ÎCCJ, decizie (scj.ro #84385)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84385) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Judecata. Ultimul cuvânt al inculpatului
Cuprins pe materii
: Drept procesual
penal. Partea specială. Judecata. Judecata în primă instanță
Indice alfabetic
: Drept procesual
penal
- judecata
- ultimul cuvânt
al inculpatului
C. proc. pen
., art. 341, art. 377 alin. (4), art. 385 alin. (3),
art. 392 alin. (1) art. 405 alin. (1),
art. 460 alin. (5)
Înainte de încheierea dezbaterilor, președintele completului de judecată dă
ultimul cuvânt inculpatului personal, în toate gradele ordinare de jurisdicție,
precum și în căile extraordinare de atac.
Neacordarea ultimului cuvânt personal inculpatului este sancționată, în
principiu, cu nulitatea relativă, cu excepția cazurilor când această încălcare
a dispozițiilor legale ar putea afecta aflarea adevărului și justa
soluționare a cauzei când, potrivit art. 197 alin. (4) partea finală C. proc.
pen., se ia în considerare din oficiu, în orice stare a procesului.
I.C.C.J., secția penală, decizia nr.
1801 din 15 martie 2005
Tribunalul București, secția a II-a penală, prin sentința nr.1574 din 10
decembrie 2004, a condamnat pe inculpații P.I. și G.N. pentru săvârșirea
infracțiunii de tâlhărie prevăzută în art.211 alin. (2) lit. a) și c) și alin.
(2
1
) lit. a) și b) C. pen.
Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin decizia nr.43 din 20
ianuarie 2005 a respins recursurile inculpaților.
Recursurile declarate de inculpați sunt fondate.
Potrivit art.377 alin. (4) C. proc. pen., la dezbaterea în apel, inculpatul are
cel din urmă cuvântul.
Din examinarea părții introductive a deciziei atacate rezultă că inculpaților
nu le-a fost acordat ultimul cuvânt.
Este de observat că ultimul cuvânt al inculpatului nu reprezintă numai ultima
manifestare a dreptului său de apărare înainte de pronunțarea hotărârii, ci
constituie un drept unic ce nu poate fi exercitat de apărător în numele celui
asistat.
La ultimul cuvânt nu se pot da inculpatului replici, nu i se cer explicații cu
privire la cele arătate, iar în timpul cât are ultimul cuvânt nu i se pun
întrebări.
Ultimul cuvânt al inculpatului prilejuiește deci acestuia posibilitatea de
a-și expune atitudinea față de faptele ce i se impută, față de procesul
care s-a desfășurat și de modul cum privește tragerea sa la răspundere penală.
Pentru instanță ultimul cuvânt al inculpatului poate evidenția aspecte
semnificative privind atitudinea acestuia, măsura în care procesul penal a avut
asupra lui un efect educativ.
În ceea ce privește aspectul procesual, potrivit art.197 alin. (1) C. proc.
pen., încălcările dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea
procesului penal atrag nulitatea actului numai atunci când s-a adus o vătămare
care nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act, iar, conform alin.
(4) al aceluiași articol, instanța ia în considerare din oficiu, încălcările în
orice stare a procesului, dacă anularea actului este necesară pentru aflarea
adevărului și justa soluționare a cauzei.
În raport cu dispozițiile legale menționate, se constată că prin încălcarea prevederilor
art. 377 C. proc. pen., unul dintre aspectele esențiale ale dreptului la
apărare, neacordarea ultimului cuvânt al inculpatului poate afecta
aflarea adevărului și soluționarea corectă a cauzei; ca atare,
încălcarea prevederilor art. 377 poate fi luată în considerare și din
oficiu, în orice stare a procesului, în condițiile art.197 alin. (4) C. proc.
pen.
În consecință, recursurile declarate de inculpați au fost admise și s-a casat
decizia atacată cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului.