ÎCCJ, decizie (scj.ro #83329)

. Cerere de sesizare a Curții Constituționale formulată într-o cale de atac inadmisibilă Între excepția inadmisibilității recursului și cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate (întrucât soluționarea excepției de neconstituționalitate propriu-zise revine exclusiv Curții Constituționale) Înalta Curte stabilește că are prioritate soluționarea excepției inadmisibilității recursului. Aceasta întrucât nu se poate pune în discuție și, eventual, da curs unei cereri de sesizare a Curții Constituționale decât în situația în care instanța de judecată este legal sesizată, respectiv, cea în care instanța de recurs este învestită cu un recurs admisibil. (Înalta Curte de Casație și Justiție Secția comercială decizia nr . 3715 din 10 decembrie 2008) Prin decizia comercială nr.714 din 13 aprilie 2007, Curtea de Apel București – Secția a V-a comercială a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuienta recurentă S.C.

P.C.L.L. S.R.L. împotriva încheierii de ședință din data de 13 februarie 2007, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a V-a comercială în contradictoriu cu intimata reclamantă O.N.R.C. prin Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București. Împotriva deciziei nr.714/2007 a declarat recurs revizuienta S.C. P.C.L.L. S.R.L. invocând ca temei legal prevederile art.328 alin.2 și 3 raportat la art.281, art.105 alin.2 și art.304 pct.5 și 9 Cod procedură civilă. La termenul din 28 septembrie 2007 instanța a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității recursului recurentei – revizuiente și a amânat cauza pentru a da posibilitatea recurentei să răspundă acestei excepții.

La termenul din 10 decembrie 2008 recurenta a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.II pct.10 din Legea nr.441/2006, pentru modificarea și completarea Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale și a Legii nr.26/1990 privind registrul comerțului, dispoziții care ar contraveni prevederilor art.16, 21, 125 și art.134 din Constituția României. Înalta Curte examinând, prin prisma prevederilor art.137 Cod procedură civilă, situația creată, respectiv necesitatea stabilirii priorității de soluționare între excepția inadmisibilității recursului și cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate (întrucât soluționarea excepției de neconstituționalitate propriu-zise revine exclusiv Curții Constituționale) stabilește că are prioritate soluționarea excepției inadmisibilității recursului.

Aceasta întrucât nu se poate pune în discuție și, eventual, da curs unei cereri de sesizare a Curții Constituționale decât în situația în care instanța de judecată este legal sesizată, respectiv, cea în care instanța de recurs este învestită cu un recurs admisibil. Prin urmare examinând, în temeiul art.137 Cod procedură civilă, cu prioritate, excepția inadmisibilității recursului Înalta Curte constată că recursul recurentei – revizuiente este inadmisibil, fiind formulat cu încălcarea prevederilor art.328 alin.1 Cod procedură civilă, potrivit cărora hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

În speță decizia nr.714/2007 a Curții de Apel București, atacată cu recurs de revizuientă este irevocabilă – fiind pronunțată în cererea de revizuire îndreptată împotriva unor încheieri date de o instanță de recurs - și, ca atare, revizuienta nu mai are deschisă legal calea recursului, iar recursul promovat totuși de ea este inadmisibil.