ÎCCJ, decizie (scj.ro #82818)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82818) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Hotărâre arbitrală. Eroare materială.
Cerere de îndreptare a erorii materiale, cuprinsă în hotărârea
pronunțată în acțiunea în anulare. Condiții și efecte
Cuprins pe materii: Drept procesual civil.
Arbitrajul
Index alfabetic: cerere de îndreptare
eroare materială
- sentință arbitrală
C.
proc
.
civ
.,
art. 281, art. 281
3
, art. 362 alin. (2)
Din economia prevederilor art. 362 C.
proc
.
civ
. reiese faptul că greșelile materiale
din textul hotărârii arbitrale sau alte greșeli evidente care nu
schimbă fondul soluției, precum și greșelile de calcul, pot
fi rectificate, la cererea oricăreia dintre părți,
formulată în termenul prevăzut de alin. 1 sau din oficiu, printr-o
încheiere de îndreptare, care face parte integrantă din hotărârea
arbitrală.
În cazul în care eroarea materială provine de la
instanța arbitrală și nu există o hotărâre
arbitrală de îndreptare a acesteia, conform procedurii arbitrale, este
corectă soluția de respingere a cererii de îndreptare a
aceleiași erori materiale cuprinsă în dispozitivul hotărârii
pronunțate în acțiunea în anulare.
Secția
a II-a civilă,
Decizia
nr. 1815
din
24
aprilie
2013
Notă
:
În
decizie
au
fost
avute
în
vedere
dispozițiile
din
vechiul
Cod
de
procedură
civilă
Petenta
SC A.C.T.I. (România) SRL a formulat cerere, în temeiul
art. 281 C.
proc
.
civ
.,
prin care a solicitat îndreptarea dispozitivului sentinței civile nr. 6
din 18.01.2013 cu privire la suma la plata căreia a fost obligată în
sensul corectării sumei indicate (287.879,79 lei) și înlocuirii
acesteia cu suma identificată de expertul judiciar în „răspunsul la
obligațiunile P.”, respectiv 278.879,79 lei, întrucât, prin raportare la
succesiunea actelor procesuale întocmite și a probatoriului administrat,
suma nu este corectă.
Analizând actele dosarului, Curtea de apel a constatat
că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art. 281 C.
proc
.
civ
. care vizează
îndreptarea unor erori materiale, cele învederate de către
petentă
considerându-le eventuale erori de
judecată care nu pot fi soluționate decât cu ocazia exercitării
căii de atac declarate împotriva hotărârii a cărei îndreptare se
solicită, motiv pentru care, prin încheierea de ședință din
8 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București,
Secția a VI-a civilă, s-a respins ca nefondată cererea de
îndreptare eroare materială strecurată în dispozitivul sentinței
civile nr. 6 din 18 ianuarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel
București, Secția a VI-a civilă, în dosarul nr. xx82/2/2010*
în
cauza privind pe reclamanta SC A.C.T.I. (ROMÂNIA) SRL împotriva sentinței
arbitrale nr. 282 din data de 20 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea
de Arbitraj Comercial Internațional în dosarul nr. x0/2008, în
contradictoriu cu pârâta SC P.R. SRL.
Împotriva acestei încheieri, în temeiul art. 281
3
coroborat cu art. 299 alin. (1), art. 304 pct. 7 și 9 și art. 304
1
C.
proc
.
civ
., a declarat
recurs
petenta
SC A.C.T.I. SRL.
Recurenta a susținut că instanța nu a
răspuns argumentelor aduse cu privire la existența unei erori
materiale în dispozitiv și a înlăturat de la aplicare art. 281 C.
proc
.
civ
. fără
motivare și a solicitat modificarea încheierii
recurate
în temeiul art. 304 pct. 7 C.
proc
.
civ
., în sensul admiterii cererii de îndreptare a erorii
materiale.
Recurenta a învederat că instanța
arbitrală, pronunțând prima hotărâre (sentința
arbitrată nr. 282/20.11.2009 - filele 72-74, dosar arbitraj nr. x0/2008,
vol. III), a efectuat o primă eroare materială (matematică), în
sensul că a inversat a doua și a treia cifră ale sumei
identificate de expertul judiciar în ..răspunsul la obiecțiunile
P." (278.879.79 lei), obligând în mod greșit A.C.T.I. la plata sumei
de 287.879.70 lei, deși această sumă nu exista nicăieri în
calcule.
În acest sens, în chiar minuta sentinței arbitrale
(fila 71, dosar arbitraj nr. x0/2008, vol. III) se consemnează că
suma la plata căreia
petenta
este obligată
către reclamanta-pârâtă P. este aceea menționată de expert,
respectiv 278.870,70 lei.
Această contradicție între minuta
sentinței arbitrale și sentința arbitrală însăși
confirmă această primă eroare materială, aparținând
instanței arbitrale și ulterior preluată de către
instanța de rejudecare.
În rejudecarea fondului, Curtea de Apel București a
preluat din sentința arbitrală atât această cifră (287.879,79
lei), cât și pe cea a cheltuielilor de judecată (respectiv 31.515,52
lei).
Această preluare reprezintă în opinia
recurentei o eroare materială întrucât instanța s-a raportat la
cifrele expertizate, dar le-a transcris în mod greșit.
Astfel, chiar în eventualitatea în care Curtea de apel ar
fi avut în vedere sumele stabilite prin „răspunsul la obiecțiunile
P.", se impunea să se facă referire la suma de 278.870,79 lei,
și nu la cea de 287.870,70 lei (care nu se regăsește în niciuna
din „piesele" dosarului).
Înalta Curte de Casație și Justiție,
analizând încheierea atacată prin prisma criticilor formulate, a respins
recursul pentru următoarele considerente:
În raport de motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C.
proc
.
civ
., se observă lesne
că el a fost invocat în mod nefondat, deoarece încheierea atacată
cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea
instanței și conține suficiente elemente care fac posibil
controlul hotărârii în căile de atac. De altfel, judecătorul
nici nu trebuie să răspundă în mod separat fiecărui
argument, fiecărei nuanțe date de părți textelor pe care
și-au întemeiat cererile.
Curtea găsește nefondat și motivul de
recurs invocat de recurentă și prevăzut de art. 304 pct. 9 C.
proc
.
civ
. în condițiile în
care, în cauza de față, nu rezultă că instanța ar fi
recurs la încălcarea unor texte de lege aplicabile speței sau că
a aplicat greșit dispoziții legale, interpretându-le prea extins sau
prea restrâns ori cu totul eronat. Analizând încheierea atacată se
constată că instanța a făcut o corectă interpretare
și aplicare a legii în raport de situația de fapt.
Astfel, așa cum rezultă și din motivarea
recursului, eroarea materială provine de la instanța arbitrală.
Raționând în raport de lanțul erorilor materiale, mai întâi ar fi
trebuit să se solicite și să se obțină îndreptarea
erorii materiale de către instanța arbitrală și abia apoi
să fie sesizată instanța statală. Dar competența
și procedura de soluționare a unei cereri de îndreptare a unei
hotărâri arbitrale se determină după regulile de la art. 362
alin. (2) C.
proc
.
civ
.
În consecință, Curtea de apel a procedat corect
respingând cererea de îndreptare a erorii materiale care, în speță,
pornește încă de la instanța arbitrală și constă
în diferențe între cuantumul sumei prevăzute în minuta întocmită
de arbitri, față de dispozitivul sentinței arbitrale. În lipsa
unei hotărâri arbitrale care să prevadă că este vorba
despre erori materiale, îndreptate conform procedurii arbitrale, prin
încheierea atacată, instanța de judecată a respins în mod corect
cererea formulată și a statuat legal că este vorba despre erori
de judecată ce nu își pot găsi remediul decât în calea de atac
exercitată împotriva hotărârii pronunțate în acțiunea în
anulare.
Având în vedere cele expuse mai sus, conform art. 312 C.
proc
.
civ
., Înalta Curte de
Casație și Justiție a respins ca nefondat recursul declarat de
recurenta
SC A.C.T.I. SRL
împotriva
încheierii din 8 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel
București, Secția a VI-a civilă.