ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #83072)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83072) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Apel depus la altă

instanță decât cea a cărei hotărâre se atacă. Caracterul definitiv și

obligatoriu al Deciziei Curții Constituționale.

Cuprins pe materii:

Drept procesual civil. Apelul.

Index alfabetic:

apel

-

excepție de

neconstituționalitate

- nulitate

C.

proc

.

civ

., 282

1

,

art.288 alin.2

Legea

nr

. 47/1992,

art

. 31

Decizia prin care se constată

neconstituționalitatea

unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o

ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie.

În consecință, sancțiunea nulității prevăzută de

art.288 alin.2 din Codul de procedură civilă este nejustificată, contravenind

principiilor constituționale privind accesul liber la justiție și folosirea

căilor de atac, acestea impunând transmiterea tuturor cererilor greșit

îndreptate instanțelor competente.

Secția comercială, Decizia nr.709 din 23 februarie 2010

Prin sentința nr.13180 din 3 decembrie 2008

Tribunalul București, Secția a VI-a comercială, a admis acțiunea formulată de

reclamanții B.C., B.L. și B.E. în contradictoriu cu pârâții SC D.VM.C. SRL

București și A.I., obligând pârâții să plătească în solidar reclamanților

30.000

Euro

în echivalent lei la cursul BNR din ziua

plății și 2.400 lei cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe au declarat

recurs pârâții. Calea de atac a fost recalificată în apel, în conformitate cu

dispozițiile art.720

8

, 282

1

raportat la art.282 C.

proc

.

civ

., în funcție de câtimea

obiectului pretențiilor deduse judecății și, la același termen, instanța a

invocat din oficiu și a rămas în pronunțare asupra excepției nulității apelului

în raport de art.288 alin.2 C.

proc

.

civ

.

Prin decizia nr.251 din 21 mai 2009, Curtea de Apel

București, Secția a V-a comercială, a constatat nul apelul declarat de pârâții

A.I. și SC D.VM.C. SRL București în contradictoriu cu intimații - reclamanți

B.C., B.L. și B.E., împotriva sentinței nr.13180 din 3 decembrie 2008

pronunțată de Tribunalul București, Secția a VI-a comercială.

În  pronunțarea acestei decizii,

instanța de control judiciar a admis excepția nulității apelului în raport de

art.288 alin.2 teza finală C.

proc

.

civ

., care prevede că apelul se depune la instanța a cărei

hotărâre se atacă sub sancțiunea nulității.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs

pârâta SC D.VM.C. SRL București, criticând-o pentru

nelegalitate

.

Recurenta a invocat art.304

pct

7 și 8 C.

proc

.

civ

.

susținând că:

1.hotărârea instanței de fond era

susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în raport de valoarea pretențiilor în

litigiu;

2.intimații - reclamanți nu au făcut dovada calității

de proprietari ai imobilului, aspect

neluat

în seamă

de instanța de fond.

Înalta Curte a reținut că prin decizia nr.303 din 3

martie 2009, Curtea Constituțională a admis excepția de

neconstituționalitate

ridicată în dosarul nr.3292/113/2007 al Curții de Apel Galați, Secția

comercială, reținând în esență că sancțiunea nulității prevăzută de evocatul

text de lege este nejustificată, contravenind principiilor constituționale

privind accesul liber la justiție și folosirea căilor de atac, acestea impunând

transmiterea tuturor cererilor greșit îndreptate instanțelor competente.

Potrivit

art

. 31 din Legea

nr

. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții

Constituționale, decizia prin care se constată

neconstituționalitatea

unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o

ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie.

În aplicarea caracterului definitiv și obligatoriu al

deciziei Curții Constituționale, consacrat prin lege, temeiul de drept care a

stat la baza pronunțării deciziei

recurate

nu mai

subzistă, împrejurare față de care Înalta Curte a admis recursul, a casat

decizia atacată și a trimis cauza spre

rejudecare

aceleiași instanțe de apel.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-11-26
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3129/2009
ibilitatea acțiunii în cazul nulității absolute. Ca urmare cererea precizatoare prin care a fost schimbat obiectul acțiunii a fost depusă peste termenul prevăzut de art. 196 raportat la art. 132 din Legea nr. 31/1990 așa încât se va admite
ÎCCJ 2009-04-01
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1077/2009
obligativității contractelor, prevăzut de art. 969 C. civ., nu înseamnă că instanța a schimbat natura actului sau înțelesul lămurit al acestuia, ci doar că, din ansamblul probelor administrate în cauză, reiese că nu sunt îndeplinite condiți
ÎCCJ 2004-10-21
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3949/2004
Asupra recursului de față constată: Prin acțiune, reclamanta A.P.A.P.S. București a chemat în judecată pe pârâta Asociația A.C., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 10.651.797 lei, reprezentând penalități de întârziere. Prin sen
ÎCCJ 2010-09-29
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3018/2010
civ., a prevăzut mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină cererea de recurs. Printre aceste mențiuni, la lit. c), s-a stipulat obligația de a se indica motivele de nelegalitate pe care se întemeiază cererea de recurs, conform că
ÎCCJ 2008-10-01
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2662/2008
atei - pârâte, fiind lipsite de relevanță, în speță, prevederile art. 1 din Legea nr. 26/1990. Este de observat că instanța de apel a acordat cheltuielile de judecată cu respectarea cerințelor art. 274 alin. (1) C. proc. civ., iar alin. (3)
Sursă