ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 742/2017
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 742/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr.
742/2017
Asupra
recursului, constată următoarele:
Prin Încheierea nr. 71/F/CC/2015 din
25 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția a II-a
civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.
x/97/2015, s-a admis cererea formulată de debitoarea A. SA, s-a deschis
procedura generală a insolvenței împotriva acesteia și a fost
numit administrator judiciar provizoriu B.
Împotriva
acestei hotărâri, a declarat apel creditoarea SC C. SRL, care a solicitat
schimbarea în parte a încheierii atacate, în sensul de a se dispune conexarea
Dosarului nr. x/97/2015 aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara, cu obiect cerere
de deschidere a procedurii insolvenței, și desemnarea, în temeiul
dispozițiilor art. 45 din Legea nr. 85/2014, în calitate de administrator
judiciar provizoriu a D. Cluj-Napoca.
Prin Decizia
nr. 507/2015 din 5 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Alba
Iulia, secția a II-a civilă, a fost admis apelul declarat de SC C.
SRL Popești Leordeni împotriva Încheierii nr. 71/F din 25 iunie 2015
pronunțată în Dosarul nr. x/97/2015 al Tribunalului Hunedoara,
încheierea fiind anulată sub aspectul numirii administratorului judiciar
provizoriu și, în consecință, cauza a fost trimisă
judecătorului sindic, în vederea numirii administratorului provizoriu
propus de creditoarea SC C. SRL Popești Leordeni, în rest fiind
menținute dispozițiile încheierii apelate.
Pentru a
hotărî astfel, instanța a reținut că în cauză ar fi
trebuit să se dea prioritate cererii de numire a administratorului
judiciar propus de creditoare, având în vedere că deși cererea
debitorului se soluționează în procedură necontencioasă,
judecătorul sindic va desemna administratorul provizoriu cu aplicarea art.
45 lit. d) din Legea nr. 85/2014, dând prevalentă cererii creditorului, în
cazul în care atât debitorul, cât și creditorul/creditorii au solicitat
desemnarea a câte unui administrator judiciar.
Împotriva
Deciziei nr. 507/2015 din 5 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de
Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă, a formulat cerere de revizuire
A. SA Hunedoara, invocând dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc.
civ. iar prin Decizia nr. 638/2015 din 16 decembrie 2015 pronunțată
de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă, cererea a fost
respinsă.
În motivarea
acestei soluții, instanța de revizuire a reținut că în
speță, prin Decizia nr. 507/2015 din 5 noiembrie 2015,
pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a
civilă, a fost admis apelul declarat de creditoarea SC C. SRL Popești
Leordeni împotriva Încheierii nr. 71/F din 25 iunie 2015 pronunțată
în Dosarul nr. x/97/2015 al Tribunalului Hunedoara, încheierea fiind anulată
sub aspectul numirii administratorului judiciar provizoriu și, în
consecință, cauza a fost trimisă judecătorului sindic, în
vederea numirii administratorului provizoriu propus de creditoarea SC C. SRL
Popești Leordeni, în rest fiind menținute dispozițiile
încheierii apelate.
Anterior,
prin Încheierea din 30 septembrie 2015, pronunțată de
judecătorul sindic în Dosarul nr. x/97/2015, între altele, s-a luat act de
hotărârea adunării creditorilor din 15 septembrie 2015, prin care s-a
desemnat comitetul creditorilor format din cinci membri: E. SRL, F. SRL, G.
SRL, H. SRL, A.J.F.P. Hunedoara, și ca președinte E. SRL, și a
fost numit I. SPRL Timișoara, în calitate de administrator judiciar,
urmând ca aceasta să îndeplinească toate atribuțiile, care,
potrivit Legii nr. 85/2014 sau dispozițiilor judecătorului sindic,
cad în sarcina administratorului judiciar. S-a dispus încetarea
activității practicianului în insolvență B. și
descărcarea acestuia de orice sarcini sau responsabilități cu
privire la procedură, debitor și averea sa, precum și ca acesta
să predea către administratorul judiciar I. SPRL gestiunea,
împreună cu actele și operațiunile efectuate după
deschiderea procedurii insolvenței, în termen de 10 zile de la
rămânerea definitivă a hotărârii.
Totodată,
în temeiul dispozițiilor art. 57 alin. (12) din Legea nr. 85/2014, s-a
admis în parte cererea fostului administrator judiciar B. și s-a aprobat
plata din averea debitoarei a unui onorariu de 2.000 RON lunar de la data
deschiderii procedurii, respectiv 25 iunie 2015 până la data înlocuirii acestuia
30 septembrie 2015.
A mai
reținut instanța că întemeindu-și cererea de revizuire pe
motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuenta a
susținut că decizia mai sus menționată încalcă
autoritatea de lucru judecat a încheierii din data de 30 septembrie 2015, or,
prin Decizia nr. 507/2015, Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a
civilă, a fost chemată să se pronunțe în legătură
cu administratorul judiciar provizoriu, apelul vizând Încheierea nr. 71/F din
25 iunie 2015, de deschidere a procedurii generale de insolvență a
debitoarei, iar prin Încheierea din 30 septembrie 2015, exercitându-și
atribuția prevăzută de art. 45 alin. (1) lit. e) din Legea nr.
85/2014, în temeiul art. 57 alin. (7) din lege, judecătorul sindic a numit
administratorul judiciar definitiv propus de creditori, desemnat în Adunarea
generală a creditorilor debitoarei SC A. SA Hunedoara din 15 septembrie
2015.
Prin urmare,
s-a constatat că nu este vorba despre două procese identice, în care
să se fi pronunțat soluții contrare, prin decizia din apel fiind
tranșată situația litigioasă a numirii administratorului
judiciar provizoriu, iar judecătorul sindic, prin Încheierea din 30
septembrie 2015, a rezolvat problema administratorului judiciar definitiv.
S-a mai
reținut că instanța de apel, sesizată cu judecarea celui
de-al doilea proces, a cunoscut existența hotărârii dată de
judecătorul sindic în primul proces astfel cum rezultă din
considerentele Deciziei nr. 507/2015, stabilindu-se în fapt că nu
există autoritate de lucru judecat.
Astfel,
condițiile de admisibilitate impuse nefiind îndeplinite, neexistând
contrarietatea susceptibilă să facă revizuirea admisibilă,
în temeiul art. 513 C. proc. civ., s-a respins cererea de revizuire.
Împotriva
Deciziei nr. 638/2015 din 16 decembrie 2015 pronunțată de Curtea de
Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă, a formulat recurs revizuenta
SC A. SA prin administrator judiciar SC I. SPRL, invocând dispozițiile
art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat
admiterea recursului, casarea deciziei recurate cu consecința trimiterii
cauzei spre o nouă judecată.
În
dezvoltarea motivului de nelegalitate invocat, recurenta a susținut, în
esență, că în speță, sunt întrunite condițiile
prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., hotărârile
fiind contradictorii având în vedere că au condus la existența a doi
administratori judiciari în același dosar de insolvență.
Astfel, a
arătat recurenta că Încheierea din 30 septembrie 2015
pronunțată de judecătorul sindic a rămas definitivă
prin neapelare conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., art. 43 alin.
(2) și art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 și este contradictorie
cu Decizia nr. 507/2015 din 5 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de
Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă.
Înalta Curte
a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în
principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ.
Prin
Încheierea din 4 octombrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția a II-a civilă, s-a dispus comunicarea
raportului părților, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4)
C. proc. civ.
Prin
Încheierea din 28 februarie 2017 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția a II-a civilă, s-a admis în principiu recursul,
stabilindu-se termen în vederea soluționării acestuia conform
dispozițiilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ.
Analizând
decizia recurată prin raportare la criticile aduse prin cererea de recurs,
Înalta Curte, constată că acestea sunt nefondate, pentru
următoarele considerente:
Potrivit
dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea
hotărârii se poate cere când hotărârea a fost dată cu
încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
Din
această perspectivă, chestiunea supusă analizei instanței
de recurs o reprezintă interpretarea și aplicarea dispozițiilor
art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. dată de instanță prin
hotărârea recurată.
Astfel,
motivul de revizuire invocat de revizuentă - art. 509 alin. (1) pct. 8 C.
proc. civ. - prevede că "revizuirea poate fi cerută dacă
există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de
același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru
judecat a primei hotărâri".
Astfel,
revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, întemeiată pe
dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., este admisibilă dacă
sunt îndeplinite următoarele condiții: să fie vorba de
hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a
rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunțate în
același litigiu, adică să fi existat triplă identitate de
elemente: părți, obiect și cauză; hotărârile
contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces, ci în
procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția
autorității de lucru judecat sau, chiar dacă a fost
ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei
de-a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea
autorității de lucru judecat.
În
speță, se constată că, examinând cele două
hotărâri pretins potrivnice, instanța de revizuire a reținut în
mod corect că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate
prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., nefiind două
procese identice, în care să se fi pronunțat soluții contrare,
prin decizia din apel fiind tranșată situația litigioasă a
numirii administratorului judiciar provizoriu, iar judecătorul sindic,
prin Încheierea din 30 septembrie 2015, a rezolvat problema administratorului
judiciar definitiv.
În egală
măsură, instanța de revizuire a analizat și condiția
referitoare la existența autorității de lucru judecat,
reținând că instanța de apel, sesizată cu judecarea celui
de-al doilea proces, a cunoscut existența hotărârii dată de
judecătorul sindic în primul proces astfel cum rezultă din
considerentele Deciziei nr. 507/2015, stabilindu-se în fapt că nu
există autoritate de lucru judecat.
Mai mult,
este de reținut că pe parcursul soluționării prezentului
recurs, Decizia nr. 507/2015 din 5 noiembrie 2015 pronunțată de
Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă, a cărei
revizuire s-a solicitat, a fost anulată prin Decizia nr. 461/2016 din 20
septembrie 2016 a Curții de Apel Alba Iulia, secția a II-a
civilă, prin care s-a admis contestația în anulare formulată de
administratorul judiciar I. SPRL.
Pentru aceste
considerente, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C.
proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de
recurenta-revizuentă SC A. SA prin administrator judiciar SC I. SPRL
împotriva Deciziei nr. 638/2015 din 16 decembrie 2015 pronunțată de
Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de recurenta-revizuentă SC A. SA prin administrator
judiciar SC I. SPRL împotriva Deciziei nr. 638/2015 din 16 decembrie 2015
pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a
civilă.
Definitivă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 2 mai 2017.
Procesat de