului de servicii având ca obiect Organizare training "Performanță în administrație prin colaborare interinstituțională", încheiat de Consiliul Județean Covasna cu SC H.A.

SRL. S-a arătat că reclamanta a formulat contestație respinsă prin Decizia nr. X1 din 19 noiembrie 2012 a Comisiei de soluționare a contestației prin care s-a reținut că prin Fișa de date a achiziției, parte a documentației de atribuire, s-au prevăzut cerințe minime de calificare cu privire la care s-a apreciat că sunt de natură să restricționeze participarea operatorilor economici la procedura de atribuire. Cu privire la cerințele de calificare impuse prin Fișa de date a achiziției reclamanta a arătat faptul că cerința ca cel puțin doi experți cheie să aibă experiența profesională în cel puțin un proiect adresat administrațiilor publice, rezultă încă din denumirea obiectului contractului, scopul derulării procedurii de achiziție publică fiind selectarea unui prestator de servicii de instruire competitiv care să asigure derularea profesională a training-urilor.

În acest context se arată că este necesară desfășurarea activității de instruire a participanților de către persoane cu experiență profesională în proiecte adresate administrațiilor publice, neavând nicio relevanță raportat la obiectul contractului de achiziție experiența în domeniul privat. În ceea ce privește cerința ca cel puțin doi experți cheie să aibă experiență profesională în cel puțin un proiect finanțat din fonduri europene, s-a arătat că aceasta are la bază necesitatea unei experiențe similare a ofertantului în raport cu natura contractului ce urmează a fi atribuit. În ceea ce privește cerința ca cel puțin un expert cheie să fi primit acest titlu într-o țară din U.E.

s-a arătat că autoritatea contractantă a impus o astfel de condiție deoarece în materia achizițiilor publice legislația naționala se completează cu reglementări specifice spațiului european în domeniu, reprezentate, în principal, prin Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului. Cu privire la condiția că expertul cheie care a dobândit acest titlu într-o țară din U.E. trebuie să aibă experiență profesională în cel puțin un proiect de formare în U.E., s-a susținut că finalitatea majoră pe care autoritatea contractantă o urmărește prin atribuirea contractului de achiziție a serviciilor de formare profesională este aceea a garantării îndeplinirii acestuia în conformitate cu cerințele caietului de sarcini de către formatori cu un ridicat nivel al pregătirii profesionale care să poată oferi în același timp și o perspectivă europeană despre dezvoltarea strategică a unei regiuni.

S-a invocat și faptul că în Nota de stabilire a corecțiilor financiare încheiată la data de 4 septembrie 2012 nu se regăsesc justificări privind aplicabilitatea temeiurilor de drept invocate, și anume a prevederilor art. 178 alin. (2), art. 179 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, precum și art. 8 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 925/2006. Referitor la aplicarea prevederilor art. 16 din O.U.G. nr. 34/2006 care exceptează procedura de atribuire a contractului de achiziție servicii de formare profesională de la domeniul de aplicare a legislației privind achizițiile publice, s-a arătat că nu se poate reține că prin inițierea unei proceduri de achiziție publică de licitație deschisă, astfel cum autoritatea contractantă a indicat în Anunțul de participare din 12 septembrie 2011, Secțiunea IV, precum și în cadrul Fișei de date a achiziției, aceasta nu se mai poate prevala de excepția reglementată de art. 16, în raport de valoarea contractului.

Pârâtul legal citat a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației. Prin Sentința nr. 48/F din 6 martie 2013 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, s-a admis contestația formulată de reclamantul Județul Covasna în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor - Direcția pentru Dezvoltarea Capacității Administrative; a fost modificată Decizia internă din 19 noiembrie 2012 emisă de Ministerul Administrației și Internelor - AM - PODCA în sensul că s-a anulat Nota de stabilire a corecției financiare din 12 septembrie 2012 emisă de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția pentru Dezvoltarea Capacității Administrative.

Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut, sub aspectul situației de fapt, că între reclamant și pârâtă fost încheiat contractul de finanțare din 17 februarie 2011, având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile pentru implementarea proiectului intitulat "Planificare strategică prin cooperare interjudețeană", cod SMIS 13208. S-a mai reținut că în cadrul proiectului a fost derulat de către reclamant contractul de servicii din 23 ianuarie 2012 având ca obiect organizare training "Performanță în administrație prin colaborare interinstituțională", încheiat cu SC H.A. SRL, în valoare de 113.683,00 RON, fără TVA. De asemenea, că prin Nota de stabilire a corecției financiare încheiată în data de 4 septembrie 2012 s-a stabilit, în temeiul pct. 2 din Ghidul pentru stabilirea corecțiilor financiare COCOF 07/0037/03 și pct. 2.3 din Anexa la O.U.G.

nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aplicarea unei corecții financiare în procent de 10% din valoarea contractului de achiziție publică, respectiv, de 11.368,30 RON, raportat la valoarea contractului de servicii în cuantum de 113.683,00 RON fără TVA. Referitor la nerespectarea condițiilor de formă s-a apreciat că nota a fost emisă în conformitate cu prevederile art. 6 din H.G. nr. 875/2011, neregulile invocate respectiv lipsa din cuprinsul notei a mențiunilor privind posibilitatea de contestare a actului, termenul de depunere a contestației și autoritatea la care se depune contestația nefiind de natură să producă efecte juridice, în condițiile în care reclamanta nu a făcut dovada vătămării concrete suferite ca urmare a acestor lipsuri.

De asemenea, nici nerespectarea termenului de comunicare a notei de constatare a fost apreciat că nu este de natură să afecteze valabilitatea respectivului act, o atare sancțiune nefiind prevăzută de lege. În ceea ce privește criticile aduse fondului actului contestat, instanța a apreciat că acestea sunt întemeiate în conformitate cu art. 16 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006. Astfel, contractul cu privire la care s-a stabilit corecția contestată a avut ca obiect servicii de formare ce fac parte din categoria celor incluse în anexa 2B din O.U.G. nr. 34/2006, iar valoarea contractului a fost sub pragul de 125.000 euro prevăzut de art. 57 alin. (2) astfel încât, în conformitate cu textul legal anterior menționat s-a constatat că acesta nu era supus obligativității respectării ordonanței menționate.

În condițiile în care și C.N.S.C. a apreciat că nu este competent să analizeze legalitatea actelor emise în cursul derulării procedurii, curtea de apel a apreciat că normele de drept invocate ca temei al aplicării sancțiunii, respectiv art. 2, art. 178 alin. (2), art. 179 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 și art. 8 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 925/2006 nu sunt incidente, neexistând obligația autorității contractante să respecte aceste prevederi. Faptul că autoritatea contractantă a înțeles să atribuie contractul în urma derulării unei proceduri de achiziție prin licitație deschisă s-a susținut prin considerentele sentinței atacate că nu determină incidența prevederilor legale anterior menționate.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Direcția pentru Dezvoltarea Capacității Administrative, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În dezvoltarea motivelor de recurs invocate, care pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a susținut în esență că prin impunerea îndeplinirii criteriilor de calificare, respectiv cerințele minime din fișa de date tehnice publicate odată cu anunțul de participare, privind pct. v.4.2. Informații privind experiența similară și pct. v.4.3. Informații privind personalul tehnic de specialitate și acreditarea ofertantului, autoritatea contractantă a adus încălcări ale scopului prevăzut de art. 2 alin. (1) din O.U.G.

nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, respectiv acela de a promova concurența între operatorii economici. A susținut recurenta că impunerea îndeplinirii acestor criterii de calificare, de către autoritatea contractantă, prin care se solicită demonstrarea îndeplinirii capacității tehnice și/sau profesionale prin prezentarea experienței profesionale în domeniul administrației publice este restrictivă și contravine prevederilor legale menționate anterior. Prin urmare, a susținut recurenta, cerințele minime de calificare impuse sunt de natură a restricționa participarea operatorilor economici la procedura de atribuire, fiind impuse cu încălcarea art. 178 alin. (2) și ale art. 188 alin. (1) lit. d) din O.U.G.

nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, care reprezintă transpunerea art. 44 alin. (2) și art. 48 alin. (2) lit. e) din Directiva 2004/18/CE referitoare la promovarea concurenței între operatorii economici. Invocând dispozițiile art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, recurenta a susținut că autoritatea contractuală avea obligația de a respecta principiul proporționalității atunci când a stabilit criteriile de calificare și selecție, iar aceste criterii trebuie să aibă o legătură cu obiectul contractului care urmează a fi atribuit. În acest sens, cerințele minime solicitate prin documentația de atribuire și documentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerințe trebuie să se limiteze la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiții optime a contractului.

În ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 16 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, recurenta a susținut că prin inițierea unei proceduri de achiziție publică de licitație deschisă, astfel cum autoritatea contractantă a indicat în Anunțul de participare din 12 septembrie 2011, secțiunea IV, și în cadrul fișei de date a achiziției, aceasta nu se mai poate prevala de excepția prevăzută de aceste dispoziții legale. Totodată, recurenta a susținut că și în cazul în care autoritatea contractantă s-a prevalat de dispozițiile art. 16 din O.U.G. nr. 34/2006, aceasta are obligația de a respecta, pe tot parcursul procedurii, principii prevăzute de dispozițiile art. 2 alin. (2) din acest act normativ, respectiv principiul privind a) nediscriminarea; b) tratamentul egal; c) recunoașterea reciprocă; d) transparența; e) proporționalitatea; f) eficiența utilizării fondurilor; g) asumarea răspunderii.

Recurenta a solicitat admiterea recursului formulat și casarea sentinței atacate, iar pe fond respingerea cererii formulate de intimatul-reclamant, ca neîntemeiată. Intimatul-reclamant Județul Covasna a formulat întâmpinare prin care a invocat mai multe excepții, respectiv excepția lipsei de capacitate procesuală, a lipsei calității de reprezentant, cât și excepția inadmisibilității, iar pe fond a solicitat respingerea recursului formulat și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond, ca legală și temeinică, susținând în esență că dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006 nu sunt aplicabile în cauză conform prevederilor art. 16, având în vedere faptul că pragul valoric al contractului încheiat se situează sub cel prevăzut de dispozițiile art. 57 alin. (2) din ordonanță.

În temeiul dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate excepțiile formulate prin întâmpinare de către intimatul Județul Covasna, excepții pe care le va respinge ca neîntemeiate având în vedere considerentele expuse în continuare.

Astfel, în ceea ce privește excepția lipsei capacității procesuale a Direcției pentru Dezvoltare a Capacității Administrative, cât și a lipsei calității de reprezentant, Înalta Curte constată că susținerile intimatului-reclamant sunt nefondate având în vedere că actele contestate, respectiv Decizia din 19 noiembrie 2012, cât și Nota de stabilire a corecției financiare din date de 4 septembrie 2012 au fost emise de comisia constituită în baza dispoziției interne a acestei direcții din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, aceasta având capacitatea administrativă care îi conferă acesteia capacitatea oricărei autorități publice de a sta în proces indiferent dacă are sau nu personalitate juridică și deci personalitate juridică în sensul civil al noțiunii.

Pentru aceleași considerente, Înalta Curte va respinge și excepția inadmisibilității invocată de intimat având în vedere că recurentul-pârât are calitate procesuală activă în faza procesuală a recursului fiind parte participantă la soluționarea procesului prin hotărârea atacată. Examinând sentința atacată, în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale incidente, cât și în temeiul dispozițiilor art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este nefondat, urmând a fi respins, pentru considerentele expuse în continuare.

Soluția primei instanțe de admitere a acțiunii reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor incidente cauzei în raport cu starea de fapt reținută, sentința analizând punctual, cu argumente de fapt și de drept, legalitatea actelor administrative supuse contestării, respectiv Nota de stabilire a corecției financiare încheiată la data de 4 septembrie 2012 privind contractul de servicii din 23 ianuarie 2012, având ca obiect organizare trening "Performanță în administrație prin colaborare interinstituțională încheiat cu SC H.A. SRL, finanțat prin contractul de finanțare din 17 februarie 2011, cât și Decizia nr. X1 din 19 noiembrie 2012 prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva notei de stabilire a corecției financiare.

Contrar susținerilor recurentei-pârâte Înalta Curte constată că sentința instanței de fond este legală și temeinică fiind pronunțată cu respectarea și interpretarea corectă a dispozițiilor legale. Având în vedere faptul că obiectul contractului de achiziție publică a constat în achiziționarea de servicii privind formarea profesională, incluse în categoria celor prevăzute de anexa 2B din O.U.G. nr. 34/2006, iar valoarea contractului a fost sub pragul de 125.000 euro prevăzută de art. 57 alin. (2) în mod corect a reținut judecătorul fondului că acesta este exceptat în conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 de la aplicarea prevederilor acestei ordonanțe. Astfel fiind, Înalta Curte, reținând că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, urmând a fi menținută, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, va respinge recursul formulat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepțiile invocate de către intimatul reclamant Județul Covasna. Respinge recursul declarat de Direcția pentru Dezvoltarea Capacității Administrative împotriva Sentinței nr. 48/F din 6 martie 2013 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 decembrie 2014. Procesat de GGC - AZ