ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 545/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul Municipiul Zalău prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, a solicitat instanței anularea Deciziei nr. 298/03.12.2013 emisă de către pârât ca netemeinică și nelegală și, în consecință, admiterea contestației formulate de către Municipiul Zalău pentru anularea Notei nr. 74.685/25.10.2013 de neîncadrare a solicitării Municipiului Zalău în prevederile O.G. nr. 14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislația din domeniul achizițiilor publice, cu cheltuieli de judecată.

Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 158 din 16.04.2014, a respins acțiunea reclamantului, ca nefondată.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, care a solicitat casarea acesteia și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul a reiterat toate criticile aduse actelor administrative prin contestația administrativă și apoi prin acțiunea promovată în fața primei instanțe.

Sintetizând și structurând argumentele prezentate în cadrul memoriului de recurs, Înalta Curte reține că hotărârea fondului este combătută sub următoarele aspecte:

- soluționarea greșită a motivului de nelegalitate de ordin procedural referitor la necomunicarea de către intimat a notei privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 14/2013 a solicitării Municipiului Zalău nr. 45503/25.10.2013;

- la analizarea cererii ce i-a fost adresată, instituția intimată nu a ținut seama de faptul că autoritatea contractantă a respectat cerințele impuse de art. 33

1

din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare;

- motivul de respingere a cererii invocat de către Autoritatea de Management este unul subiectiv și neîntemeiat, întrucât nu ține seama de prevederile actelor normative incidente în cauză; în plus, nu s-a avut în vedere faptul că recurenta nu se încadrează în situațiile de excepție reglementate de art. 6 din O.G. nr. 14/2013;

- prima instanță nu a ținut seama de faptul că O.G. nr. 14/2013 nu identifică categorii de nereguli privind achizițiile publice pentru care nu se aplică acest act normativ, dar și de împrejurarea că "desfășurarea procedurilor de achiziție publică" nu poate fi restrânsă la evaluarea și aprobarea documentației de atribuire, în condițiile în care aceasta se finalizează la momentul încheierii contractului de achiziție publică;

- ANRMAP este singura entitate cu atribuții expres reglementate care supraveghează modul de funcționare a sistemului de achiziții publice și de atribuire a contractelor de achiziție publică dispunând, după caz, aplicarea sancțiunilor prevăzute de legislația în vigoare din domeniul achizițiilor publice;

- nesancționarea încălcării dispozițiilor art. 3 alin. (7) din Ordinul nr. 2544/2013 prin necomunicarea deciziei beneficiarului în termen de 5 zile.

Intimatul a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru argumentele prezentate la dosar.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 21.04.2015, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același act normativ.

Prin încheierea de ședință din data de 30.09.2015, completul de filtru a constatat, analizând conținutul raportului întocmit, că memoriul de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a admis în principiu recursul, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată a fondului recursului, în ședință publică, pentru data de 26.02.2016.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Recurentul Municipiul Zalău a adresat intimatului Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice solicitarea de a suporta de la bugetul de stat sumele aferente corecțiilor financiare stabilite pentru contractul "Executarea și finalizarea lucrărilor pentru realizarea obiectivului de investiții "Amenajarea peisageră a parcului central municipal Zalău, jud. Sălaj", prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 40529 din 22.05.2013. Corecția financiară a fost stabilită la suma de 278.417,40 RON, la care se adaugă 66.820,18 RON TVA, reprezentând 10% din valoarea contractului.

Pentru aplicarea acestei corecții financiare, autoritatea de audit a reținut că recurentul Municipiul Zalău, în calitate de autoritate contractantă, a încălcat principiul tratamentului egal prin lipsa de interes manifestată în clarificarea aspectelor care au condus la excluderea ofertelor clasate pe locul I și II.

Astfel, în concret, s-a reținut că autoritatea contractantă a procedat la excluderea ofertantului care a oferit prețul cel mai mic, deși în documentația de atribuire nu a specificat faptul că, pentru poziția inginer - subinginer peisagist, ofertantul trebuia să prezinte o diplomă de studii în specializarea peisagistică emisă de instituțiile de învățământ, în acest mod lăsând la dispoziția ofertanților posibilitatea de a demonstra îndeplinirea cerinței atât prin diploma de studii cât și prin CV. Deși, din CV-ul depus, rezulta că inginerul propus de ofertantul exclus deține experiență în calitate de inginer peisagist în proiecte de amenajări peisagistice finanțate din POS Mediu, autoritatea contractantă nu a analizat dacă această experiență este adecvată scopului urmărit de ea la momentul alegerii și dimensionării cerinței respective.

În privința ofertantului clasat pe locul II, s-a reținut că acesta a fost exclus din competiție pentru neconformitatea ofertei derivând din faptul că propunerea tehnică era incompletă, lipsind partea constând în conceptul și schițele de realizare a obiectelor de design ce constituie parte integrantă a ofertei tehnice. Deși autoritatea avea la dispoziție suficiente informații incluse în ofertă, care indicau o corespondență între propunerea tehnică și specificațiile tehnice ale obiectelor de design stabilite prin caietul de sarcini, aceasta nu a solicitat clarificări ofertantului, ci a respins oferta ca neconformă.

Procedura de achiziție publică a fost inițiată prin publicarea anunțului de participare în SEAP la data de 15.12.2011, după ce, inițial, documentația de atribuire a fost verificată de către ANRMAP.

Recurentul pretinde că, în mod nelegal, intimatul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a respins solicitarea sa de suportare de la bugetul de stat a creanței bugetare în sumă de 278.417,40 RON + 66.820,18 RON TVA, în condițiile în care contractul în privința căruia s-a aplicat corecția financiară se încadra în prevederile art. 2 alin. (4) lit. c) din O.G. nr. 14/2013.

În baza acestei dispoziții normative, creanțele bugetare rezultate din corecțiile financiare stabilite în aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 pentru neregulile constatate în desfășurarea procedurilor de achiziție publică se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, "în cazul contractelor de achiziție publică, încheiate de beneficiarii prevăzuți la art. 1, a căror procedură de atribuire a fost inițiată începând cu data de 1 octombrie 2011, pentru care documentația de atribuire a fost evaluată și aprobată de Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, denumită în continuare ANRMAP, în conformitate cu atribuțiile sale prevăzute la art. 7

1

alin. (3) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 525/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția contractelor de achiziție publică la care, prin modificările aduse documentației de atribuire intervenite după data publicării anunțului/invitației de participare în Sistemul electronic al achizițiilor publice, au fost constatate abateri de la prevederile legislației privind achizițiile publice."

Înalta Curte constată că părțile au poziții divergente în ceea ce privește obiectul de reglementare al textului legal anterior citat, recurenta susținând că intenția legiuitorului a fost aceea de a exonera de sarcina suportării din propriul buget a corecțiilor financiare aplicate pe beneficiarii contractelor de achiziții publice a căror documentație a fost verificată de către ANRMAP, indiferent de natura neregulilor constatate de către echipa de control.

Însă, în acord cu prima instanță, și instanța de control judiciar constată că delimitarea domeniului de aplicare a acestei dispoziții normative este realizată prin trimiterea făcută la prevederile art. 7

1

alin. (3) lit. a) din H.G. nr. 525/2007 care vizează doar verificarea conformității documentației de atribuire cu prevederile legale privind achizițiile publice anterior publicării anunțului de participare în SEAP, iar nu și verificarea etapelor subsecvente care se referă la evaluarea ofertelor și declararea ofertantului câștigător.

Or, în speța de față, după cum s-a precizat anterior, corecția financiară nu a fost aplicată pe considerentul că documentația de atribuire ar fi prevăzut cerințe restrictive, ci pe motiv că evaluarea ofertelor s-a făcut cu încălcarea principiului tratamentului egal. În concret, ANRMAP nu a efectuat nicio verificare cu privire la modalitatea de evaluare a ofertelor în cazul atribuirii contractului Executarea și finalizarea lucrărilor pentru realizarea obiectivului de investiții "Amenajarea peisageră a parcului central municipal Zalău, jud. Sălaj". Prin urmare, cererea recurentului a fost în mod justificat respinsă de către autoritatea recurentă, deoarece nu au fost îndeplinite în mod cumulativ condițiile impuse de textul legal aflat în discuție.

De asemenea, Înalta Curte apreciază că este corectă concluzia primei instanțe în sensul că dreptul la apărare al recurentului a fost respectat, prin prezentarea in extenso în cadrul Deciziei nr. 298/03.12.2013 a motivelor care au condus la respingerea solicitării de suportare de la bugetul de stat a corecțiilor financiare, act administrativ care a fost comunicat recurentului și a fost supus controlului de legalitate al instanței de contencios administrativ.

Concluzionând, instanța de control judiciar apreciază că nu există elemente de o consistență rezonabilă care să susțină teza exercitării abuzive de către autoritatea intimată a prerogativelor sale legale, fiind corectă soluția judecătorului fondului de confirmare a caracterului judicios al actelor administrative atacate.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 și art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Municipiul Zalău împotriva Sentinței civile nr. 158/2014 din 16 aprilie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26 februarie 2016.

Procesat de GGC - GV