ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1727/2008

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Constanța la 11 octombrie 1999, reclamanta SC F.D. SRL a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul S.C.J.U. Constanța, instanța de judecată să pronunțe o hotărâre prin care să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 1.084.153.984 lei, reprezentând contravaloarea medicamentelor compensate, livrate și neachitate precum și obligarea pârâtului la plata unei dobânzi de 50 % începând cu data de 30 iunie 1998 și până la achitarea integrală a debitului. Prin încheierea de ședință de la 20 decembrie 2005 cauza a fost repusă pe rol, fiind suspendată în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc.

civ. până la soluționarea Dosarului penal al I.P.J. Constanța nr. 28509/1998. La termenul de la 20 decembrie 2005, pârâtul a invocat excepția constatării nulității absolute a rețetelor compensate, excepție pe care prima instanță a calificat-o drept cerere reconvențională. La termenul de la 14 februarie 2006, instanța de fond a admis, prin încheiere, excepția de tardivitate a cererii reconvenționale și a dispus înregistrarea acesteia pe cale separată. Pârâta și-a reconsiderat cadrul procesual, arătând că SC F.D. SRL nu are calitate procesuală pasivă, solicitând scoaterea acesteia din cauză. La termenul de judecată de la 21 februarie 2007, pârâții V.D.C., L.M. și P.D. au invocat excepția inadmisibilității acțiunii, excepție la care a achiesat și SC F.D.

SRL. Tribunalul Constanța prin sentința nr. 1612 din 14 martie 2007 a admis excepția inadmisibilității acțiunii și a respins, ca inadmisibilă acțiunea reclamantului S.C.J.U. Constanța, în contradictoriu cu pârâții SC F.D. SRL, V.C.D., L.M. și P.D.I., cu cheltuieli de judecată. Curtea de Apel Constanța prin Decizia nr. 199 din 18 septembrie 2007 a admis apelurile reclamantului S.C.J.U. Constanța și al pârâtei SC F.D. SRL, a desființat hotărârea apelată și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut, în esență, că reclamantul S.C.J.U. Constanța și-a precizat în repetate rânduri cadrul procesual, arătând că înțelege să se judece numai cu pârâții persoane fizice, instanța de fond nepronunțându-se pe excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC F.D.

SRL, excepție susținută și de apelanta - pârâtă sus-menționată. În continuare, instanța de apel a arătat că judecătorul soluționează litigiul în baza cererii părții interesate și numai în limitele sesizării, reclamantul determinând întinderea obiectului judecății, și părțile potrivnice. Instanța de apel a mai apreciat că, nimic nu împiedică persoana interesată să ceară anularea rețetelor compensate ce au caracter de acte financiar - contabile, instanței revenindu-i sarcina de a stabili în raport cu temeiurile de drept invocate temeinicia cererii. În fine, instanța de apel, constatând că prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului, a considerat că se impune judecata fondului pricinii în limitele învestirii primei instanțe de către reclamantul S.C.J.U.

Constanța. Împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs pârâta SC F.D. SRL, invocând ca temei de drept al cererii sale prevederile art. 304 pct. 7 și pct. 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta - pârâtă a arătat, în esență, că decizia atacată este nemotivată și nelegală, după cum urmează: - decizia este nemotivată întrucât excepția inadmisibilității acțiunii în constatare cât și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei persoană juridică sunt excepții de fond și nu de procedură, așa fiind, instanța de apel apreciind în mod greșit că nu s-a judecat fondul, în mod greșit a trimis cauza pentru judecata fondului, câtă vreme excepțiile menționate soluționau fondul cauzei, excepții pe care instanța de apel nici nu s-a pronunțat; - decizia este nelegală având în vedere că excepția de inadmisibilitate a acțiunii fiind o excepție de fond, trimiterea cauzei primei instanțe pentru judecata fondului constituie o soluție nelegală, fondul fiind deja judecat prin pronunțarea sentinței prin care acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă.

Recursul pârâtei este nefondat. Excepțiile procesuale constituie un mijloc prin care, în condițiile legii și fără a pune în discuție fondul, partea interesată, procurorul sau instanța, din oficiu, invocă neregularități procedurale sau lipsuri referitoare la dreptul material la acțiune. Astfel, potrivit art. 137 C. proc. civ., excepțiile procesuale se pot clasifica în funcție de obiectul lor în excepții de procedură și excepții de fond. Excepțiile de procedură pot fi invocate când se apreciază nelegala compunere ori constituire a completului de judecată, în caz de incompatibilitate sau de recuzare, de necompetență, de litispendență, de conexitate, în situația lipsei dovezii calității de reprezentant, în caz de perimare, în situația neîndeplinirii procedurii prealabile ori a exercitării abuzive a drepturilor procedurale sau în situația decăderii.

Excepțiile de fond se pot invoca în cazurile în care se constată lipsuri referitoare la exercițiul dreptului la acțiune, fiind în strânsă legătură cu dreptul subiectiv dedus judecății, nepunând în discuție, însă, fondul acestui drept subiectiv, practic, aceste excepții fiind în strânsă legătură cu însuși dreptul la acțiune. Prin urmare, printre excepțiile de fond se regăsesc autoritatea lucrului judecat, prematuritatea, lipsa de interes, lipsa calității procesuale, sau lipsa capacității procesuale. De asemenea, inadmisibilitatea este o excepție procesuală care, în cazul în care instanța se pronunță în sensul admiterii acesteia, efectul constă în respingerea cererii, producerea acestui efect având drept cauză admiterea excepției de inadmisibilitate ce îmbracă caracterul unei excepții de fond.

În raport cu precizările formulate mai sus, rezultă că, în adevăr, excepția de inadmisibilitate ca și excepția lipsei calității procesuale pasive sunt excepții de fond, cum a subliniat și recurenta - pârâtă. Însă, recurenta - pârâtă a ignorat cu desăvârșire faptul că excepția procesuală, indiferent că este o excepție de fond sau nu, nu pune niciodată în discuție fondul dreptului. Chiar și atunci când excepția a fost ridicată după ce s-a intrat în dezbaterea fondului, excepția nu pune în discuție fondul dreptului. Având în vedere că excepțiile invocate în speța de față, respectiv, inadmisibilitatea și lipsa calității procesuale pasive, sunt excepții peremptorii, cererea va fi respinsă dar nu ca nefondată întrucât excepțiile nu implică examinarea fondului dreptului, pe de o parte, iar, pe de altă parte, hotărârea prin care s-a admis excepția procesuală, nu are putere de lucru judecat asupra fondului.

Așadar, pentru considerentele arătate și, deopotrivă, consecință a examinării grupate a criticilor întemeiate pe pct. 7 și pct. 9 ale art. 304 C. proc. civ. astfel cum a înțeles recurenta - pârâtă să le dezvolte, într-un mod total nestructurat și fără a menționa punctual relevanța afirmațiilor făcute asupra deciziei atacate care să conducă la valorificarea acestora în sensul admiterii recursului, constatând că, în mod corect, instanța de apel a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe, dând eficiență dispozițiilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ., apreciind soluționarea cauzei prin admiterea excepției de inadmisibilitate a acțiunii ca fiind greșită și, de asemenea, prin nesocotirea lipsei calității procesuale pasive a pârâtei persoană juridică, invocată de reclamant și confirmată de însăși pârâta SC F.D.

SRL, Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat. Așa fiind,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC F.D. SRL Constanța, împotriva Deciziei nr. 199 din 18 septembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 mai 2008.