ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 998/2016
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 998/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 998/2016
Deliberând
asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 16 mai
2014 a Tribunalului
București, secția a VIII-a conflicte de muncă
și asigurări sociale, pronunțată în Dosarul nr. x/3/2013,
s-a dispus
anularea cererii de chemare in judecata formulată de
reclamanta A., în
contradictoriu cu pârâta B. a Municipiului București
.
Prin
încheierea din data de 12 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul
București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări
sociale, în Dosarul nr. x/3/2013/a1, a fost respinsă cererea de
reexaminare a încheierii din
data de 16 mai 2014 a Tribunalului
București,
secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale,
cerere formulată de reclamanta A.
Prin
Decizia
nr. 1684 din data de 25 iunie 2015, pronunțată de Curtea de Apel
București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de
muncă și asigurări sociale, a fost respins, ca inadmisibil,
recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din camera de consiliu
din data de 12 noiembrie 2014, pronunțată de Tribunalul
București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări
sociale.
Prin cererea
înregistrată la data de 26 iunie 2015, sub nr. x/2/2015, pe rolul
Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și
pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale,
revizuenta A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata B. a Municipiului
București, revizuirea
Deciziei civile nr.
1684 din data de 25
mai 2015, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a
VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări
sociale.
Prin Decizia
nr. 2047 din 18 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2015 al
Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind
conflicte de muncă, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de
revizuire formulată de revizuentă.
Împotriva Deciziei
nr. 2047 din 18 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2015 al
Curții de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind
conflicte de muncă, a declarat recurs revizuenta A., înregistrat pe rolul
Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 11 ianuarie
2016.
Prin Decizia
nr. 629 din 17 martie 2016 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția I civilă s-a respins, ca inadmisibil, recursul
formulat de revizuenta A. împotriva Deciziei civile nr. 2047 din 18 noiembrie
2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII a
pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.
Împotriva Deciziei
nr. 629 din 17 martie 2016 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția I civilă, a formulat contestație în
anulare contestatoarea A..
Examinând
cererea de contestație în anulare, în raport de excepția de
inadmisibilitate, invocată din oficiu, a cărei analiză este
prioritară în raport cu dispozițiile art. 248 alin. (1) din Legea nr.
134/2010 privind C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Art. 503 C.
proc. civ. prevede următoarele:
„(1)
Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci
când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul
când a avut loc judecata.
(2)
Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație
în anulare atunci când:
1.
hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o
instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor
referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase
excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis sa se
pronunțe asupra acesteia;
dezlegarea
dată recursului este rezultatul unei erori materiale;
3.
instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a
omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent
în termen;
4.
instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile
declarate în cauză.
(3)
Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 si 4 se aplică în mod
corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit
legii, nu pot fi atacate cu recurs.”
În cauza de
față, contestația în anulare este formulată împotriva Deciziei
nr. 629, pronunțată în data de 17 martie 2016 de Înalta Curte de
Casație și Justiție, secția I civilă, în cadrul
procedurii reglementate de art. 493 alin. (5) C. proc. civ., decizie prin care
instanța a respins recursul ca inadmisibil.
Dispozițiile
art. 493 alin. (5) C. proc. civ. prevăd următoarele: „În cazul în
care completul este în unanimitate de acord că recursul nu
îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare
invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute
la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau,
după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată,
pronunțată, fără citarea părților, care nu este
supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică
părților.”
Din
formularea textului legal, art. 503 C. proc. civ., care reglementează
calea extraordinară de atac a contestației în anulare, rezultă
că enumerarea categoriilor de hotărâri ce pot fi atacate cu cerere de
contestație în anulare este limitativă și, prin urmare, nu este
admisibilă formularea unei astfel de căi de atac decât cu privire la
hotărârile judecătorești expres și limitativ prevăzute
de dispozițiile procedurale citate.
Se
reține faptul că textele legale mai sus citate afirmă principiul
legalității căii de atac, principiu potrivit căruia
părțile pot să exercite doar acele căi de atac
prevăzute de lege împotriva hotărârii judecătorești
pronunțate într-un anume litigiu.
Art. 129 din
Constituția României prevede faptul că împotriva hotărârilor
judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public
pot exercita căile de atac, în condițiile legii.
Totodată,
dispozițiile art. 457 C. proc. civ. prevăd că hotărârea
judecătorească este supusă numai căilor de atac
prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta,
indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.
În
speță, instanța constată că prin hotărârea ce
face obiectul contestației în anulare a fost respins, ca inadmisibil, un
recurs, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea
pronunțată nefiind supusă niciunei căi de atac.
Prin urmare,
instanța va reține că prezenta contestație în anulare
formulată împotriva unei hotărâri care, potrivit dispozițiilor
legale, nu are deschisă nicio cale de atac, este inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea
A. împotriva Deciziei nr. 629 din 17 martie 2016 a Înaltei Curți de
Casație și Justiție, secția I civilă.
Fără
cale de atac.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 10 mai 2016.