ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 355/2015

Asupra cauzei de față;

Condamnatul A. a solicitat redeschidere a procesului penal în care a fost judecat în lipsă, la data de 14 iulie 2014.

În motivarea cererii, condamnatul a arătat că a plecat din țară din anul 2008, de unde a aflat că a fost condamnat de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, prin Decizia nr. 4001 din 10 noiembrie 2011.

Oral, în fața instanței, condamnatul a motivat cererea prin raportare la art. 466 C. procedură penală, arătând că a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2011 cu aplicarea art. 13 C. pen.

În vederea soluționării cererii, s-a dispus citarea părților din proces, a fost desemnat un apărător din oficiu pentru inculpatul, aflat în stare de deținere și s-a atașat Dosarul de fond, cu nr. x/100/2014 al Tribunalului Maramureș.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța constată că petentul a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2011 cu aplicarea art. 13 C. pen., rămasă definitivă.

Întrucât nu a putut fi pus în executare mandatul de executare a pedepsei închisorii emis în baza deciziei penale amintite anterior, condamnatul a fost adus în țară în baza mandatului european de extrădare.

Potrivit dispozițiilor legale incidente în materie, instanța reține următoarele: Conform art. 466 C. proc. pen. care reglementează redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate:

"(1) Persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă poate solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoștință, prin orice notificare oficială, că s-a desfășurat un proces penal împotriva sa.

(2) Este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța. Nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care și-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceștia s-au prezentat oricând în cursul procesului, și nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinței de condamnare, nu a declarat apel, a renunțat la declararea lui ori și-a retras apelul.

(3) Pentru persoana condamnată definitiv judecată în lipsă față de care un stat străin a dispus extrădarea sau predarea în baza mandatului european de arestare, termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data la care, după aducerea în țară, i-a fost comunicată hotărârea de condamnare.

(4) Procesul penal nu poate fi redeschis în cazul în care persoana condamnată a solicitat să fie judecată în lipsă.

(5) Dispozițiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător persoanei față de care s-a pronunțat o hotărâre de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei.

Față de aceste dispoziții legale, în cazul condamnatului petent fiind aplicabile dispozițiile alin. (3), instanța constată că acestuia nu i-a fost comunicată hotărârea de condamnare, astfel că nu se pune problema nerespectării termenului de o lună pentru formularea cererii de redeschidere a procesului penal.

Chiar dacă inculpatul nu a fost prezent și audiat în cursul judecății, iar hotărârea de condamnare a fost comunicată prin afișare, astfel că situația condamnatului este acoperită de sintagma "persoană judecată în lipsă", instanța reține că redeschiderea procesului penal, în cazul judecății în lipsa persoanei condamnate, reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare.

Conform dispozițiilor din Noul C. proc. pen. și dispozițiilor art. 92 din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora atunci când din lucrările dosarului rezultă că persoanei condamnate nu i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare, instanța emitentă informează autoritatea judiciară de executare că:

a) în termen de 10 zile de la primire, după caz, în centrele de reținere și arestare preventivă ..., sau în penitenciar a persoanei predate, hotărârea de condamnare va fi comunicată personal acesteia, în condițiile C. proc. pen.;

b) la momentul înmânării hotărârii de condamnare, persoanei predate i se va aduce la cunoștință că are dreptul, după caz:

- la exercitarea unei căi de atac, potrivit C. proc. pen., sau

- la rejudecarea cauzei, potrivit C. proc. pen.

Din aceste dispoziții se desprind condițiile pentru redeschiderea procesului penal, respectiv:

a) existența unei hotărâri definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei. Apreciem că este vorba de hotărâri rămase definitive în fața instanței de recurs, ca urmare a faptului că prin Sentința penală nr. 144 din 18 martie a Tribunalului Maramureș, s-a dispus, între altele, achitarea inculpatului A., sentință menținută prin Decizia nr. 131/A/2009 a Curții de Apel Cluj, dar care a fost casată prin Decizia penală nr. 3566 din 13 octombrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cauza fiind trimisă spre rejudecare și cu privire la acest inculpat. Prin Decizia nr. 81/A din 12 aprilie 2015 a Curții de Apel Cluj, soluția de ahitare a inculpatului A. a fost din nou menținută, însă decizia instanței de apel și sentința primei instanțe au fost casate în parte, dispunându-se condamnarea inculpatului A. la o pedeapsă de 5 ani închisoare prin Decizia nr. 4001 din 10 noiembrie 2011 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală.

Cererea de redeschidere a procesului penal nu poate fi admisă în cazul în care sentința de condamnare a rămas definitivă prin neapelare sau prin retragerea apelului, întrucât potrivit art. 466 alin. (2), teza a II-a Noul C. pen. nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care, după comunicare, potrivit legii, a sentinței de condamnare, nu a declarat apel sau a renunțat la declararea lui ori și-a retras apelul. Cu alte cuvinte cererea de redeschidere a procesului penal, ca și calea de atac a recursului în casație, nu poate fi declarată omisso medio.

Astfel, inculpatul judecat în lipsă, care nu a folosit calea apelului, care și-a retras apelul sau care a exercitat tardiv calea de atac a apelului ori a renunțat la apel, poate formula cerere de redeschidere a procesului penal, pentru rejudecarea apelului, dacă prin decizia pronunțată în apel a fost modificată soluția din sentință și numai cu privire la această modificarea.

Dacă însă sentința de condamnarea nu a fost comunicată inculpatului potrivit legii, acesta are deschisă calea de atac a apelului, drept cale ordinară de atac, sentința pronunțată nefiind definitivă.

Așadar, având în vedere prevederile legale în materie, instanța apreciază că în condițiile în care petentul are deschisă calea ordinară apelului, nu poate formula o cerere de redeschiderea procesului penal, care reprezintă o cale extraordinară de atac.

Or, potrivit art. 469, cu ocazia judecării cererii de redeschidere a procesului, instanța, ascultând concluziile procurorului, ale părților, examinează dacă:

a) cererea a fost formulată în termen și de către o persoană dintre cele prevăzute la art. 466;

b) au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procesului penal;

c) motivele în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de redeschidere a procesului penal, care a fost judecată definitiv.

În cazul de față, condamnatul a formulat cererea de redeschidere a procesului penal, cu toate că a avut apărător ales care a știut de existența cauzei penale în care este implicat condamnatul.

Din toate aceste motive, în baza art. 469 alin. (4) C. proc. pen., rap. la art. 466 C. proc. pen., instanța consideră că cererea nu este admisibilă în principiu, astfel că va respinge ca inadmisibilă cererea formulată de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 4001 din 10 noiembrie 2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/1/2011.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., condamnatul va fi obligat să plătească statului suma de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. Suma de 200 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de redeschidere a procesului penal formulată de condamnatul A. împotriva Deciziei penale nr. 4001 din 10 noiembrie 2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în Dosarul nr. x/1/2011.

Obligă condamnatul la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 18 martie 2015.

Procesat de GGC - CL