ÎCCJ, decizie (scj.ro #84045)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84045) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Plângere în
fața judecătorului împotriva rezoluțiilor procurorului de
neîncepere a urmăririi penale. Trimiterea cauzei la procuror în vederea
începerii urmăririi penale. Obligațiile procurorului
Cuprins pe
materii:
Drept procesual penal. Partea specială.
Urmărirea penală. Plângerea împotriva măsurilor și actelor
de urmărire penală
Indice
alfabetic:
Drept procesual penal
-
plângere în
fața judecătorului împotriva rezoluțiilor procurorului de
neîncepere a urmăririi penale
-
trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale
C. proc.
pen.,
art. 273 alin. (1
1
), art. 278
1
alin. (8)
În conformitate cu
art. 278
1
alin. (8) lit. b) C. proc. pen., dacă admite
plângerea și desființează rezoluția de neîncepere a
urmăririi penale, judecătorul trimite cauza procurorului în vederea
începerii urmăririi penale. În art. 273 alin. (1
1
) C. proc.
pen. - care reglementează reluarea în caz de redeschidere a urmăririi
penale - se prevede că, în cazul în care instanța a admis plângerea
împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale și a
trimis cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale, acesta
dispune începerea urmăriri penale în condițiile prevăzute de lege,
iar dispozițiile instanței sunt obligatorii pentru organul de
urmărire penală, sub aspectul faptelor și împrejurărilor ce
urmează a fi constatate și a mijloacelor de probă indicate.
Din coroborarea dispozițiilor art. 278
1
alin. (8) lit. b)
și a dispozițiilor art. 273 alin. (1
1
) cu
dispozițiile art. 270 alin. (2) C. proc. pen. - în care se prevede că
reluarea urmăririi penale în caz de redeschidere nu poate avea loc
dacă se constată că între timp a intervenit vreunul din cazurile
prevăzute în art. 10 - rezultă că dispozițiile instanței
nu sunt obligatorii pentru procuror în sensul că acesta ar fi obligat
să înceapă urmărirea penală, ci, așa cum se prevede în
art. 273 alin. (1
1
) partea finală C. proc. pen., sub aspectul
faptelor și împrejurărilor ce urmează a fi constatate și a
mijloacelor de probă indicate.
I.C.C.J., secția penală, decizia
nr. 206 din 22 ianuarie 2008
Prin plângerea adresată organului de urmărire penală,
petiționarii N.I. și B.N. au sesizat faptul că C.O. și T.G.
au hotărât în mod abuziv înmormântarea mamei lor, B.M., victimă a
unui accident de circulație ce a avut loc la 4 iulie 2004, fără
întreprinderea demersurilor care se impuneau în vederea identificării
cadavrului și a rudelor apropiate.
Prin rezoluția nr. 367/P din 12 noiembrie 2004 a Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel Craiova s-a dispus neînceperea urmăririi penale
față de subcomisarul de poliție C.O. - pentru infracțiunea
prevăzută în art. 246 C. pen. și față de numita T.G. -
pentru infracțiunea prevăzută în art. 26 raportat la art. 246 C.
pen., reținându-se că din actele premergătoare efectuate în
cauză rezultă că există cazul prevăzut în art. 10
alin. (1) lit. b) C. proc. pen.
Soluția a fost infirmată de procurorul general al Parchetului de pe
lângă Curtea de Apel Craiova, prin rezoluția din 26 noiembrie 2004,
dispunându-se completarea cercetărilor.
În urma reluării cercetărilor, prin rezoluția nr. 367/P din 16
decembrie 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a
dispus din nou neînceperea urmăririi penale față de subcomisarul
de poliție C.O. - pentru infracțiunea prevăzută în art. 246
C. pen. și față de numita T.G. - pentru infracțiunea prevăzută
în art. 26 raportat la art. 246 C. pen.
Din actele premergătoare organul de urmărire penală a
reținut că, la 4 iulie 2004, T.G. conducea autoturismul proprietate
personală în localitatea S. și, urmare a neatenției în
conducere, a accidentat mortal o femeie care, coborând dintr-un autobuz, s-a
angajat în traversarea străzii fără să se asigure.
Fiind sesizat cu privire la producerea accidentului, subcomisarul C.O. din
cadrul Serviciului Poliției Rutiere, împreună cu membrii echipei de
cercetare, s-au deplasat la fața locului și, după realizarea
activităților specifice, cadavrul victimei a fost transportat la
morgă, în vederea autopsierii. De asemenea, ofițerul de poliție,
conform declarației din 20 octombrie 2004, a făcut investigații
în vederea identificării cadavrului.
După efectuarea autopsiei, la 7 iulie 2004, cadrele medicale au solicitat
găsirea unei soluții în vederea ridicării de la morgă a
cadavrului, neavând condiții de refrigerare, motiv pentru care
subcomisarul C.O. a luat legătura cu T.G. - autoarea accidentului de circulație,
pentru ca aceasta să facă demersurile necesare la primărie
pentru înmormântarea victimei.
După primirea certificatului constatator al morții de la medicul
legist, la 7 iunie 2004, T.G. a preluat cadavrul și l-a înmormântat în
cimitirul din comuna S.
Prin urmare, s-a menționat că în sarcina subcomisarului de
poliție nu poate fi reținută infracțiunea
prevăzută în art. 246 C. pen. sau altă faptă penală,
nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii și, pentru
aceleași considerente, nu s-a reținut nicio faptă penală în
sarcina numitei T.G.
Plângerea formulată împotriva acestei soluții a fost respinsă
prin rezoluția nr. 819/II/2/2005 a procurorului general al Parchetului de
pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere N.I. și B.N., la
instanța competentă - Curtea de Apel Craiova - care, prin
sentința penală nr. 46 din 23 mai 2005, a admis plângerea
petiționarilor, a desființat rezoluția nr. 367/P din 16 decembrie
2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, trimițând
cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel Craiova și intimații C.O. și T.G., iar prin
decizia penală nr. 5441 din 27 septembrie 2005, Înalta Curte de
Casație și Justiție a respins recursurile ca nefondate.
După reluarea cercetărilor, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Craiova a adoptat rezoluția nr. 367/P din 19 aprilie 2006, prin care s-a
dispus neînceperea urmăririi penale față de subcomisarul C.O. -
pentru infracțiunea prevăzută în art. 246 C. pen. și
față de T.G. - pentru infracțiunea prevăzută în art.
26 raportat la art. 246 C. pen.
Plângerea formulată împotriva acestei rezoluții a fost respinsă
ca neîntemeiată prin rezoluția nr. 1483/II/2/2007 a procurorului
general a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Împotriva acestor soluții, petiționarii au formulat plângere la
instanța competentă, în condițiile prevăzute în art. 278
1
C. proc. pen., întrucât, deși Curtea de Apel Craiova a dispus începerea
urmăririi penale cu privire la cei doi făptuitori, organul de
urmărire penală nu s-a conformat acestei decizii.
Prin sentințe nr. 136 din 10 octombrie 2007, pronunțată de
Curtea de Apel Craiova, Secția penală, plângerea a fost admisă,
a fost desființată rezoluția nr. 367/P din 19 aprilie 2006 a
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și cauza a fost
trimisă procurorului, în vederea începerii urmăririi penale.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a motivat că procurorul nu s-a
conformat dispozițiilor sentinței și deciziei, în sensul că
nu a început urmărirea penală împotriva subcomisarului C.O. și a
numitei T.G., nerespectând astfel dispozițiile art. 278
1
alin.
(8) lit. b) C. proc. pen. și neadministrând toate probele indicate în
sentință și decizie.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimata T.G., solicitând
admiterea recursului, casarea sentinței și menținerea
rezoluției nr. 367/P din 19 aprilie 2006 a Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel Craiova, adoptată după administrarea tuturor probelor
necesare soluționării cauzei.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 278
1
alin. (8) lit. b) C. proc. pen., soluționând
plângerea, judecătorul o admite, prin sentință,
desființează rezoluția sau ordonanța atacată și
trimite cauza procurorului, în vederea începerii sau redeschiderii
urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să
arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată
faptele și împrejurările ce urmează a fi constatate și prin
care anume mijloace de probă.
În alin. (1
1
) al art. 273 C. proc. pen., cu titlul marginal reluarea
în caz de redeschidere a urmăririi penale, este prevăzut modul în
care procedează procurorul, în cazul admiterii plângerii conform art. 278
1
C. proc. pen. Astfel, în cazul în care instanța, potrivit art. 278
1
,
a admis plângerea împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi
penale și a trimis cauza procurorului în vederea începerii urmăririi
penale, acesta dispune începerea urmăriri penale în condițiile
prevăzute de lege. Dispozițiile instanței sunt obligatorii pentru
organul de urmărire penală, sub aspectul faptelor și
împrejurărilor ce urmează a fi constatate și a mijloacelor de
probă indicate.
Din coroborarea dispozițiilor art. 278
1
alin. (8) lit. b) C.
proc. pen., în care se arată „trimite cauza procurorului” în vederea
începerii urmăririi penale, a dispozițiilor art. 273 alin. (1
1
)
C. proc. pen., în care se arată „acesta dispune începerea urmăririi
penale în condițiile prevăzute de lege,” cu dispozițiile art.
270 alin. (2) C. proc. pen. - reluarea urmăririi penale (în caz de
redeschidere) nu poate avea loc dacă se constată că între timp a
intervenit vreunul din cazurile prevăzute în art. 10 C. proc. pen. -
rezultă că dispoziția instanței nu este obligatorie pentru
procuror în sensul de a fi obligat să înceapă urmărirea
penală.
Așa cum se dispune prin alin. (1
1
) al art. 273 C. proc. pen.,
partea finală, ceea ce este obligatoriu a fi respectat de procuror sunt
dispozițiile instanței sub aspectul faptelor și
împrejurărilor ce urmează a fi constatate și a mijloacelor de
probă indicate.
Revenind la speță, Înalta Curte de Casație și Justiție
constată că instanța de fond a considerat greșit că
procurorul nu a respectat dispoziția de a începe urmărirea
penală, iar sub aspectul faptelor ce urmează a fi constatate și
a mijloacelor de probă indicate, instanța nu a motivat ce anume
indicații nu a respectat procurorul.
Din cuprinsul actelor și lucrărilor aflate la dosarul nr. 367/P/2004,
după restituirea cauzei procurorului, se constată că procurorul
a solicitat actele necesare soluționării cauzei.
Potrivit fișei postului și adresei inspectoratului de poliție
județean rezultă că subcomisarul C.O. nu avea atribuții
privitoare la înhumarea cadavrelor cu identitate necunoscută, acest aspect
fiind atributul exclusiv al primăriei. De asemenea, s-a stabilit și
comunicat că întocmirea fișei cadavrului cu identitate
necunoscută este de competența serviciului criminalistic și
acest serviciu a efectuat fotografii de semnalmente pentru popularizare.
Din actele și adresele aflate la dosar nu
rezultă că subcomisarul C.O. a fost sancționat disciplinar în
legătură cu încălcarea atribuțiilor de serviciu în cazul în
speță.
Față de considerentele ce preced, Înalta Curte
de Casație și Justiție a admis recursul declarat de intimata
T.G., conform art. 385
15
pct. 2 lit. d) C. proc. pen., a casat
sentința penală atacată și, rejudecând, a respins plângerea
formulată de petiționari împotriva rezoluției nr. 367/P din 19
aprilie 2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, rezoluție
pe care a menținut-o.