ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2632/2015

Decizia nr. 2632/2015

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 91 din 3 martie 2014, Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de Municipiul Zalău, prin primar, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, având ca obiect anularea notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 40529 din 22 mai 2013 și a Deciziei nr. 90 din 25 iulie 2013 de soluționare a contestației.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul Municipiul Zalău, prin primar, în condițiile art. 483 C. proc. civ.

2.1. Motivele de casare

În soluționarea recursului formulat recurentul a invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., respectiv lipsa motivelor pe care se întemeiază hotărârea/cuprinderea unor motive contradictorii ori străine de natura cauzei, precum și greșita interpretare și aplicare a normelor de drept material.

2.2. Principalele argumente invocate

Deși prin recursul declarat reclamantul a indicat două motive de nelegalitate, criticile aduse sentinței vizează greșita interpretare de către prima instanță a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de servicii.

Astfel, reclamantul a învederat că procedura de atribuire a Contractului de lucrări nr. 13902 din 20 martie 2012, încheiat cu SC ACI Cluj SA s-a desfășurat cu respectarea dispozițiilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2006, autoritatea de control constatând în mod eronat existența unor nereguli, în raport de care a aplicat o corecție financiară de 10% din valoarea contractului, respectiv suma de 142.892,51 RON.

Reclamantul a arătat că atât pârâtul cât și instanța de fond, interpretând în mod greșit principiul egalității de tratament al ofertanților, au transformat obligația acestora de a întocmi și prezenta oferte tehnice corespunzător cerințelor impuse prin caietul de sarcini, într-o obligație a autorității locale contractante de a solicita completarea ofertelor tehnice ale candidaților.

S-a menționat de asemenea că nota de constatare contestată a fost întocmită cu nerespectarea prevederilor art. 21 și următoarele din O.U.G. nr. 66/2011 și ale art. 10 din anexa 1 la H.G. nr. 875/2011, întrucât pârâtul nu a efectuat un control propriu, ci a preluat aspectele sesizate de autoritatea de audit, în condițiile în care atribuirea aceluiași contract de lucrări a mai fost verificată fără observații de unitatea pentru coordonarea și verificarea achizițiilor publice Sălaj, al cărui raport a fost transmis la A.N.R.M.A.P. entitate care a constatat că au fost respectate prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2006.

Reclamantul a formulat critici și cu privire la procentul de 10% al corecției financiare aplicate, precizând că a fost încălcat principiul proporționalității reglementat de O.U.G. nr. 66/2011, neținându-se cont de natura și gravitatea pretinsei nereguli constatate.

Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a solicitat respingerea recursului declarat în cauză, arătând în esență că verificarea suspiciunii de neregulă a fost urmarea sesizării întocmite cu ocazia efectuării misiunii de audit a Curții de Conturi.

Pârâtul a precizat că, în perioada stabilită prin contractul de finanțare și normele legale incidente, autoritatea de management, alături de alte entități abilitate, au dreptul de a efectua controale asupra modului de implementare a proiectului finanțat din fonduri structurale, precum și de a aplica sancțiuni.

Prin întâmpinare, pârâtul a mai învederat că activitatea de control s-a desfășurat cu respectarea procedurii prevăzute de O.U.G. nr. 66/2011, prin nota de constatare încheiată la 22 mai 2013 stabilindu-se existența neregulii constând în lipsa egalității de tratament și caracterul formal al demersurilor reclamantului în evaluarea ofertelor eliminate.

4.1. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză în condițiile art. 493 alin. (2) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 21 ianuarie 2015, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 18 martie 2015 completul filtru a admis în principiu recursul declarat de reclamantul Municipiul Zalău, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ. și a fixat termen de judecată pe fond.

4.2. Cu privire la fondul recursului

4.2.1. Analiza motivelor de casare invocate.

- Cu privire la motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Verificând considerentele sentinței recurate, Curtea constată că acestea îndeplinesc exigențele dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. și explică în mod convingător soluția adoptată prin argumente care demonstrează că prima instanță a analizat în mod adecvat probele dosarului și a explicat raționamentele avute în vedere pentru respingerea acțiunii.

De altfel, reclamantul nici nu a formulat critici concrete referitoare la motivarea hotărârii, rezumându-se să indice motivul de nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

- Cu privire la motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Curtea constată că nu se impune casarea hotărârii nici prin prisma motivului de nelegalitate sus-menționat, instanța de fond făcând o interpretare și aplicare corectă a normelor de drept material incidente în cauză.

Astfel, în ceea ce privește critica vizând necompetența pârâtului de a constata și sancționa abateri în procedura reglementată de O.U.G. nr. 34/2006, în condițiile în care atribuirea contractului de lucrări a mai fost verificată de alte organisme abilitate - A.N.R.M.A.P. și U.C.V.A.P. Sălaj - prima instanță a reținut în mod justificat că, potrivit dispozițiilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2011 pârâtul era îndreptățit să procedeze la efectuarea controlului finalizat cu emiterea actelor administrative contestate.

Astfel, în conformitate cu art. 20 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/corecțiilor financiare se realizează de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, prin structurile de control organizate în acest scop în cadrul acestora.

Potrivit art. 32

4

din H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și de gestionare a instrumentelor structurale, în cazul în care autoritatea de management consideră că au existat abateri ale legislației comunitare sau naționale privind achizițiile publice, aceasta stabilește și aplică corecții financiare în condițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2011, nefiind condiționată în luarea deciziilor de activitățile desfășurate de A.N.R.M.A.P. și U.C.V.A.P.

Cu privire la susținerea reclamantului în sensul că nota constatare emisă la 22 mai 2013 a foste emisă cu nerespectarea prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2011, întrucât autoritatea pârâtă nu a efectuat un control propriu, ci a preluat aspectele sesizate de Curtea de Conturi, critica nu este întemeiată, în raport de prevederile art. 5, art. 20 alin. (1), art. 21 alin. (6) și art. 24 din același act normativ și ale art. 10 alin. (1) din anexa la normele metodologice de aplicare aprobate prin H.G. nr. 857/2011.

Potrivit acestor dispoziții, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația implementării recomandărilor formulate de organismele de control și audit intern și extern, putând utiliza rezultatele investigațiilor altor instituții abilitate prin lege care au identificat abateri, inclusiv în domeniul achizițiilor publice.

În cauză, în raport cu dispozițiile menționate, autoritatea pârâtă și-a însușit constatările și recomandările autorității de audit din cadrul Curții de Conturi, procedând la întocmirea notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 40529 din 22 mai 2013.

Referitor la motivul de recurs privind greșita interpretare și aplicare a principiului egalității de tratament al ofertanților în procedura de achiziție publică, instanța de fond a reținut în mod justificat nerespectarea de către reclamant a criteriilor de calificare și selecție a proiectelor candidaților astfel cum au fost prezentate în documentația de atribuire, neregulă sancționată cu aplicarea corecției de 10% din valoarea contractului de lucrări.

Nu este întemeiată nici susținerea reclamantului privind încălcarea principiului proporționalității, autoritatea de control apreciind în concret gravitatea abaterii constatate și implicațiile financiare ale acesteia și aplicând în mod corespunzător dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 66/2011.

4.2.2. Soluția instanței de recurs

În raport de considerentele expuse mai sus, Curtea constată că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică, motiv pentru care va respinge recursul ca nefondat, în baza art. 497 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Municipiul Zalău prin Primar împotriva Sentinței civile nr. 91 din 3 martie 2014 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 iunie 2015.

Procesat de GGC - LM