ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #84045)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84045) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Plângere în

fața judecătorului împotriva rezoluțiilor procurorului de

neîncepere a urmăririi penale. Trimiterea cauzei la procuror în vederea

începerii urmăririi penale. Obligațiile procurorului

Cuprins pe

materii:

Drept procesual penal. Partea specială.

Urmărirea penală. Plângerea împotriva măsurilor și actelor

de urmărire penală

Indice

alfabetic:

Drept procesual penal

-

plângere în

fața judecătorului împotriva rezoluțiilor procurorului de

neîncepere a urmăririi penale

-

trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale

pen.,

art. 273 alin. (1

1

), art. 278

1

alin. (8)

În conformitate cu

art. 278

1

alin. (8) lit. b) C. proc. pen., dacă admite

plângerea și desființează rezoluția de neîncepere a

urmăririi penale, judecătorul trimite cauza procurorului în vederea

începerii urmăririi penale. În art. 273 alin. (1

1

) C. proc.

pen. - care reglementează reluarea în caz de redeschidere a urmăririi

penale - se prevede că, în cazul în care instanța a admis plângerea

împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale și a

trimis cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale, acesta

dispune începerea urmăriri penale în condițiile prevăzute de lege,

iar dispozițiile instanței sunt obligatorii pentru organul de

urmărire penală, sub aspectul faptelor și împrejurărilor ce

urmează a fi constatate și a mijloacelor de probă indicate.

Din coroborarea dispozițiilor art. 278

1

alin. (8) lit. b)

și a dispozițiilor art. 273 alin. (1

1

) cu

dispozițiile art. 270 alin. (2) C. proc. pen. - în care se prevede că

reluarea urmăririi penale în caz de redeschidere nu poate avea loc

dacă se constată că între timp a intervenit vreunul din cazurile

prevăzute în art. 10 - rezultă că dispozițiile instanței

nu sunt obligatorii pentru procuror în sensul că acesta ar fi obligat

să înceapă urmărirea penală, ci, așa cum se prevede în

art. 273 alin. (1

1

) partea finală C. proc. pen., sub aspectul

faptelor și împrejurărilor ce urmează a fi constatate și a

mijloacelor de probă indicate.

I.C.C.J., secția penală, decizia

nr. 206 din 22 ianuarie 2008

Prin plângerea adresată organului de urmărire penală,

petiționarii N.I. și B.N. au sesizat faptul că C.O. și T.G.

au hotărât în mod abuziv înmormântarea mamei lor, B.M., victimă a

unui accident de circulație ce a avut loc la 4 iulie 2004, fără

întreprinderea demersurilor care se impuneau în vederea identificării

cadavrului și a rudelor apropiate.

Prin rezoluția nr. 367/P din 12 noiembrie 2004 a Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus neînceperea urmăririi penale

față de subcomisarul de poliție C.O. - pentru infracțiunea

prevăzută în art. 246 C. pen. și față de numita T.G. -

pentru infracțiunea prevăzută în art. 26 raportat la art. 246 C.

pen., reținându-se că din actele premergătoare efectuate în

cauză rezultă că există cazul prevăzut în art. 10

alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

Soluția a fost infirmată de procurorul general al Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Craiova, prin rezoluția din 26 noiembrie 2004,

dispunându-se completarea cercetărilor.

În urma reluării cercetărilor, prin rezoluția nr. 367/P din 16

decembrie 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova,  s-a

dispus din nou neînceperea urmăririi penale față de subcomisarul

de poliție C.O. - pentru infracțiunea prevăzută în art. 246

în art. 26 raportat la art. 246 C. pen.

Din actele premergătoare organul de urmărire penală a

reținut că, la 4 iulie 2004, T.G. conducea autoturismul proprietate

personală în localitatea S. și, urmare a neatenției în

conducere, a accidentat mortal o femeie care, coborând dintr-un autobuz, s-a

angajat în traversarea străzii fără să se asigure.

Fiind sesizat cu privire la producerea accidentului, subcomisarul C.O. din

cadrul Serviciului Poliției Rutiere, împreună cu membrii echipei de

cercetare, s-au deplasat la fața locului și, după realizarea

activităților specifice, cadavrul victimei a fost transportat la

morgă, în vederea autopsierii. De asemenea, ofițerul de poliție,

conform declarației din 20 octombrie 2004, a făcut investigații

în vederea identificării cadavrului.

După efectuarea autopsiei, la 7 iulie 2004, cadrele medicale au solicitat

găsirea unei soluții în vederea ridicării de la morgă a

cadavrului, neavând condiții de refrigerare, motiv pentru care

subcomisarul C.O. a luat legătura cu T.G. - autoarea accidentului de circulație,

pentru ca aceasta să facă demersurile necesare la primărie

pentru înmormântarea victimei.

După primirea certificatului constatator al morții de la medicul

legist, la 7 iunie 2004, T.G. a preluat cadavrul și l-a înmormântat în

cimitirul din comuna S.

Prin urmare, s-a menționat că în sarcina subcomisarului de

poliție nu poate fi reținută infracțiunea

prevăzută în art. 246 C. pen. sau altă faptă penală,

nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii și, pentru

aceleași considerente, nu s-a reținut nicio faptă penală în

sarcina numitei T.G.

Plângerea formulată împotriva acestei soluții a fost respinsă

prin rezoluția nr. 819/II/2/2005 a procurorului general al Parchetului de

pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere N.I. și B.N., la

instanța competentă - Curtea de Apel Craiova - care, prin

sentința penală nr. 46 din 23 mai 2005, a admis plângerea

petiționarilor, a desființat rezoluția nr. 367/P din 16 decembrie

2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, trimițând

cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Craiova și intimații C.O. și T.G., iar prin

decizia penală nr. 5441 din 27 septembrie 2005, Înalta Curte de

Casație și Justiție a respins recursurile ca nefondate.

După reluarea cercetărilor, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Craiova a adoptat rezoluția nr. 367/P din 19 aprilie 2006, prin care s-a

dispus neînceperea urmăririi penale față de subcomisarul C.O. -

pentru infracțiunea prevăzută în art. 246 C. pen. și

față de T.G. - pentru infracțiunea prevăzută în art.

26 raportat la art. 246 C. pen.

Plângerea formulată împotriva acestei rezoluții a fost respinsă

ca neîntemeiată prin rezoluția nr. 1483/II/2/2007 a procurorului

general a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

Împotriva acestor soluții, petiționarii au formulat plângere la

instanța competentă, în condițiile prevăzute în art. 278

1

urmăririi penale cu privire la cei doi făptuitori, organul de

urmărire penală nu  s-a conformat acestei decizii.

Prin sentințe nr. 136 din 10 octombrie 2007, pronunțată de

Curtea de Apel Craiova, Secția penală, plângerea a fost admisă,

a fost desființată rezoluția nr. 367/P din 19 aprilie 2006 a

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și cauza a fost

trimisă procurorului, în vederea începerii urmăririi penale.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a motivat că procurorul nu s-a

conformat dispozițiilor sentinței și deciziei, în sensul că

nu a început urmărirea penală împotriva subcomisarului C.O. și a

numitei T.G., nerespectând astfel dispozițiile art. 278

1

alin.

(8) lit. b) C. proc. pen. și neadministrând toate probele indicate în

sentință și decizie.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimata T.G., solicitând

admiterea recursului, casarea sentinței și menținerea

rezoluției nr. 367/P din 19 aprilie 2006 a Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Craiova, adoptată după administrarea tuturor probelor

necesare soluționării cauzei.

Recursul este fondat.

Potrivit art. 278

1

alin. (8) lit. b) C. proc. pen., soluționând

plângerea, judecătorul o admite, prin sentință,

desființează rezoluția sau ordonanța atacată și

trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii

urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să

arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată

faptele și împrejurările ce urmează a fi constatate și prin

care anume mijloace de probă.

În alin. (1

1

) al art. 273 C. proc. pen., cu titlul marginal reluarea

în caz de redeschidere a urmăririi penale, este prevăzut modul în

care procedează procurorul, în cazul admiterii plângerii conform art. 278

1

1

,

a admis plângerea împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi

penale și a trimis cauza procurorului în vederea începerii urmăririi

penale, acesta dispune începerea urmăriri penale în condițiile

prevăzute de lege. Dispozițiile instanței sunt obligatorii pentru

organul de urmărire penală, sub aspectul faptelor și

împrejurărilor ce urmează a fi constatate și a mijloacelor de

probă indicate.

Din coroborarea dispozițiilor art. 278

1

alin. (8) lit. b) C.

proc. pen., în care se arată „trimite cauza procurorului” în vederea

începerii urmăririi penale, a dispozițiilor art. 273 alin. (1

1

)

penale în condițiile prevăzute de lege,” cu dispozițiile art.

270 alin. (2) C. proc. pen. - reluarea urmăririi penale (în caz de

redeschidere) nu poate avea loc dacă se constată că între timp a

intervenit vreunul din cazurile prevăzute în art. 10 C. proc. pen. -

rezultă că dispoziția instanței nu este obligatorie pentru

procuror în sensul de a fi obligat să înceapă urmărirea

penală.

Așa cum se dispune prin alin. (1

1

) al art. 273 C. proc. pen.,

partea finală, ceea ce este obligatoriu a fi respectat de procuror sunt

dispozițiile instanței sub aspectul faptelor și

împrejurărilor ce urmează a fi constatate și a mijloacelor de

probă indicate.

Revenind la speță, Înalta Curte de Casație și Justiție

constată că instanța de fond a considerat greșit că

procurorul nu a respectat dispoziția de a începe urmărirea

penală, iar sub aspectul faptelor ce urmează a fi constatate și

a mijloacelor de probă indicate, instanța nu a motivat ce anume

indicații nu a respectat procurorul.

Din cuprinsul actelor și lucrărilor aflate la dosarul nr. 367/P/2004,

după restituirea cauzei procurorului, se constată că procurorul

a solicitat actele necesare soluționării cauzei.

Potrivit fișei postului și adresei inspectoratului de poliție

județean rezultă că subcomisarul C.O. nu avea atribuții

privitoare la înhumarea cadavrelor cu identitate necunoscută, acest aspect

fiind atributul exclusiv al primăriei. De asemenea, s-a stabilit și

comunicat că întocmirea fișei cadavrului cu identitate

necunoscută este de competența serviciului criminalistic și

acest serviciu a efectuat fotografii de semnalmente pentru popularizare.

Din actele și adresele aflate la dosar nu

rezultă că subcomisarul C.O. a fost sancționat disciplinar în

legătură cu încălcarea atribuțiilor de serviciu în cazul în

speță.

Față de considerentele ce preced, Înalta Curte

de Casație și Justiție a admis recursul declarat de intimata

T.G., conform art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., a casat

sentința penală atacată și, rejudecând, a respins plângerea

formulată de petiționari împotriva rezoluției nr. 367/P din 19

aprilie 2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, rezoluție

pe care a menținut-o.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă