ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 742/2017

Decizia nr. 742/2017 Asupra recursului, constată următoarele: Prin Încheierea nr. 71/F/CC/2015 din 25 iunie 2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/97/2015, s-a admis cererea formulată de debitoarea A. SA, s-a deschis procedura generală a insolvenței împotriva acesteia și a fost numit administrator judiciar provizoriu B. Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel creditoarea SC C. SRL, care a solicitat schimbarea în parte a încheierii atacate, în sensul de a se dispune conexarea Dosarului nr. x/97/2015 aflat pe rolul Tribunalului Hunedoara, cu obiect cerere de deschidere a procedurii insolvenței, și desemnarea, în temeiul dispozițiilor art. 45 din Legea nr. 85/2014, în calitate de administrator judiciar provizoriu a D. Cluj-Napoca.

Prin Decizia nr. 507/2015 din 5 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă, a fost admis apelul declarat de SC C. SRL Popești Leordeni împotriva Încheierii nr. 71/F din 25 iunie 2015 pronunțată în Dosarul nr. x/97/2015 al Tribunalului Hunedoara, încheierea fiind anulată sub aspectul numirii administratorului judiciar provizoriu și, în consecință, cauza a fost trimisă judecătorului sindic, în vederea numirii administratorului provizoriu propus de creditoarea SC C. SRL Popești Leordeni, în rest fiind menținute dispozițiile încheierii apelate.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în cauză ar fi trebuit să se dea prioritate cererii de numire a administratorului judiciar propus de creditoare, având în vedere că deși cererea debitorului se soluționează în procedură necontencioasă, judecătorul sindic va desemna administratorul provizoriu cu aplicarea art. 45 lit. d) din Legea nr. 85/2014, dând prevalentă cererii creditorului, în cazul în care atât debitorul, cât și creditorul/creditorii au solicitat desemnarea a câte unui administrator judiciar. Împotriva Deciziei nr. 507/2015 din 5 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă, a formulat cerere de revizuire A. SA Hunedoara, invocând dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ. iar prin Decizia nr. 638/2015 din 16 decembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă, cererea a fost respinsă. În motivarea acestei soluții, instanța de revizuire a reținut că în speță, prin Decizia nr. 507/2015 din 5 noiembrie 2015, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă, a fost admis apelul declarat de creditoarea SC C. SRL Popești Leordeni împotriva Încheierii nr. 71/F din 25 iunie 2015 pronunțată în Dosarul nr. x/97/2015 al Tribunalului Hunedoara, încheierea fiind anulată sub aspectul numirii administratorului judiciar provizoriu și, în consecință, cauza a fost trimisă judecătorului sindic, în vederea numirii administratorului provizoriu propus de creditoarea SC C. SRL Popești Leordeni, în rest fiind menținute dispozițiile încheierii apelate.

Anterior, prin Încheierea din 30 septembrie 2015, pronunțată de judecătorul sindic în Dosarul nr. x/97/2015, între altele, s-a luat act de hotărârea adunării creditorilor din 15 septembrie 2015, prin care s-a desemnat comitetul creditorilor format din cinci membri: E. SRL, F. SRL, G. SRL, H. SRL, A.J.F.P. Hunedoara, și ca președinte E. SRL, și a fost numit I. SPRL Timișoara, în calitate de administrator judiciar, urmând ca aceasta să îndeplinească toate atribuțiile, care, potrivit Legii nr. 85/2014 sau dispozițiilor judecătorului sindic, cad în sarcina administratorului judiciar.

S-a dispus încetarea activității practicianului în insolvență B. și descărcarea acestuia de orice sarcini sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea sa, precum și ca acesta să predea către administratorul judiciar I. SPRL gestiunea, împreună cu actele și operațiunile efectuate după deschiderea procedurii insolvenței, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Totodată, în temeiul dispozițiilor art. 57 alin. (12) din Legea nr. 85/2014, s-a admis în parte cererea fostului administrator judiciar B. și s-a aprobat plata din averea debitoarei a unui onorariu de 2.000 RON lunar de la data deschiderii procedurii, respectiv 25 iunie 2015 până la data înlocuirii acestuia 30 septembrie 2015. A mai reținut instanța că întemeindu-și cererea de revizuire pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ., revizuenta a susținut că decizia mai sus menționată încalcă autoritatea de lucru judecat a încheierii din data de 30 septembrie 2015, or, prin Decizia nr. 507/2015, Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă, a fost chemată să se pronunțe în legătură cu administratorul judiciar provizoriu, apelul vizând Încheierea nr. 71/F din 25 iunie 2015, de deschidere a procedurii generale de insolvență a debitoarei, iar prin Încheierea din 30 septembrie 2015, exercitându-și atribuția prevăzută de art. 45 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 85/2014, în temeiul art. 57 alin. (7) din lege, judecătorul sindic a numit administratorul judiciar definitiv propus de creditori, desemnat în Adunarea generală a creditorilor debitoarei SC A. SA Hunedoara din 15 septembrie 2015. Prin urmare, s-a constatat că nu este vorba despre două procese identice, în care să se fi pronunțat soluții contrare, prin decizia din apel fiind tranșată situația litigioasă a numirii administratorului judiciar provizoriu, iar judecătorul sindic, prin Încheierea din 30 septembrie 2015, a rezolvat problema administratorului judiciar definitiv.

S-a mai reținut că instanța de apel, sesizată cu judecarea celui de-al doilea proces, a cunoscut existența hotărârii dată de judecătorul sindic în primul proces astfel cum rezultă din considerentele Deciziei nr. 507/2015, stabilindu-se în fapt că nu există autoritate de lucru judecat. Astfel, condițiile de admisibilitate impuse nefiind îndeplinite, neexistând contrarietatea susceptibilă să facă revizuirea admisibilă, în temeiul art. 513 C. proc. civ., s-a respins cererea de revizuire. Împotriva Deciziei nr. 638/2015 din 16 decembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă, a formulat recurs revizuenta SC A. SA prin administrator judiciar SC I. SPRL, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ., în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate cu consecința trimiterii cauzei spre o nouă judecată. În dezvoltarea motivului de nelegalitate invocat, recurenta a susținut, în esență, că în speță, sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., hotărârile fiind contradictorii având în vedere că au condus la existența a doi administratori judiciari în același dosar de insolvență. Astfel, a arătat recurenta că Încheierea din 30 septembrie 2015 pronunțată de judecătorul sindic a rămas definitivă prin neapelare conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., art. 43 alin. (2) și art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 și este contradictorie cu Decizia nr. 507/2015 din 5 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ. Prin Încheierea din 4 octombrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, s-a dispus comunicarea raportului părților, potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ. Prin Încheierea din 28 februarie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, s-a admis în principiu recursul, stabilindu-se termen în vederea soluționării acestuia conform dispozițiilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ. Analizând decizia recurată prin raportare la criticile aduse prin cererea de recurs, Înalta Curte, constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ., casarea hotărârii se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Din această perspectivă, chestiunea supusă analizei instanței de recurs o reprezintă interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. dată de instanță prin hotărârea recurată. Astfel, motivul de revizuire invocat de revizuentă - art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. - prevede că "revizuirea poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri". Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc.

civ., este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părți, obiect și cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunțate nu în același proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat. În speță, se constată că, examinând cele două hotărâri pretins potrivnice, instanța de revizuire a reținut în mod corect că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc.

civ., nefiind două procese identice, în care să se fi pronunțat soluții contrare, prin decizia din apel fiind tranșată situația litigioasă a numirii administratorului judiciar provizoriu, iar judecătorul sindic, prin Încheierea din 30 septembrie 2015, a rezolvat problema administratorului judiciar definitiv. În egală măsură, instanța de revizuire a analizat și condiția referitoare la existența autorității de lucru judecat, reținând că instanța de apel, sesizată cu judecarea celui de-al doilea proces, a cunoscut existența hotărârii dată de judecătorul sindic în primul proces astfel cum rezultă din considerentele Deciziei nr. 507/2015, stabilindu-se în fapt că nu există autoritate de lucru judecat.

Mai mult, este de reținut că pe parcursul soluționării prezentului recurs, Decizia nr. 507/2015 din 5 noiembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă, a cărei revizuire s-a solicitat, a fost anulată prin Decizia nr. 461/2016 din 20 septembrie 2016 a Curții de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă, prin care s-a admis contestația în anulare formulată de administratorul judiciar I. SPRL. Pentru aceste considerente, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-revizuentă SC A. SA prin administrator judiciar SC I. SPRL împotriva Deciziei nr. 638/2015 din 16 decembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă.

PENTRU ACESTE

MOTIVE ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge recursul declarat de recurenta-revizuentă SC A. SA prin administrator judiciar SC I. SPRL împotriva Deciziei nr. 638/2015 din 16 decembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția a II-a civilă. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 mai 2017. Procesat de GGC - N