ÎCCJ, decizie (scj.ro #84463)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84463) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Plângere împotriva rezoluției
procurorului de neîncepere a urmăririi penale adresată instanței. Desființarea
rezoluției și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi
penale
Cuprins pe materii:
Drept procesual
penal. Partea specială. Urmărirea penală. Plângerea contra măsurilor și actelor
de urmărire penală
Indice alfabetic:
Drept procesual penal
- plângere împotriva
rezoluției procurorului de neîncepere a urmăririi penale adresată instanței
- desființarea
rezoluției și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi
penale
- suspendarea cursului
prescripției răspunderii penale
C. pen.,
art. 128
C. proc. pen.,
art. 278
1
O. U. G. nr. 25/2005
În cazul în care admite plângerea împotriva rezoluției de neîncepere a
urmăririi penale și desființează rezoluția atacată, în temeiul art. 278
1
alin.
(8) lit. b) C. proc. pen., instanța dispune trimiterea cauzei la procuror în
vederea începerii urmăririi penale, iar nu a redeschiderii urmăririi penale,
întrucât, într-un atare caz, urmărirea penală nu a fost începută înainte de
sesizarea instanței.
Obiectul plângerii prevăzute în art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen.
în constituie rezoluția de neîncepere a urmăririi penale sau ordonanța ori,
după caz, rezoluția de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de
încetare a urmăririi penale dată de procuror, și nu actul prin care procurorul
ierarhic superior respinge plângerea făcută conform art. 275-278 din același
cod împotriva unei astfel de rezoluții sau ordonanțe.
Art. 31 din Legea nr. 36/1995, potrivit căruia notarii publici nu pot fi
cercetați fără avizul ministrului justiției, abrogat prin O. U. G. nr. 25/2005,
a constituit până la data abrogării o dispoziție legală care suspendă cursul
prescripției răspunderii penale în sensul art. 128 alin. (1) C. pen., pentru
fapte săvârșite în legătură cu exercițiul activităților profesionale ale
acestora.
I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 6645 din 24 noiembrie 2005
Prin sentința penală nr. 82 din 8 septembrie 2004, Curtea de Apel București a
respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiționarele N.M. și N.V.
împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale dată de procurorul de la
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București la 10 martie 2004, întrucât au formulat
plângerea direct la instanță.
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia penală nr. 1220 din 17
februarie 2005, a admis recursul petiționarelor, a casat sentința atacată cu
trimiterea cauzei spre rejudecare, față de împrejurarea că la dosar, în etapa
procesuală a recursului, s-a depus rezoluția procurorului ierarhic superior nr.
1185/II-2/2004.
Rejudecând cauza, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru
cauze cu minori și familie, a admis plângerea, a desființat rezoluția nr.
1185/II-2/2004 și a trimis cauza la procuror în vederea redeschiderii urmăririi
penale.
Curtea de apel a reținut că petiționarele au formulat plângere împotriva
rezoluției procurorului, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față
de notarul public P.C. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în art. 246
și art. 289 C. pen. întrucât ministrul justiției nu a avizat cercetarea penală
a acestuia.
Constatând că prin O. U. G. nr. 25/2005 a fost abrogat art. 31 din Legea nr.
36/1995, nemaifiind necesar avizul ministrului justiției, curtea de apel a
admis plângerea, a desființat rezoluția și a trimis cauza la procuror în
vederea redeschiderii urmăririi penale.
Recursul declarat de procuror, privind greșita desființare a rezoluției
procurorului ierarhic superior nr. 1185/II-2/2004 în condițiile în care
potrivit art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen. obiectul plângerii
adresate instanței în constituie actul prin care procurorul dispune o soluție
de neurmărire penală și greșita trimitere a cauzei la procuror în vederea
redeschiderii urmăririi penale întrucât în cauză nu a fost începută urmărirea
penală, este întemeiat.
Potrivit art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen., obiectul plângerii
adresate instanței îl constituie rezoluția de neîncepere a urmăririi penale sau
ordonanța ori, după caz, rezoluția de clasare, de scoatere de sub urmărire
penală sau de încetare a urmăririi penale dată de procuror.
Examinând hotărârea atacată, precum și actele și lucrările dosarului, se
constată că, în cauză, plângerea petiționarelor a vizat soluția de neîncepere a
urmăririi penale dată de procuror la 10 martie 2004, instanța referindu-se în
mod greșit la desființarea rezoluției nr. 1185/II-2/2004 a procurorului general
al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Împrejurarea că legiuitorul a prevăzut în dispozițiile art. 278
1
C.
proc. pen. obligativitatea pentru petiționar de a se adresa procurorului
ierarhic superior înainte de a formula plângere la instanță nu schimbă obiectul
plângerii în fața instanței, care rămâne, așa cum este prevăzut în art. 278
1
,
rezoluția de neîncepere a urmăririi penale sau ordonanța ori, după caz,
rezoluția de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a
urmăririi penale dată de procuror.
De altfel, prima instanță a analizat și s-a pronunțat asupra actului de
neîncepere a urmăririi penale dat de procuror la 10 martie 2004, făcând însă
referire în mod greșit, în dispozitivul sentinței, la rezoluția procurorului
ierarhic superior.
Cât privește dispoziția instanței de a se trimite cauza la procuror în vederea
redeschiderii urmăririi penale, se apreciază ca fiind greșită această
dispoziție, față de împrejurarea că, în speță, nu s-au efectuat acte
premergătoare și nu s-a dispus începerea urmăririi penale față de notarul
public.
Așa fiind, nu poate fi vorba de o redeschidere a urmăririi penale, ci de
începerea urmăririi penale, în condițiile în care prin O. U. G. nr. 25/2005 s-a
abrogat art. 31 din Legea nr. 36/1995, avizul ministrului justiției nemaifiind
o condiție procedurală pentru cercetarea și trimiterea în judecată a notarului
public.
O astfel de soluție, de trimitere a cauzei la procuror în vederea începerii
urmăririi penale față de intimata notar public, se justifică, dat fiind că nu
s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale prevăzut în art. 122
alin. (1) lit. d) C. pen. în privința faptelor pentru care s-a formulat
plângere penală de către petiționare.
Această concluzie rezultă din interpretarea prevederilor art. 128 alin. (1) și
(3) C. pen., potrivit cărora cursul termenului prescripției răspunderii penale
este suspendat pe timpul cât o dispoziție legală sau o împrejurare de
neprevăzut ori de neînlăturat împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale
sau continuarea procesului penal, iar prescripția își reia cursul din ziua în
care a încetat cauza de suspendare.
În speță, art. 31 din Legea nr. 36/1995 constituia, sub aspect procedural, un
impediment legal pentru cercetarea notarului public, în sensul că nu se putea
efectua cercetarea în lipsa avizului ministrului justiției.
Prin urmare, conforma art. 128 alin. (1) C. pen., pe timpul cât acest impediment
legal a acționat, și anume până la 4 aprilie 2005 când a intrat în vigoare O.
U. G. nr. 25/2005 prin care art. 31 din Legea nr. 36/1995 a fost abrogat,
cursul termenului de prescripție a fost suspendat.
În consecință, recursul procurorului a fost admis, sentința atacată a fost
casată cu privire la numărul rezoluției a cărei desființare s-a dispus și la
dispoziția de redeschidere a urmăririi penale și, în temeiul art. 278
1
alin. (8) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus desființarea rezoluției din 10
martie 2004 și trimite cauza la procuror în vederea începerii urmăririi
penale.