ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2879/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2879/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față;
În baza actelor și
lucrărilor dosarului, se constată următoarele:
Tribunalul București, secția
I penală, prin sentința penală nr. 372 din 26 martie 2008, l-a condamnat pe
inculpatul I.G.C., reținut și arestat preventiv în Penitenciarul Jilava la
următoarele pedepse:
- în baza art. 2 alin. (2)
din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000,
art. 37 lit. a) C. pen. și art. 74 alin. (2) – art. 76 lit. a) C. pen., la
pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.
64 lit. a) și b) C. pen. și
- în baza art. 4 alin. (2)
din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000
și art. 37 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 61 C. pen., a
fost revocată liberarea condiționată din executarea pedepsei de 5 ani și 6 luni
închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1160 din 19 septembrie 2003, a
Judecătoriei Sectorului 2 București, definitivă prin decizia penală nr. 1178
din 5 iulie 2004 a Curții de Apel București și a fost contopit restul de
pedeapsă rămas neexecutat, de 4 luni și 12 zile cu fiecare dintre cele două
pedepse aplicate în cauză, urmând ca inculpatul să execute, conform art. 33 lit.
a), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., pedeapsa cea mai grea de 5 ani
închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b)
C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71
– art. 64 lit. a) și b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen., a
fost dedusă prevenția, de la 13 august 2007 la zi și în baza art. 350 alin. (1)
C. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului.
În baza art. 17 alin. (1) și
art. 118 lit. e) C. pen., a fost confiscată cantitatea de 3,63 grame heroină.
În baza art. 357 alin. (2) lit.
e) C. pen., s-a restituit inculpatului telefonul mobil Nokia 1110.
A fost obligat inculpatul la
plata cheltuielilor judiciare către stat, incluzând și onorariul avocat oficiu
avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel,
tribunalul a reținut, pe baza probelor administrate, că inculpatul I.G.C., la
13 august 2007, în jurul orei 17,50, a încercat să-i predea numitului T.A.M,
deținut în Penitenciarul Rahova, 3,33 grame heroină ascunse într-un tub cu
cremă „Nivea”, într-un pachet cu alimente și ulterior, când a fost prins și
reținut a predat lucrătorilor de poliție alte trei doze heroină (0,57 grame) pe
care le avea într-un autoturism, în parcarea penitenciarului, despre care a
afirmat că erau destinate consumului propriu.
La individualizarea
pedepselor aplicate inculpatului instanța a avut în vedere circumstanțele
agravante reale [(art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 143/2000)] și cele
personale [(art. 37 lit. a) C. pen.)], precum și împrejurarea că inculpatul nu
a fost distribuitorul real al drogurilor, ci a avut doar rolul de „cărăuș”,
apreciată ca o circumstanță atenuantă, în sensul dispozițiilor art. 74 alin.
(2) C. pen.
Împotriva acestei sentințe
penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și
inculpatul I.G.C.
În apelul scris și susținut
oral numai în parte, parchetul a criticat hotărârea tribunalului pentru greșita
și nemotivata reținere de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului și
greșita individualizare a pedepsei aplicate, în cuantum extrem de redus, în
condițiile în care inculpatul a încercat să introducă droguri într-un loc de
detenție și a comis faptele în stare de recidivă postcondamnatorie, respectiv
liberat condiționat din executarea unei pedepse anterior aplicate, solicitând
desființarea sentinței, rejudecarea cauzei și înlăturând aplicarea
circumstanțelor atenuante, să i se aplice inculpatului pedepse situate în
limitele prevăzute de lege.
La rândul său, inculpatul,
prin avocat din oficiu, a solicitat desființarea sentinței atacate și
rejudecarea cauzei, urmând a se pronunța o soluție de achitare, motivată de
împrejurarea că nu a cunoscut ce conținea pachetul transmis deținutului în
penitenciar, fiind victima unei înscenări.
Curtea de Apel București, secția
a II-a penală, prin decizia penală nr. 165/ A din 20 iunie 2008, a admis apelul
Parchetului de pe lângă Tribunalul București, declarat împotriva sentinței
penale nr. 372 din 26 martie 2008 a Tribunalului București, secția I penală,
pronunțată în dosarul nr. 29928/3/2007, a desființat, în parte, sentința penală
apelată și rejudecând, a repus, în individualitatea lor, ambele pedepse
aplicate inculpatului, a majorat cuantumul acestora la 11 ani și respectiv 3
ani închisoare, a făcut aplicarea art. 33 – art. 34 C. pen., urmând ca
inculpatul să execute pedeapsa de 11 ani închisoare.
A menținut celelalte
dispoziții ale sentinței penale atacate.
A computat, din pedeapsă,
prevenția de la 13 august 2007 la zi și a menținut starea de arest a
inculpatului.
A respins, ca nefondat,
apelul inculpatului I.G.C. împotriva aceleiași sentințe și l-a obligat la 200
lei cheltuieli judiciare către stat din care 100 lei onorariu avocat oficiu
avansat din fondul Ministerului Justiției.
Împotriva acestei decizii,
în termenul legal, inculpatul a declarat recursul de față, solicitând a se
vedea că în realitate el, arestat fiind și prezent, nu a participat la
judecarea apelurilor, deoarece nu a fost chemat în sala de judecată, când au
avut loc dezbaterile apelurilor din cauză.
Apoi, recurentul inculpat a
criticat hotărârea atacată și sub aspectul aprecierii probelor și încadrării
juridice dată faptei și în raport de care se va putea face o mai bună
individualizare a pedepsei.
Recursul este fondat sub
aspectul primului motiv de recurs invocat și care vizează art. 197 alin. (2) C.
proc. pen. și, ca atare urmează a fi admis.
Astfel, Curtea, în urma
examinării mersului dezbaterilor asupra judecării apelurilor și, care au avut
loc, în ședința publică din 20 iunie 2007, constată că, într-adevăr inculpatul
aflat în stare de arest preventiv, nu a participat și nu i s-a acordat ultimul
cuvânt.
Părăsirea sălii de ședință
de către inculpatul arestat („din proprie inițiativă”) exact în momentul în
care s-a dat cuvântul în susținerea apelurilor formulate în cauză și rechemarea
acestuia doar pentru a i se aduce la cunoștință că „dosarul a fost luat, în
pronunțare”, reprezintă încălcări aduse dispozițiilor art. 341 și 342 C. proc.
pen. și care nerespectări atrag sancțiunea nulității absolute.
Atâta vreme cât inculpatul
arestat preventiv era prezent, trebuia ca instanța să aducă la îndeplinire
prevederile art. 341 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora înainte de a
încheia dezbaterile trebuia să-l recheme și să-i acorde „ultimul cuvânt
personal” și, în raport de relevările faptelor sau apărărilor acestuia și în
susținerea propriului apel, se putea dispune chiar și „reluarea cercetării
judecătorești”, conform alin. (2) din același articol.
Deci, pe lângă faptul că nu
s-a acordat „ultimul cuvânt” inculpatului, vătămarea intereselor acestuia este
incontestabilă, a și fost de îndată invocată, prin recursul de față.
Pentru aceste considerente,
nulitatea invocată operează potrivit art. 197 alin. (2) și (3) C. proc. pen. și
„nu poate a fi înlăturată în niciun mod”.
Ca atare, pentru acest motiv
ce este prioritar celorlalte, recursul inculpatului se va admite, în baza art. 385
9
pct. 5 C. proc. pen. și art. 385
15
pct. 2 lit. c) C. proc. pen., se
va casa decizia atacată și se va trimite cauza la aceeași instanță, pentru
rejudecarea apelurilor parchetului și inculpatului.
Desigur, cu această ocazie
vor fi examinate și restul motivelor de recurs privitoare la încadrarea
juridică și cuantumul pedepsei.
Totodată, în baza art. 381 C.
proc. pen. și art. 385
16
C. proc. pen., se menține starea de a arest
a inculpatului recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
recurentul inculpat I.G.C. împotriva deciziei penale nr. 165/ A1 din 20 iunie
2008 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori
și de familie.
Casează decizia atacată și
trimite cauza la Curtea de Apel București spre rejudecare apelurilor declarate
de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul I.G.C.
Menține starea de arest
preventiv a recurentului inculpat.
Cheltuielile judiciare
avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariul cuvenit
apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei se va plăti fin fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 19 septembrie 2008.