Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ
respins

ÎCCJ, decizie (scj.ro #82482)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82482) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Investiții și îmbunătățiri aduse de detentor imobilului retrocedat de stat proprietarului Cuprins pe materii : Drept civil. Despăgubiri. Investiții aduse de detentor imobilului retrocedat de stat proprietarului Index alfabetic : Drept civil - Investiții într-un imobil - Îmbunătățiri - Îmbogățire fără justă cauză - Despăgubiri solicitate de investitor C.civ., art. 997 Acțiunea prin care detentorul unui imobil cere restituirea investițiilor și îmbunătățirilor pe care le-a adus bunului, indiferent dacă s-au făcut cu sau fără acordul proprietarului căruia statul i-a retrocedat imobilul, are ca temei un fapt juridic licit, ca izvor distinct de obligații, intitulat îmbogățire fără justă cauză sau fără temei legitim, care dau naștere la raporturi obligaționale, independent de faptul că părțile nu au dorit acest lucru.

Secția civilă, decizia nr. 4323 din 9 iunie 2004 Tribunalul București, secția a V-a civilă și de contencios administrativ, prin sentința nr. 412 din 6.06.2001, a respins acțiunea în pretenții formulată de reclamanta R.A. Monitorul Oficial, prin care solicita obligarea pârâtei P.M. la plata sumei de 1.158.188.425 de lei, actualizată cu indicele de inflație, precum și cererea reconvențională formulată de pârâtă, prin care solicita obligarea reclamantei la desființarea tuturor lucrărilor efectuate de aceasta și aducerea imobilului în situația anterioară, respectiv ca locuință și obligarea la plata lipsei de folosință a locului pe o perioadă de 3 ani.

În motivarea sentinței s-a reținut, în esență, că lucrările efectuate de reclamantă imobilului proprietatea pârâtei nu reprezintă lucrări ce cădeau în sarcina proprietarului, potrivit art. 29 din Legea nr. 114/1996, că acestea s-au făcut după ce statul a retrocedat imobilul, către proprietar, și nu s-a solicitat acordul acestuia, lucrările nefiind de natură a spori gradul de confort și valoare al construcției căreia i s-a schimbat destinația, din aceea de locuință, avută inițial. Referitor la cererea reconvențională, instanța a reținut că lucrările efectuate de reclamantă nu pot fi desființate, că imobilul nu poate fi adus la destinația avută anterior, iar contravaloarea lipsei de folosință nu-i poate fi acordată, întrucât de neexecutarea acțiunii în evacuare se face vinovată pârâta proprietară.

. Curtea de Apel București, secția a III-a civilă, prin decizia nr. 361/A din 30 septembrie 2002, a respins apelurile ca nefondate. Referitor la apelul reclamantei, curtea de apel a reținut că pârâta nu poate fi obligată la restituirea contravalorii lucrărilor efectuate la imobil în perioada decembrie 1996 - martie 1997, întrucât imobilul fusese restituit fostului proprietar, acesta fiind și pus în posesie prin dispoziția din 5.12.1995 a primarului general al Municipiului București și conform procesului verbal din aceeași zi al executorului judecătoresc, așa încât efectuarea acestor lucrări se puteau face numai cu acordul proprietarului, potrivit art. 30 din Legea nr. 114/1996, lucru pe care reclamanta nu l-a făcut, deși avea cunoștință cine este proprietarul, de la care trebuia să solicite încuviințarea precizată.

În ceea ce privește apelul pârâtei, instanța a reținut că, schimbarea destinației clădirii, din locuință, s-a făcut anterior hotărârii de retrocedare, neputându-se imputa reclamantei acest lucru. Instanța de apel nu a primit nici critica referitoare la obligarea reclamantei la plata lipsei de folosință pe o perioadă de 3 ani, deoarece evacuarea reclamantei din imobil a fost dispusă de către instanță în mod irevocabil la 20.12.1999, iar cererea a fost introdusă imediat. Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât reclamanta cât și pârâta. Recursurile sunt fondate în sensul considerentelor care succed. Astfel, instanțele trebuiau să califice corect, din punct de vedere juridic, acțiunea cu care au fost investite, și să observe că reclamanta cere contravaloarea unor lucrări efectuate la imobilul restituit pârâtei, pe care le-a făcut fără acordul proprietarului și independent de vreo manifestare de voință a acestuia.

Demersul judiciar pe care l-a întreprins reclamanta, cunoscut în doctrină sub denumirea de „actio de in rem verso”, are ca fundament, în afara oricărui raport contractual, un fapt juridic, în baza căruia patrimoniul pârâtei (actuala proprietară) a fost mărit pe seama patrimoniului reclamantei, fără ca pentru aceasta să existe un temei juridic contractual. Acțiunea prin care locatarul sau detentorul unui bun cere restituirea investițiilor și îmbunătățirilor pe care le-a adus imobilului, indiferent dacă s-au făcut cu sau fără acordul proprietarului, are ca temei un fapt juridic licit, ca izvor distinct de obligații, intitulat îmbogățirea fără justă cauză sau fără temei legitim, cazul în speță fiind tipic situațiilor care dau naștere la raporturi obligaționale, independent de faptul că părțile nu au dorit acest lucru.

Atât din cuprinsul acțiunii, cât și din cel al cererii reconvenționale, rezultă că temeiul acestora nu este contractul, ci doar împrejurări de fapt legate de restituirea proprietății imobilului și realizarea unor îmbunătățiri la acest bun pe perioada detenției lui de către reclamantă, care pretinde că patrimoniul său s-a micșorat cu o valoare echivalentă ca mărime și care se regăsește în patrimoniul pârâtei, ca efect al retrocedării imobilului pe cale judecătorească. Întrucât și o hotărâre judecătorească poate constitui un temei pentru mărirea unui patrimoniu, cum este cazul în speță, și, deoarece se susține că s-a creat un dezechilibru patrimonial, se recunoaște dreptul la acțiune al celui care și-a micșorat patrimoniul, împotriva celui care și l-a mărit, prin simpul fapt al restituirii nemișcătorului – art. 997 C. civ.

Totodată, în strânsă legătură cu acțiunea formulată, instanțele vor trebui să analizeze și capătul de cerere din reconvențională vizând obligarea la plata lipsei de folosință pentru spațiul deținut, momentul în care buna credință a reclamantei a încetat să mai existe și, deci, legat de acesta, data de la care fructele civile se cuvin proprietarului. Recursurile s-au admis, s-au casat hotărârile pronunțate, și s-a trimis cauza pentru a fi rejudecată în întregul său la Tribunalul București.

§ Citări

Rețeaua de citări a acestei cauze

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82019)
la dosar s-a făcut dovada investițiilor efectuate din bani publici, care trebuie recuperate, în acest sens chiar Legea nr.10/2001 prevăzând că în situația în care există investiții efectuate de către unitatea deținătoare acestea urmează a f
ÎCCJ 2006-01-31
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 337/2006
R.P. În temeiul Legii nr. 10/2001, SC R. SA a restituit cu decizia nr. 124 din 28 octombrie 2002, imobilul către foștii proprietari, care ulterior l-au vândut intimatului, T.G. Susținerea recurentei că, din momentul retrocedării creanțele d
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #86707)
fost demolată și pentru care s-a primit o despăgubire bănească derizorie nu poate avea semnificația pretinsă de recurentă decât cu încălcarea dispozițiilor art. 22 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 menționate anterior. Este vorba de asemenea, d
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82754)
Imobil preluat de stat fără titlu valabil, cu plata unei despăgubiri. Admisibilitatea acțiunii în revendicare Imobilul preluat de stat în baza Decretului nr. 223/1974 poate fi restituit în natură fostului proprietar, chiar dacă acesta a pri
ÎCCJ 2006-03-30
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3367/2006
”, conform consemnărilor din încheierile de ședință, însă obiectul acțiunii este „retrocedare” și nu „acțiune în pretenții”. - Notificarea prin care s-au cerut despăgubiri bănești trebuia adresată prefecturii, iar cererea de despăgubiri con
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă