ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3705/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3705/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Decizia nr. 3705/2015
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul căii de atac.
Obiectul recursului, declarat în termen legal de pârâtul
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice,
îl constituie sentința civilă
nr. 9/F din 3 februarie 2014 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, prin care a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Județul Covasna, prin Consiliul Județean Covasna reprezentat prin președintele său A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Direcția pentru Dezvoltarea Capacității Administrative și în consecință, s-a dispus admiterea contestației reclamantului înregistrată la sediul pârâtului sub nr. 2.457.021 din 18 martie 2013 și prin urmare, anularea în parte a Notificării privind suma aprobată aferentă cererii de rambursare nr. 2 Finală a Direcției pentru Dezvoltarea Capacității Administrative din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu privire la sumele deduse rambursării, respectiv suma de 21.507,60 RON fără TVA și TVA de 4.406,43 RON reprezentând corecție financiară de 10% și suma de 5.195,73 RON fără TVA și TVA de 1.056,10 RON reprezentând cuantificarea gradului de nerealizare a indicatorilor asumați în cererea de finanțare, notificare înregistrată la sediul pârâtului sub nr. 2.433.161 din 07 martie 2013, și anularea Deciziei nr. II/49 din 12 aprilie 2013 a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin care s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamant, înregistrată sub numărul mai sus indicat.
Motivele de casare invocate.
Recurentul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., apreciind că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
S-a învederat, prin cererea de recurs, în ceea ce privește aspectele reținute de către instanța de fond cu privire la neeligibilitatea sumei de 5.195,73 RON și a TVA de 1.056,10 RON, că instanța de fond s-a limitat numai a prelua criticile aduse de reclamant, precum și apărările formulate de intimat, fără a aduce în realitate vreo critică actului administrativ contestat și fără a a menționa vreun text de lege presupus a fi încălcat prin emiterea Notificării nr. 2433161 din 7 martie 2013.
A mai solicitat recurentul a se constata faptul că, în conformitate cu textele de lege în vigoare, Autoritatea de Management are obligația ca, înainte de efectuarea către beneficiar a plății finale, să verifice gradul în care au fost realizați toți indicatorii (de rezultat/output/suplimentari), stabiliți (prin contractele/ordinele/deciziile de finanțare), conform prevederilor legale în domeniu.
Recurentul a făcut trimitere la dispozițiile art. 6 alin. (4) și (5) din O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare, și a considerat că în cazul neîndeplinirii indicatorilor sau îndeplinirii parțiale a acestora Autoritatea de Management este în drept să diminueze, corespunzător, finanțarea acordată inițial, în conformitate cu prevederile actului normativ mai sus menționat.
A apreciat recurentul că postarea pe site-ul oficial al Autorității de Management a Procedurii interne „Diminuarea finanțării nerambursabile în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii parțiale a indicatorilor de program și/sau de proiect” la o dată ulterioară nu poate fi invocată de către reclamant și nici reținută de către instanța de fond, întrucât obligația aplicării diminuării este reglementată prin act normativ iar din momentul intrării în vigoare a acestuia nimeni nu se poate sustrage comandamentului normei juridice pe motiv că nu o cunoaște.
În consecință, a solicitat recurentul a se observa faptul că AM PODCA în mod legal și corect a aplicat procentul de diminuare a sumelor autorizate de plată, în funcție de gradul de nerealizare a indicatorilor, aplicat la valoarea eligibilă autorizată aferentă cererilor de rambursare (inclusiv sumele aferente cererii de rambursare finale).
A mai arătat recurentul că intimatul nu a adus critici referitoare la fondul cauzei, respectiv la gradul de realizare al indicatorilor asumați prin cererea de finanțare, ci s-a limitat la a arăta faptul că modul de calcul al acestora nu era în vigoare la data depunerii raportului final.
Referitor la aprecierea instanței de fond în sensul că a fost aplicată, față de aceiași persoană, pentru una și aceiași faptă ilicită, două sau mai multe sancțiuni identice ca natură, recurentul a precizat că pentru cele trei contracte la care judecătorul fondului face trimitere în considerentele sentinței pronunțate AM PODCA, ca urmare a procesului de verificare administrativă a procedurilor de achiziție publică, a emis Nota de stabilire a corecției financiare nr. 2236055 din 12 septembrie 2012, utilizând mecanismul deducerii din plățile solicitate de beneficiar, procedură aplicabilă înainte de efectuarea plăților și disctinctă de activitatea organizată și desfășurată în aplicarea prevederilor art. 21 alin. (1)-(6), conform dispozițiilor art. 7 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Ulterior beneficiarul a solicitat în instanță anularea notei de stabilire a corecțiilor financiare, formându-se câte un dosar pe rolul instanței, unul pentru fiecare contract afectat de neregulă, soluționate în mod irevocabil.
A subliniat recurentul că prin notificarea a cărei anulare se solicită în cauză nu s-au stabilit corecții financiare ci s-a procedat doar la o informare a beneficiarului cu privire la reducerea procentuală de 10% aplicată sumelor solicitate de către acesta prin CR2, astfel că actul administrativ prin care au fost stabilite aceste reduceri procentuale și care produce efecte juridice este Nota de stabilire a corecției financiare nr. 2236055 din 12 septembrie 2012.
Prin urmare, a solicitat recurentul a se constata că în litigiu nu se poate reține în nici un caz o dublă impunere sau o dublă sancționare, suma de 21.507,60 RON și TVA de 4.406,43 RON reprezentând corecție financiară de 10% stabilită conform Notei de stabilire a corecției financiare nr. 2236055 din 12 septembrie 2012 și doar adusă la cunoștința intimatei prin Notificarea a cărei anulare se solicită.
A mai arătat recurentul că instanța de fond nu poate anula corecția mai sus menționată fără anularea actului administrativ prin care aceasta este stabilită, respectiv Nota de stabilire a corecției financiare nr. 2.236055 din 12 septembrie 2012, situație în care aceasta ar produce efecte juridice pentru viitor.
Cu privire la examinarea recursului în completul filtru, în condițiile art. 493 C. proc. civ.
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 17 decembrie 2014, în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (4) din același cod.
Prin încheierea din 26 februrie 2015 completul filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate, și, pe cale de consecință, a admis în principiu recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împotriva sentinței civile nr. 9/F din 3 februarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, și a fixat termen de judecată pe fondul recursului la data de 11 iunie 2015.
Analiza motivului de casare invocat prin recurs.
Înalta Curte reține, în cauză, că sunt întemeiate susținerile și argumentele recurentului pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., sentința recurată fiind dată cu încălcarea și aplicare greșită a normelor de drept material.
Se constată, în primul rând, că prin Notificarea D.D.C.A. nr. 2.433.161 din 7 martie 2013 privind suma aprobată aferentă Cererii de rambursare nr. 2 finală, referitoare la proiectul „Planificare strategică prin cooperare interjudețeană”, cod SMIS 13208, s-a dedus la rambursare suma de 5.195,73 RON fără TVA și 1.056,10 RON TVA, reprezentând cuantificarea gradului de neîndeplinire a indicatorilor asumați în cererea de finanțare și suma de 21.507,60 RON fără TVA și 4.406,43 RON TVA, reprezentând corecție financiară de 10% conform Notei de stabilire a corecției financiare nr. 2.236.055 din 12 septembrie 2012 pentru contractele nr. 11 din 23 ianuarie 2012 încheiat cu B. SA, nr. 12 din 23 ianuarie 2012 încheiat cu C. și nr. 13 din 23 ianuarie 2012 încheiat cu Asociația D. pentru proiectul „Planificare strategică prin cooperare interjudețeană”, cod SMIS 13208.
Prin Decizia nr. II/49 din 12 aprilie 2013 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional „Dezvoltarea Capacității Administrative” a fost respinsă ca neîntemeiată contestația formulată de Consiliul Județean Covasna împotriva Notificării D.D.C.A. nr. 2.433.161 din 7 martie 2013 privind suma aprobată aferentă Cererii de rambursare nr. 2 finală, referitoare la proiectul „Planificare strategică prin cooperare interjudețeană”, cod SMIS 13208.
Se reține, cât privește soluția instanței de fond de admitere a acțiunii în contencios administrativ, de admitere a contestației reclamantului înregistrată la sediul pârâtului sub nr. 2.457.021 din 18 martie 2013, de anulare în parte a Notificării privind suma aprobată aferentă cererii de rambursare nr. 2 Finală a Direcției pentru Dezvoltarea Capacității Administrative din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu privire la suma de 21.507,60 RON fără TVA și TVA de 4.406,43 RON reprezentând corecție financiară de 10%, și de anulare a Deciziei nr. II/49 din 12 aprilie 2013 a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestația formulată de reclamant împotriva notificării, că aceasta este nelegală, în condițiile în care, pe de o parte, judecătorul fondului a apreciat eronat că au fost aplicate, față de aceiași persoană, pentru una și aceiași faptă ilicită, două sau mai multe sancțiuni identice ca natură, și, pe de altă parte, instanța de fond nu a ținut cont și nu a dat eficiență puterii de lucru judecat, conferită de dispozițiile sentinței civile nr. 48/F din 6 martie 2013 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 4584 din 2 decembrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sentinței nr. 78/f din 11 aprilie 2013 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 1248 din 12 martie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, și sentinței nr. 80 din 12 aprilie 2013 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 4417 din 20 noiembrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.
Referitor la soluția instanței de fond de admitere a acțiunii în contencios administrativ, de admitere a contestației reclamantului înregistrată la sediul pârâtului sub nr. 2.457.021 din 18 martie 2013, de anulare în parte a Notificării privind suma aprobată aferentă cererii de rambursare nr. 2 Finală a Direcției pentru Dezvoltarea Capacității Administrative din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu privire la suma de 5.195,73 RON fără TVA și TVA de 1.056,10 RON reprezentând cuantificarea gradului de nerealizare a indicatorilor asumați prin cererea de finanțare, și de anulare a Deciziei nr. II/49 din 12 aprilie 2013 a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin care a fost respinsă ca neîntemeiată contestația formulată de reclamant împotriva notificării, se constată că și aceasta a fost dată cu aplicarea greșită a legii, în condițiile în care recurentul pârât, prin Autoritatea de Management, este îndreptățit, înainte de efectuarea către beneficiar a plății finale, să verifice gradul în care au fost realizați toți indicatorii de rezultat/outpot/suplimentari, stabiliți prin contractele/ordinele, respectiv deciziile de finanțare, conform prevederilor legale în domeniu.
Recurentul pârât, urmare analizei documentelor prezentate de reclamantul Județul Covasna, privind modul de stabilire a gradului de îndeplinire și a gradului de nerealizare a indicatorilor, a apreciat în mod just că indicatorul de program „zile participant la instruire” pentru domeniul major de intervenție 1.1. nu a fost realizat în conformitate cu cel prevăzut în cererea de finanțare, cu modificările și completările ulterioare, și că valoarea realizată a acestui indicator, conform documentelor justificative depuse la cererile de rambursare, a fost de 1.266 în loc de 1.360 cum era prevăzut în cererea de finanțare, și a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 6 alin. (4) și (5) din O.U. G. nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare, în sensul diminuării corespunzătoare a finanțării acordate inițial, neavând prin urmare nicio relevanță împrejurarea postării pe site-ul oficial al Autorității de Management a Procedurii interne „Diminuarea finanțării nerambursabile în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii parțiale a indicatorilor de program și/sau de proiect” la o dată ulterioară intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011.
Hotărârea instanței de recurs.
În raport de cele mai sus arătate, constatând că este întemeiat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și că este nelegală hotărârea atacată, se va dispune, în temeiul art. 496 C. proc. civ. și a art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, admiterea recursului declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împotriva sentinței nr. 9/F din 3 februarie 2014 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, casarea hotărârii atacate și, rejudecând litigiul în fond, respingerea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul Județul Covasna - prin care s-a solicitat admiterea contestației reclamantului înregistrată la sediul pârâtului sub nr. 2.457.021 din 18 martie 2013 și prin urmare, anularea în parte a Notificării privind suma aprobată aferentă cererii de rambursare nr. 2 Finală a Direcției pentru Dezvoltarea Capacității Administrative din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu privire la sumele deduse rambursării, respectiv suma de 21.507,60 RON fără TVA și TVA de 4.406,43 RON reprezentând corecție financiară de 10% și suma de 5.195,73 RON fără TVA și TVA de 1.056,10 RON reprezentând cuantificarea gradului de nerealizare a indicatorilor asumați în cererea de finanțare, notificare înregistrată la sediul pârâtului sub nr. 2.433.161 din 07 martie 2013, și anularea Deciziei nr. II/49 din 12 aprilie 2013 a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice prin care s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împotriva sentinței nr. 9/F din 3 februarie 2014 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată și, rejudecând cauza, respinge acțiunea formulată de reclamantul Județul Covasna.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 noiembrie 2015.