ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1595/2013

Asupra contestației în anulare de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 3139 din 20 septembrie 2011 pronunțată în Dosarul nr. 2015/104/2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins ca nefondat recursul declarat de condamnatul B.P. împotriva Deciziei penale nr. 37 din 21 februarie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

A obligat recurentul condamnat la plata sumei de 800 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut următoarele:

Prin Sentința penală nr. 98 din 30 august 2010, pronunțată de Tribunalul Olt în Dosarul nr. 2015/104/2010, s-a respins cererea de rejudecare conform art. 522

1

C. proc. pen., formulată de petentul B.P., ca inadmisibilă.

A fost obligat condamnatul la 50 RON cheltuieli judiciare statului.

Pentru a dispune în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată la nr. 2015/104/2010 din 9 iunie 2010, condamnatul B.P. a solicitat, în baza dispoz. art. 522

1

C. proc. pen., rejudecarea cauzei privind Dosarul penal nr. 3272/54/2006, prin care a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 12 ani și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 74 lit. a), b) și c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și 75 lit. a) C. pen.

În motivarea cererii, condamnatul a menționat că a fost judecat în lipsă și, în acest context, solicită rejudecarea cauzei și suspendarea executării până la rămânerea definitivă a hotărârii. A menționat că s-a solicitat extrădarea sa pentru executarea unei pedepse pronunțate fără a fi încunoștințat de proces și în lipsa sa atât la dezbateri cât și la pronunțarea executării unei pedepse ceea ce contravine directivei privind mandatul european de arestare.

Instanța de fond a solicitat întocmirea unui referat de la Biroul executări penale din cadrul Tribunalului Olt din care au rezultat următoarele:

Prin Sentința penală nr. 187 din 12 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Olt în Dosarul nr. 3272/54/2006 (nr. format vechi 1337/P/2006) în baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g). C. proc. pen. și art. 124 C. pen. a încetat procesul penal privind pe inculpatul B.P., pentru infracțiunile prev. de: art. 26 C. pen. rap. la art. 293 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 26 C. pen. rap. la art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 26 C. pen. rap. la art. 40 din Legea nr. 82/1991 combinat cu art. 289 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 26 C. pen. rap. la art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 26 C. pen. rap. la art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplic. art. 13 C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (2) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen. inculpatul a fost condamnat la 12 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c) C. pen.

S-a admis cererea de constituire de parte civilă formulată de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Arad și a fost obligat inculpatul C.O. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC N.S. SRL, prin lichidator judiciar SC A.G. SRL Arad, la plata sumei de 5.018.115 RON, sumă ce va fi actualizată până la data achitării integrale a acesteia.

Au fost obligați către aceeași parte civilă, în solidar, inculpații C.O., P.A., V.C.P., H.V.D., B.P. și S.I.R. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E.C. SRL Arad la 9.067.207 RON, sumă ce va fi actualizată până la data achitării integrale a debitului.

S-a admis cererea de constituire de parte civilă formulată de partea civila Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională Vamală Timișoara și au fost obligați, în solidar, inculpații C.O., P.A., V.C.P., H.V.D., B.P. și S.I.R., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC N.S. SRL prin lichidator judiciar SC A.G. SRL Arad, la plata sumei de 28.989.622.855 ROL și în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E.C. SRL Arad la 10.881.814.720 ROL, sume ce vor fi actualizate până la data achitării integrale a prejudiciului.

S-a menținut măsura sechestrului asigurător instituit pe bunurile inculpaților potrivit proceselor-verbale de la dosar urmărire penală.

Au fost obligați inculpații la câte 1.000 RON cheltuieli judiciare statului din care pe inculpații S.I.R., B.P.. V.C.P. la câte 140 RON și pe inculpatul H.V.D. la 40 RON reprezentând onorarii pentru avocați din oficiu, onorariile urmând să fie avansate din fondurile Ministerului Justiției către Baroul de Avocați Olt.

Împotriva sentinței penale au declarat apel inculpații C.O., P.A., H.V.D. și părțile civile Autoritatea Națională a Vămilor și Direcția Regională Vamală.

Prin Decizia penală nr. 112 din 16 septembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 2423/54/2007 s-au admis apelurile declarate de inculpații C.O., P.A., H.V.D. împotriva Sentinței penale nr. 187 din data de 12 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Olt în Dosarul nr. 3272/54/2006. S-au extins efectele apelului și cu privire la inculpații V.C.P., B.P. și S.I.R.

S-a admis apelul formulat de partea civilă Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regională Pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara împotriva aceleiași sentințe penale.

S-a desființat în parte sentința, după care:

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor după cum urmează: pentru inculpații C.O., V.C.P. din infracțiunile prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 și art. 41 alin. (2) C. pen., art. 40 din Legea nr. 82/1991 raportat la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracțiune prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 și art. 41 alin. (2) C. pen. (pct. 2 din rechizitoriu); pentru inculpații B.P. și H.V.D. din infracțiunile prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 și art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. rap. la art. 40 din Legea nr. 82/1991 rap. la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracțiune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 și art. 41 alin. (2) C. pen. (pct. 2 din rechizitoriu).

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. cu art. 124 C. pen. s-a dispus încetarea procesului penal privindu-i pe inculpații C.O. și V.C.P. pentru infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 și art. 41 alin. (2) C. pen. și pe inculpații B.P. și H.V.D. pentru infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 13 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 13 și art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a revocat măsura arestării preventive dispusă prin ordonanța nr. 13/P/1999 din 19 martie 1999 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara față de inculpatul V.C.P. (mandat de arestare preventivă nr. 6 din 19 martie 1999).

S-a revocat măsura arestării preventive dispusă prin ordonanța nr. 13/P/1999 din 19 martie 1999 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara față de inculpatul B.P. (mandat de arestare preventivă nr. 5 din 19 martie 1999).

A fost obligat inculpatul C.O. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC N.S. SRL prin lichidator judiciar SC A.G. SRL Arad către partea civilă Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara la 2.898.962,2855 RON și în solidar inculpații C.O., P.A., V.C.P., H.V.D., B.P., S.I.R. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E.C. SRL Arad către aceeași parte civilă la 1.088.181,4720 RON, sume la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere după caz, începând cu data săvârșirii faptelor până la achitarea efectivă a debitului, accesorii care se vor calcula astfel: până la 31 decembrie 2002, potrivit art. 13 și 13

1

din O.G. nr. 11/1996 modificată prin O.G. nr. 26/2001; de la 1 ianuarie 2003 până la 31 decembrie 2003, potrivit art. 13 și 14 din O.G. nr. 61/2002; de la 1 ianuarie 2004, potrivit O.G. nr. 92/2003 cu modificările ulterioare.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, din care onorariile apărători oficiu pentru inculpații V.C.P., B.P., S.I.R. în cuantum de câte 150 RON se vor vira din contul Ministerului Justiției în contul Baroului Dolj.

Decizia a rămas definitivă prin nerecurare la data de 13 octombrie 2008 pentru inculpatul H.V.D., la data de 7 octombrie 2008 pentru inculpații B.P. și S.I.R., iar la data de 30 octombrie 2008 pentru inculpatul V.C.P.

Împotriva deciziei penale au declarat recurs inculpații P.A. și C.O.

Extrasul deciziei a fost primit de Tribunalul Olt la data de 20 octombrie 2008, dată la care s-au emis față de inculpatul B.P. mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 418 care a fost înaintat pentru executare la IPJ Arad - Serviciul de Investigații Criminale și ordinul de interzicere a părăsirii țării care a fost înaintat pentru executare la IGP de Frontieră și Serviciul Public Comunitar pentru Evidența și Eliberarea Pașapoartelor Simple Arad.

La datele de 4 decembrie 2008 și 16 ianuarie 2009 s-a revenit cu adrese la IPJ Arad - Serviciul de Investigații Criminale cu privire la stadiul executării mandatului de executare a pedepsei închisorii.

La data de 19 ianuarie 2009 a fost primită cererea condamnatului B.P. în cuprinsul căreia a menționat că formulează "recurs, apel, cerere de revizuire, contestație la executare", cerere care a fost înaintată la data de 20 ianuarie 2009 la Înalta Curte de Casație și Justiție, urmând a fi examinată de instanța de control judiciar în vederea calificării căii de atac exercitate.

IPJ Arad - Serviciul de Investigații Criminale cu adresa nr. 82.786 din 20 ianuarie 2009 a comunicat că față de condamnatul B.P. s-a dispus măsura urmăririi generale cu nr. S/25.157 din 29 octombrie 2008.

IPJ Arad - Serviciul de Investigații Criminale cu adresa nr. 82.171 din 08 din 18 februarie 2009, înregistrată la nr. 777 din 24 februarie 2009, a solicitat emiterea unui mandat de urmărire internațională în vederea arestării și extrădării/predării către România și a mandatului european de arestare privind pe condamnatul B.P.

La data de 25 februarie 2009 Tribunalul Olt a emis mandatul european de arestare nr. 2 în Dosarul nr. 3272/54/2006 privind pe condamnatul B.P.

La data de 25 februarie 2009 au fost înaintate la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt adresa nr. 82.171 din 08 din 18 februarie 2009 emisă de IPJ Arad - Serviciul de Investigații Criminale și documentația în vederea sesizării instanței cu propunerea de emitere a unui mandat de urmărire internațională în vederea extrădării privind pe condamnatul B.P.

Cu adresa nr. 1096/11/5/2009 din 25 februarie 2009 Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt a propus instanței emiterea unui mandat de urmărire internațională în vederea extrădării condamnatului B.P.

La data de 25 februarie 2009 Tribunalul Olt a emis mandatul de urmărire internațională în vederea extrădării nr. 2 privind pe condamnatul B.P.

IPJ Arad cu adresa nr. 75.406 din 22 februarie 2009, înregistrată la nr. 834 din 26 februarie 2009, a comunicat că față de condamnat s-a dispus măsura urmăririi generale cu nr. S/25.157 din 29 octombrie 2008.

BNI cu adresa nr. 2.359.576/BCF din 17 martie 2009 a comunicat că B.P. a fost pus în urmărire internațională pentru arestare/extrădare/predare prin mesajul nr. 6191 din 16 martie 2009, nr. de dosar 2.359.576/BCF.

BNI cu adresa nr. 2.359.576/BCF/RV din 4 mai 2009 a comunicat că B.P. a fost arestat provizoriu la data de 1 mai 2009 de către autoritățile judiciare germane în vederea predării către România.

La data de 6 mai 2009 mandatul european de arestare privind pe condamnat, tradus în limba germană, a fost transmis direct la: Generalstaatsanwaltschaft Brandenburg a.d. Havel, Steinstr. 61, 14776 Brandenburg a.d.Havel, Germany, fax 0049.3381.2082.490.

Procuratura Generală a Landului Brandenburg cu adresa din 6 mai 2009 a precizat că extrădarea numitului B.P., cu cetățenie română și germană, nu poate fi aprobată întrucât acesta este și cetățean german, iar conform Legii nr. 80 alin. (3) IRG aprobarea extrădării unui cetățean german în scopul executării pedepsei se aprobă dacă inculpatul, după sfaturile de la protocolul judiciar, consimte aceasta.

De asemenea, a precizat că, după reținerea sa din 1 mai 2009 condamnatul, în cadrul ședinței de la Judecătoria de primă instanță Konige Wusterhausen din 2 mai 2009, nu și-a dat acordul în privința extrădării în scopul executării pedepsei închisorii de 12 ani pronunțată de Tribunalul Olt pe baza mandatului european de arestare emis de tribunal la data de 25 februarie 2009, drept urmare extrădarea nefiind permisă și acceptată.

S-a arătat că reținerea provizorie a condamnatului la 2 mai 2009 prin intermediul Judecătoriei de primă instanță Konige Wusterhausen a fost suspendată și condamnatul eliberat.

BNI cu adresa nr. 2.359.576/BCF din 8 mai 2009 a transmis copia mesajului primit la 6 mai 2009 de la Interpol Wiesbaden, autoritățile române având posibilitatea de a transmite o cerere de transfer în vederea executării hotărârii penale în Germania.

La data de 8 mai 2009 Tribunalul Olt a emis adresă către Procuratura Generală a Landului Brandenburg (adresă care a fost transmisă prin fax la data de 19 mai 2009, după traducerea în limba germană a înscrisurilor necesare), pentru a proceda la recunoașterea hotărârilor judecătorești și preluarea executării pedepsei de 12 ani închisoare aplicată condamnatului B.P. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune.

Procuratura Generală a Landului Brandenburg cu adresa din 18 mai 2009, înregistrată la 19 mai 2009, a comunicat că B.P. nu este domiciliat în Landul Brandenburg, acesta având domiciliul în Bergisch Gladbach, Procuratura Generală din Landul Brandenburg nemaiavând competența necesară pentru a accepta cererea de preluare a executării pedepsei, solicitarea urmând să fie adresată către Procuratura Generală din Köln.

La data de 19 mai 2009 Tribunalul Olt a emis adresă către Procuratura Generală din Köln pentru a proceda la recunoașterea hotărârilor judecătorești și preluarea executării pedepsei de 12 ani închisoare aplicată condamnatului B.P. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune.

Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești - Direcția Drept Internațional și Tratate - Serviciul cooperare judiciară internațională în materie penală cu adresa nr. 23.312 din 27 august 2009, înregistrată la data de 3 septembrie 2009, a transmis scrisoarea Ministerului Justiției al Landului Renania de Nord - Westfalia, cu precizarea că Parchetul din Köln a solicitat transmiterea copiilor certificate în limba română ale documentelor transmise de tribunal, însoțite de o traducere corespunzătoare. A remis, de asemenea, documentele în limba germană restituite de către autoritățile germane.

La data de 3 septembrie 2009 Tribunalul Olt a înaintat prin fax adresă către Procuratura Generală din Köln pentru a proceda la recunoașterea hotărârilor judecătorești și preluarea executării pedepsei de 12 ani închisoare aplicată condamnatului B.P. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune. Au fost înaintate, de asemenea, copii certificate în limba română ale documentelor.

La data de 15 decembrie 2009 s-a revenit cu adresă la Procuratura Generală din Köln.

Prin Decizia penală nr. 149 din 19 ianuarie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 2423/54/2007 s-au respins ca nefondate recursurile declarate de inculpații C.O. și P.A. și ca nefondate recursurile peste termen declarate de inculpații B.P., H.V.D. și S.I.R.

La data de 25 ianuarie 2010 s-a revenit cu adresă la Procuratura Generală din Köln.

Procurorul principal șef din Köln cu adresa nr. 243 AR8/09 din 23 februarie 2010, înregistrată la Tribunalul Olt sub nr. 8111 din 29 martie 2010, a informat că cererea de preluare a executării pedepsei cu închisoarea pronunțată contra cetățeanului român și german B.P. a fost primită prin mijlocirea Procuraturilor Generale Brandenburg și Köln. Cererea a fost înaintată Ministerului Justiției al Landului Renania de Nord - Westfalia, acesta fiind competent pentru rezolvarea ei, ministerul contactând Ministerul Justiției din România pentru a trimite pe cale oficială o cerere care să corespundă tratatelor în vigoare.

La data de 30 martie 2010 Tribunalul Olt a solicitat sprijinul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești - Direcția Drept Internațional și Tratate pentru transmiterea cererii de recunoaștere a hotărârii judecătorești și preluarea executării pedepsei privind pe condamnatul B.P. de către autoritățile germane.

Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești - Direcția Drept Internațional și Tratate cu adresa nr. 23312/2009 din 9 aprilie 2010, înregistrată la Tribunalul Olt sub nr. 9989 din 15 aprilie 2010, a comunicat că este necesar să existe o cerere formală de recunoaștere și de preluare a executării pedepsei aplicate condamnatului B.P. adresată autorităților germane, cererea urmând să fie formulată de tribunal și întemeiată pe dispozițiile art. 4 alin. (6) din Decizia-cadru 2002/584/JAI, iar atât cererea cât și documentele atașate trebuie însoțite de traduceri în limba germană.

La data de 15 aprilie 2010 Tribunalul Olt a formulat o cerere formală, având ca obiect recunoașterea hotărârii judecătorești și preluarea executării pedepsei aplicate condamnatului B.P. adresată autorităților judiciare germane, respectiv Ministerul Justiției al Landului Renania de Nord - Westfalia - Germania. Cererea și înscrisurile atașate au fost transmise la aceeași dată d-nei B.C.M., traducător autorizat conform Legii nr. 178/1997 din raza Curții de Apel Craiova, conform autorizației nr. 3384 emise de Ministerul Justiției, pentru a fi traduse în limba germană, care a comunicat că acestea vor fi traduse în termen de cel puțin zece zile, având în vedere complexitatea lucrării, urmând ca la data primirii traducerilor, atât cererea cât și înscrisurile, în limba germană și română, să fie înaintate de urgență Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești - Direcția Drept Internațional și Tratate în vederea transmiterii acestora autorităților germane.

La data de 29 aprilie 2010 cererea și înscrisurile atașate, în limba germană și română, au fost înaintate Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești - Direcția Drept Internațional și Tratate în vederea transmiterii autorităților germane.

BNI cu adresa nr. 2.359.576/BCF/CMD din 28 mai 2010 a informat că B.P. a fost arestat provizoriu la data de 27 mai 2010 în Polonia, în vederea predării către România.

La data de 28 mai 2010 Tribunalul Olt a emis adresă către Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești - Direcția Drept Internațional și Tratate prin care a transmis adresa nr. 2.359.576/BCF/CMD din 28 mai 2010 a CCPI - BNI și mandatul european de arestare nr. 2 din 25 februarie 2009 emis de Tribunalul Olt în Dosarul nr. 3272/54/2006, cu rugămintea de a ne sprijini în traducerea acestuia în limba poloneză și ulterior, în transmiterea mandatului european de arestare, autorității judiciare de executare, respectiv PROKURATURA OKREGOWA W OLSZTYNIE, UL. DABROWSZCZAKOW 12, 10-959 OLSZTYN, fax - 0048.89.521.5485, în maxim 48 ore de la data arestării, întrucât din motive obiective nu s-a putut asigura traducerea, pe raza Curții de Apel Craiova fiind identificat un singur traducător autorizat de limbă poloneză, respectiv doamna traducător și interpret S.A.E. - autorizație nr. 20.232 - care urmare notei telefonice din data de 28 mai 2010, ora 12.10 a comunicat că se află în imposibilitate de a asigura traducerea, nefiind în localitate.

La data de 1 iunie 2010 s-a primit adresa din data de 31 mai 2010, în limba polonă, emisă de către autoritățile judiciare polone, respectiv SAD OKREGOWY W OLSZTYNIE, la aceeași dată fiind înaintată adresă către Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești - Direcția Drept Internațional și Tratate pentru acordarea sprijinului în vederea traducerii acesteia în limba română, iar ulterior comunicarea traducerii efectuate în cel mai scurt timp, pentru a putea da curs eventualelor solicitări conținute de aceasta.

La data de 2 iunie 2010, ca urmare a primirii de la Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești - Direcția Drept Internațional și Tratate a traducerii solicitate, s-a emis adresă către Tribunalul Regional din Olsztyn, secția II Penală prin care au fost comunicate informațiile solicitate privind pe numitul B.P., adresa fiind înaintată la Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești - Direcția Drept Internațional și Tratate pentru a fi tradusă în limba polonă și, ulterior, transmisă autorităților judiciare de executare, respectiv Tribunalul Regional din Olsztyn, secția II Penală, nr. fax 0048.89.521.6038.

Tribunalul Olt, prin Serviciul executări penale a solicitat autorităților judiciare polone unde petentul condamnat B.P. a fost arestat provizoriu din data de 27 mai 2010, predarea către România pentru punerea în executare a mandatului european de arestare nr. 2 din 25 februarie 2009 dat în dosarul penal nr. 3272/54/2006.

La dosar s-a depus adresa eliberată de Inspectoratul General al Poliției Române - Centrul de Cooperare Polițienească Internațională - Biroul Național Interpol nr. 2359576/BCF/GEL din 13 iulie 2010 prin care ni s-a comunicat împrejurarea că Biroul Interpol Varșovia informează faptul că numitul B.P. nu va fi predat României întrucât instanța competentă din Olsztyn a respins cererea formulată privind mandatul european de arestare nr. 2 emis la data de 25 februarie 2009 de către Tribunalul Olt.

În acest sens, s-a depus și decizia instanței judiciare din Polonia respectiv Curtea Regională din Olsztyn II Secția Penală prin care hotărăște respingerea cererii de extrădare respectiv a transferului lui B.P. către instanța judecătorească română.

Potrivit dispoz. art. 522

1

C. proc. pen. rejudecarea celor judecați în lipsă se poate face numai în cazul admiterii unei cereri de extrădare.

Cum în cauza de față această cerere de extrădare a fost respinsă de instanța judecătorească din Polonia unde petentul condamnat B.P. se afla, cererea formulată de petentul condamnat pentru rejudecarea cauzei a fost apreciată ca inadmisibilă.

Prin urmare, față de considerentele expuse mai sus, instanța de fond a respins cererea de rejudecare conform art. 522

1

C. proc. pen. formulată de petentul condamnat B.P. ca inadmisibilă.

Împotriva acestei sentințe, a declarat apel condamnatul B.P., apreciind hotărârea primei instanțe ca netemeinică și nelegală, dată cu încălcarea dispozițiilor art. 522

1

C. proc. pen. Se susține că în mod eronat, prima instanță a reținut neîndeplinirea condițiilor legale, deși petentul a fost judecat și condamnat în lipsă, iar împotriva sa a fost formulată o cerere de executare a unui mandat european de arestare, de către autoritățile statului român. În acest sens, s-a invocat încălcarea normelor de procedură privind citarea condamnatului la soluționarea cauzei, ce a format obiectul dosarului nr. 3272/54/2006 al Tribunalului Olt, inclusiv în căile de atac, condamnatul fiind citat la o altă adresă și dreptul la apărare, acestuia nu i s-a asigurat apărarea efectivă, garantată de lege. Pe de altă parte s-a arătat că a fost respinsă cererea de transfer în România de Curtea Regională din Olsztyn 2 Secția Penală, instanța poloneză apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile legale cu privire la privarea de libertate a unei persoane, atâta timp cât, aceasta nu a fost prezentă în fața organelor de cercetare penală și a instanțelor judecătorești. Apelantul a arătat că din momentul formulării cererii de extrădare, cererea de rejudecare a cauzei în condițiile art. 522

1

C. proc. pen. devine admisibilă, indiferent de modul de soluționare, invocându-se în acest sens practica instanțelor europene în materie.

Prin Decizia penală nr. 37 din 21 februarie 2011, Curtea de Apel Craiova, secția penală, a respins ca nefondat recursul condamnatului, cu următoarea argumentare:

Potrivit dispozițiilor art. 522

1

C. proc. pen., în cazul în care se cere extrădarea sau predarea în baza unui mandat european de arestare a unei persoane judecate și condamnate în lipsă, cauza va putea fi rejudecată de către instanța care a judecat în primă instanță, la cererea condamnatului, iar potrivit art. 72 din Legea nr. 302/2004 dacă, extrădatul a fost condamnat în lipsă, el va fi rejudecat la cerere cu respectarea drepturilor prevăzute de art. 34 alin. (1) din aceeași lege.

Se observă astfel, că rejudecarea cauzei în procedura prevăzută de art. 522

1

C. proc. pen., are loc numai atunci când persoana ce solicită rejudecarea a fost judecată în lipsă și aceasta, condamnatul, a fost predat autorităților române ca urmare a admiterii cererii de extrădare, fie a executării mandatului european de arestare.

Or, așa cum corect a constatat prima instanță, condamnatul, persoana solicitantă a rejudecării, nu a fost predat autorităților române ca urmare a emiterii mandatului european, aceasta locuind pe mai departe în afara teritoriului țării, ceea ce fac inaplicabile dispozițiile rejudecării condamnatului în lipsă în caz de extrădare, procedură prevăzută de art. 522

1

C. proc. pen.

Nefiind îndeplinită una din condițiile esențiale prevăzute de lege în procedura specială, în mod corect prima instanță a apreciat cererea ca inadmisibilă.

De aceea, criticile aduse de către apelant au fost înlăturate, inclusiv cele privind respectarea drepturilor procesuale ale inculpatului de către instanțele românești, care la rându-le sunt neîntemeiate.

Aceasta, întrucât, dacă persoana extrădată solicită rejudecarea cauzei sale, instanța nu poate refuza acest lucru pe motiv că persoana extrădată s-a sustras urmăririi penale sau judecătorești, textul nefăcând nici o precizare în acest sens.

Mai mult, art. 69 din Legea nr. 302/2004 prevede că, asigurarea rejudecării cauzei în prezența persoanei extrădate în condițiile art. 34 alin. (1) este dată de Ministerul Justiției.

Legea impune Ministerului Justiției să dea statului solicitant asigurări că persoana ce se solicită a fi extrădată va fi rejudecată, dacă acest lucru s-a făcut în lipsa sa.

Sunt garanții prevăzute de lege, scopul reglementării procedurii rejudecării cauzei după extrădare, fiind tocmai garantarea dreptului persoanei extrădate la un proces echitabil cu respectarea în principal al dreptului său la apărare, procedura având în vedere dreptul persoanei ce a fost judecată și condamnată în lipsă de a-și exercita dreptul la apărare într-un nou ciclu procesual.

Prin parcurgerea acestei proceduri condamnatul, cu prilejul unei noi rejudecări, urmează să-și exercite drepturile procesuale cu respectarea tuturor garanțiilor de derulare a unui proces echitabil.

Însă, toate aceste verificări sunt ulterioare verificării condițiilor cerute de lege pentru declanșarea procedurii prevăzută de art. 522

1

C. proc. pen., condiții care însă nu sunt îndeplinite în cauză așa cum am arătat.

Împotriva deciziei, condamnatul a declarat recurs.

În sinteză, recurentul a susținut că nu are importanță dacă s-a realizat sau nu extrădarea, esențial pentru admiterea cererii de rejudecare fiind numai formularea de către statul român a cererii de extrădare.

Recursul a fost respins ca nefondat pentru următoarele motive:

S-au constatat, în primul rând, demersurile juridice, inclusiv la nivel european (în Germania și Polonia), ale instanței de executare, Ministerului Justiției și altor instituții având competență în materie, pentru punerea în executare a unui mandat de executare a pedepsei închisorii emis în baza unei hotărâri judecătorești definitive pronunțată de organele judiciare ale statului român.

Așa cum s-a menționat de ambele instanțe, demersurile juridice au avut la bază legea internă, dar și instrumentele juridice internaționale în materia cooperării juridice europene.

S-a apreciat că susținerile recurentului, în sensul că nu are importanță dacă s-a realizat sau nu extrădarea, esențial pentru admiterea cererii de rejudecare fiind numai formularea de către statul român a cererii de extrădare, sunt neîntemeiate.

Rejudecarea unei persoane judecate "în lipsă" presupune, tocmai pentru ca aceasta să beneficieze de posibilitatea unei apărări complete și nemijlocite, prezența efectivă la noua procedură judiciară deoarece însăși lipsa sa de la desfășurarea primei proceduri judiciare este invocată ca o critică pentru un proces echitabil. Rejudecarea "în lipsă" a unei persoane judecate "în lipsă" ar fi de natură să repună în discuție caracterul echitabil al noii proceduri judiciare de stabilire a răspunderii penale a inculpatului.

Împotriva hotărârii judecătorești mai sus menționate condamnatul B.P. a formulat prezenta contestație în anulare, motivele fiind menționate în practicaua prezentei decizii.

Apărătorul contestatorului B.P. a arătat că admisibilitatea cererii se impune a fi constatată fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 386 lit. a) și b) C. proc. pen.

A mai arătat că este dovedită împrejurarea că la termenul din 20 septembrie 2011, dată la care s-a judecat recursul contestatorul se afla arestat în Italia, chiar în acea cauză, întrucât există un mandat pentru a fi extrădat în temeiul Legii nr. 302/2004.

Totodată, a mai arătat că la termenul la care s-a judecat cauza în recurs contestatorul a fost asistat de un apărător desemnat din oficiu, că acesta nu a avut posibilitatea de a încunoștința instanța despre împrejurarea că se află arestat într-un penitenciar din Italia.

Contestația în anulare este neîntemeiată urmând a fi respinsă ca atare pentru următoarele considerente:

Art. 386 lit. a) - e) C. proc. pen. prevede expres și limitativ cazurile în care se poate face contestație în anulare și anume:

- când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;

- când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare;

- când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 lit. f) - i

1

) C. proc. pen., cu privire la care existau probe la dosar;

- când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă;

- când la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 385

14

alin. (1

1

) ori art. 385

16

alin. (1) C. proc. pen.

Potrivit disp. art. 391 alin. (2) C. proc. pen., instanța constatând că cererea de contestație este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestația este din cele prevăzute de art. 386 și că în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestație și dispune citarea părților interesate.

În speța de față se constată că motivul formulat de contestatorul condamnat se încadrează numai formal în dispozițiile art. 386 lit. b) C. proc. pen. "când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare".

Rejudecarea cauzei în procedura prev. de art. 522

1

C. proc. pen. are loc numai atunci când persoana ce solicită rejudecarea a fost judecată în lipsă și aceasta - condamnatul - a fost predat autorităților române ca urmare a admiterii cererii de extrădare.

În cauză, așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, condamnatul nu a fost predat autorităților române, procedura extrădării nefiind adusă la îndeplinire niciodată, contestatorul condamnat în continuare locuind în afara teritoriului țării, toate aceste aspecte făcând inaplicabile dispozițiile rejudecării condamnatului în lipsă în caz de extrădare conform procedurii reglementate de dispozițiile art. 522

1

C. proc. pen.

Așa fiind, se constată că, motivele invocate de condamnat pentru admiterea contestației în anulare prev. de art. 386 lit. a) și b) C. proc. pen. nu sunt aplicabile în raport de situația de fapt prezentată în cauză.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge ca neîntemeiată contestația în anulare formulată de contestator.

Va obliga contestatorul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca neîntemeiată, contestația în anulare formulată de contestatorul B.P. împotriva Deciziei penale nr. 3139 din 20 septembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 2015/104/2010.

Obligă contestatorul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 mai 2013.

Procesat de GGC - GV