ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2550/2016

Decizia nr. 2550/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 5 septembrie 2013, reclamanta societatea A. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală Mecanisme și Instrumente Financiare Nerambursabile - Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Finanțelor Publice, desființarea în totalitate a Deciziei nr. 167/2013 emisă de pârâtă în soluționarea contestației împotriva titlului de creanță nr. 187 din 23 aprilie 2013 măsura ISPA 2001/RO/16/P/PE/013 "Reabilitarea rețelelor de canalizare și a stației de epurare din Oradea", precum și desființarea titlului de creanță nr. 187 din 23 aprilie 2013 măsura ISPA 2001/RO/16/P/PE/013 emis de DGMIFN.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin Sentința civilă nr. 2.239 din 1 septembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea reclamantei societatea A. SA.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamanta societatea A. SA, criticând ca nelegală hotărârea atacată.

Recurenta a prezentat pe larg situația de fapt a cauzei, întemeindu-și cererea de recurs pe motivele prevăzute de dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ., republicat.

Argumentele reclamantei se referă la faptul că instanța de fond nu a luat în considerare probele depuse la dosar, ci s-a rezumat la a reda pe scurt apărările pârâtei.

Se arată faptul că prin motivarea făcută de instanța de fond se aduce atingere principiului conform căruia convențiile făcute au putere de lege între părți, având în vedere aspectul că prin toate acordurile și contractele încheiate pârâta și-a asumat obligația de a supraveghea lucrările, supraveghere care s-a făcut împreună cu inginerul supervizor, firma B.

1.4. Apărările intimatei

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul-pârât Ministerul Fondurilor Europene arată că deși recurenta invocă în susținerea recursului său, ca temei de drept dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., republicat, așa cum rezultă din calea de atac formulată, criticile efective nu vizează decât art. 488 pct. 6 C. proc. civ., republicat, respectiv nemotivarea hotărârii atacate.

În opinia intimatului, hotărârea instanței de fond, chiar dacă nu conține o motivare amplă, răspunde atât exigențelor art. 425 C. proc. civ., republicat, cât și cerințelor impuse de Convenție, întrucât instanța a analizat probele și a prezentat argumentele pe care se întemeiază soluția într-un mod suficient de clar pentru părțile litigante.

2.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 20 ianuarie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din data de 11 mai 2016 completul de filtru a constatat, în raport de conținutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, și a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

2.2 Cu privire la fondul recursului. Soluția instanței de recurs.

2.2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Cu titlu preliminar, se constată că, deși a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ., republicat, recurenta-reclamantă nu a expus critici care să poată fi încadrate în ipoteza reglementată de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, motiv pentru care sentința atacată nu poate fi analizată din perspectiva acestui motiv de casare. Pe cale de consecință, analizând sentința recurată, prin raportare la criticile formulate de recurenta-reclamantă, care se circumscriu motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este fondat pentru considerentele arătate în continuare.

Potrivit dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., republicat, hotărârea pronunțată de prima instanță va cuprinde: "b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților;".

Motivarea hotărârii judecătorești, care trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă, este indispensabilă pentru exercitarea controlului judiciar de către instanța ierarhic superioară și constituie o garanție împotriva arbitrariului pentru părțile în proces, întrucât le furnizează dovada că solicitările și mijloacele lor de apărare au fost serios examinate de judecător.

Respectarea acestei dispoziții procedurale, cu valoare de principiu, se circumscrie obligației ce revine instanței de a garanta părților exercițiul efectiv al dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că dreptul la un proces echitabil implică în sarcina instanței obligația de a proceda la "un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența" (Hotărârea Albina împotriva României, Hotărârea Gheorghe împotriva României).

În cauza dedusă judecății, Înalta Curte constată că la pronunțarea sentinței recurate, instanța de fond nu a procedat la o analiză efectivă a susținerilor și apărărilor invocate de părți, ceea ce se poate observa din parcurgerea considerentelor hotărârii, care, în fapt, reprezintă o reproducere a considerentelor Deciziei nr. 167/2013 emisă în soluționarea contestației formulată de reclamantă împotriva titlului de creanță nr. 187 din 23 aprilie 2013. În acest sens, prima instanță nu a arătat motivele pentru care a considerat că argumentele prezentate de reclamantă în cuprinsul cererii de chemare în judecată, nu ar fi temeinice, raportat la contextul speței, rezumându-se la a reda apărările formulate de pârâți în cuprinsul actelor contestate.

În aceste condiții, este evident că motivarea hotărârii atacate nu este de natură să furnizeze reclamantei dovada că susținerile și mijloacele de apărare pe care le-a formulat prin cererea dedusă judecății au fost serios examinate, împrejurare ce denotă, în fapt, necercetarea fondului cauzei și determină imposibilitatea instanței de recurs de a exercita controlul judiciar.

În consecință, Înalta Curte apreciază că este întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., republicat, aspect în raport de care, nu se mai impune analizarea celorlalte critici formulate în recurs.

2.2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 497 teza I C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune admiterea recursului declarat de reclamanta A. SA, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Cu ocazia rejudecării, prima instanță urmează a proceda la un examen efectiv al argumentelor prezentate de reclamantă în cuprinsul cererii de chemare în judecată, prin raportare la apărările formulate de pârâtă și la mijloacele de probă administrate în cauză, în vederea analizării tuturor aspectelor de fond necesare lămuririi situației de fapt.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta A. SA împotriva Sentinței nr. 2.239 din 1 septembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 octombrie 2016.

Procesat de GGC - ED