ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 962/2015
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 962/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Hotărârea pronunțată de instanța de fond
Prin Sentința civilă nr. 4186 din 23
octombrie 1013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de
reclamantul Municipiul Brăila în contradictoriu cu pârâtul Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, având ca obiect anularea Notei
de constatare nr. 17014 din 1 martie 2013.
Cererea de recurs
Împotriva sentinței a
declarat recurs reclamantul Municipiul Brăila, în condițiile art. 483 C. proc.
civ.
2.1. Motivele de
casare
În susținerea
recursului declarat reclamantul a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de
art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în sensul că hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
2.2. Principalele
argumente invocate
În susținerea
motivului de recurs invocat, reclamantul a învederat că instanța de fond a
reținut în mod eronat legalitatea notei de constatare prin care s-a dispus
aplicarea unei corecții financiare de 5% în baza prevederilor O.U.G. nr.
66/2011, act normativ care nu era în vigoare la momentul derulării procedurii
de achiziție publică, în cadrul căreia s-ar fi săvârșit neregulile imputate.
Reclamantul a mai
arătat că nu s-a creat nici un prejudiciu prin pretinsa abatere, constând în
faptul că au fost stabilite în documentația de atribuire și anunțul de
participare criterii de calificare și selecție sau factori de evaluare
nelegali, existența pagubei fiind una din condițiile pentru a fi dispusă o
corecție financiară.
Astfel, a precizat
reclamantul, contractul de achiziție publică de executare de lucrări a fost
încheiat în condițiile legii, cu ocazia verificării cererilor de rambursare în
care au fost solicitate la plată sumele aferente contractului, reprezentanții
pârâtului nereținând că s-ar fi impus cerințe restrictive și rambursând
integral cheltuielile.
Apărarea
intimatului
Prin întâmpinarea
formulată, pârâtul a solicitat respingerea recursului declarat în cauză,
arătând în esență că, astfel cum a reținut judecătorul fondului, efectuarea
controlului a avut loc ulterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011,
împrejurare în raport de care, prin interpretarea per a cotrario a
dispozițiilor tranzitorii cuprinse în art. 66, legea nouă este de imediată
aplicare sub aspectul activității de constatare a neregulilor și de stabilire a
creanțelor bugetare.
Referitor la critica
privind inexistența neregulii, pârâtul a arătat că prin impunerea cerinței
obligatorii ca ofertanții să fi executat și terminat cu succes în ultimii 5
ani, cel puțin un contract de lucrări de construcții de promenade, care să
includă lucrări similare celor ce urmau să fie executate, s-a restricționat
participarea la procedură a posibililor ofertanți care ar fi dispus de
capacitatea tehnică și/sau profesională, dar care nu au finalizat un contract
de lucrări de promenadă.
Procedura de
soluționare a recursului
4.1. Cu privire la
examinarea recursului în completul filtru
Raportul întocmit în
cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat
în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din
23 iunie 2014, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Prin încheierea din 8
octombrie 2014, completul filtru a constatat, față de conținutul raportului
întocmit în cauză, că recursul îndeplinește condițiile de admisibilitate și, în
consecință, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., l-a admis în principiu
și a fixat termen de judecată în ședința publică.
4.2. Cu privire la
fondul recursului
4.2.1. Analiza
motivelor de casare invocate
Referitor la
încălcarea principiului neretroactivității legii, prima instanță a reținut în
mod corect că prevederile Ordonanței Guvernului nr. 79/2003, în vigoare la data
săvârșirii actelor calificate drept nereguli, sunt aplicabile cu privire la
operațiunea juridică de calificare a abaterilor respective, în timp ce
procedura de constatare a neregulilor și de sancționare a acestora se
finalizează și se valorifică cu aplicarea dispozițiilor Ordonanței de Urgență a
Guvernului nr. 66/2011.
În acest sens, norma
de procedură tranzitorie din art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011 prevede că se
finalizează și se valorifică cu aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 79/2003
doar activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor
bugetare care sunt în desfășurare la data intrării în vigoare a Ordonanței de
Urgență a Guvernului nr. 66/2011.
Din interpretarea
acestui text de lege rezultă că aplicabilitatea dispozițiilor actului normativ
intrat în vigoare la 30 iunie 2011 este atrasă de data la care se desfășoară
activitățile de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare,
în speță prevederile ordonanței de urgență fiind incidente în raport de data controlului.
Referitor la abaterea
reținută, judecătorul fondului a constatat în mod justificat că prin impunerea
condiții obligatorii ca ofertanții să fi realizat în ultimii 5 ani cel puțin un
contract de construcții de promenade, autoritatea contractantă a limitat
posibilitățile de participare la procedura de achiziție, contravenind
prevederilor art. 178 alin. (2) și art. 188 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006 și
ale art. 8 din H.G. nr. 925/2006.
Astfel, categoriile
de lucrări necesare realizării obiectivului construcții de promenadă se
regăsesc și în componența altor coduri CPV specifice lucrărilor din acest
domeniu, decât codul menționat de reclamant CPV ...., posibilii ofertanți
putându-și susține și demonstra experiența similară și prin executarea altor tipuri
de contracte care să includă lucruri similare, decât cel impus în documentația
de atribuire și în anunțul de participare.
Cu privire la
susținerea reclamantului în sensul că la verificarea efectuată de operatorul
SEAP și ANRMAP nu s-au constatat nereguli, Curtea constată că prima instanță a
apreciat în mod întemeiat că acest aspect nu prezintă relevanță, raportat la
prevederile art. 324 alin. (2) din H.G. nr. 457/2008, potrivit cărora
autoritatea de management nu este condiționată în exercitarea atribuțiilor
conferite de lege de activitățile desfășurate de alte autorități.
Curtea reține că nu
este fondată nici critica referitoare la inexistența prejudiciului, în
contextul în care neregula este definită ca orice abatere de la legalitate,
regularitate și conformitate ce rezultă dintr-o acțiunea sau inacțiune a
beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor
europene, care a prejudiciat sau poate prejudicia bugetul Uniunii Europene
și/sau fondurile publice naționale printr-o sumă plătită necuvenit.
Prin urmare, este
legală și temeinică reținerea de către prima instanță a împrejurării că, în
cauză, prejudiciul este generat chiar de neregula săvârșită, care a determinat
caracterul neeligibil al cheltuielilor, nefiind relevantă finalizarea
contractului de lucrări.
4.2.2. Soluția
instanței de recurs
În raport de
considerentele expuse mai sus, criticile aduse sentinței fiind neîntemeiate,
Curtea, făcând aplicarea art. 497 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca
nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de Municipiul Brăila prin Primar împotriva Sentinței civile nr. 4186
din 23 decembrie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 4 martie 2015.
Procesat de GGC - LM