ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 998/2016

Decizia nr. 998/2016 Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin încheierea din data de 16 mai 2014 a Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, pronunțată în Dosarul nr. x/3/2013, s-a dispus anularea cererii de chemare in judecata formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B. a Municipiului București . Prin încheierea din data de 12 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. x/3/2013/a1, a fost respinsă cererea de reexaminare a încheierii din data de 16 mai 2014 a Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, cerere formulată de reclamanta A. Prin Decizia nr. 1684 din data de 25 iunie 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din camera de consiliu din data de 12 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Prin cererea înregistrată la data de 26 iunie 2015, sub nr. x/2/2015, pe rolul Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, revizuenta A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata B. a Municipiului București, revizuirea Deciziei civile nr. 1684 din data de 25 mai 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. Prin Decizia nr. 2047 din 18 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2015 al Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentă.

Împotriva Deciziei nr. 2047 din 18 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2015 al Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă, a declarat recurs revizuenta A., înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 11 ianuarie 2016. Prin Decizia nr. 629 din 17 martie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă s-a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de revizuenta A. împotriva Deciziei civile nr. 2047 din 18 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.

Împotriva Deciziei nr. 629 din 17 martie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, a formulat contestație în anulare contestatoarea A.. Examinând cererea de contestație în anulare, în raport de excepția de inadmisibilitate, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în raport cu dispozițiile art. 248 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Art. 503 C. proc. civ. prevede următoarele: „(1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.

(2) Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când: 1. hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis sa se pronunțe asupra acesteia; 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; 3. instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen; 4. instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză.

(3) Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 si 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.” În cauza de față, contestația în anulare este formulată împotriva Deciziei nr. 629, pronunțată în data de 17 martie 2016 de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în cadrul procedurii reglementate de art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizie prin care instanța a respins recursul ca inadmisibil. Dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. prevăd următoarele: „În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac.

Decizia se comunică părților.” Din formularea textului legal, art. 503 C. proc. civ., care reglementează calea extraordinară de atac a contestației în anulare, rezultă că enumerarea categoriilor de hotărâri ce pot fi atacate cu cerere de contestație în anulare este limitativă și, prin urmare, nu este admisibilă formularea unei astfel de căi de atac decât cu privire la hotărârile judecătorești expres și limitativ prevăzute de dispozițiile procedurale citate. Se reține faptul că textele legale mai sus citate afirmă principiul legalității căii de atac, principiu potrivit căruia părțile pot să exercite doar acele căi de atac prevăzute de lege împotriva hotărârii judecătorești pronunțate într-un anume litigiu.

Art. 129 din Constituția României prevede faptul că împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Totodată, dispozițiile art. 457 C. proc. civ. prevăd că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei. În speță, instanța constată că prin hotărârea ce face obiectul contestației în anulare a fost respins, ca inadmisibil, un recurs, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea pronunțată nefiind supusă niciunei căi de atac. Prin urmare, instanța va reține că prezenta contestație în anulare formulată împotriva unei hotărâri care, potrivit dispozițiilor legale, nu are deschisă nicio cale de atac, este inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva Deciziei nr. 629 din 17 martie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Fără cale de atac. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 mai 2016.