ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2538/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Tribunalul București, secția I penală, prin sentința

penală nr. 179 din 8 februarie 2009, l-a condamnat pe inculpatul G.G., născut

la data de 15 decembrie 1980 în București, fiul lui M. și L., la pedeapsa de 5

ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 2

alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. c) și art. 37

lit. a) C. pen.

În temeiul art. 61 C. pen.,

s-a dispus revocarea liberării condiționate, cu privire la restul de pedeapsă

rămas neexecutat de 462 zile, din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin

sentința penală nr. 2897 din 16 noiembrie 2005 a Judecătoriei Sectorului 1

București, definitivă prin Decizia penală nr. 457 din 28 martie 2006 a Curții

de Apel București -, rest ce a fost contopit în pedeapsa aplicată în prezenta

cauză, dispunându-se să execute în final 5 ani închisoare și 6 luni

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C.

pen.

Conform art. 71 C. pen.,

s-au interzis inculpatului pe durata executării pedepsei principale, drepturile

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Potrivit art. 350 C. proc.

pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului, deducându-se arestul

preventiv executat de la 5 august 2008, la zi.

Pentru a hotărî astfel,

prima instanță evaluând probele administrate a reținut în esență următoarea

situație de fapt:

La data de 29 iulie 2008, D.D.

deținut în Penitenciarul București - Jilava, a formulat în temeiul art. 9 din

Legea nr. 39/2002 un denunț, cu privire la faptul că inculpatul cunoscut sub

apelativul de G.M. vinde droguri în zona Sectorului 2 București.

În realizarea acțiunii de

prindere în flagrant a celui denunțat, a fost de acord să colaboreze cu

organele de poliție, în temeiul art. 15 din Legea nr. 143/2000, P.E.C.,

consumator de droguri, care a declarat că își procura dozele de heroină de la

inculpat, contra sumei de 50 lei doza.

În această împrejurare a

indicat imobilul unde inculpatul locuia, organizându-se în prezența martorului

P.M.R., cumpărarea sub supraveghere a unei cantități de droguri.

Astfel, la data de 30 iulie

2008, organele de poliție au procedat la consemnarea seriilor bancnotelor ce

însumau 100 lei respectiv o bancnotă de 50 lei și cinci bancnote de câte 10

lei, sumă ce urma să fie folosită de martorul denunțător la cumpărarea celor

două doze de heroină. În aceeași zi, în jurul orelor 9,30 martorul P.E.C., după

ce i s-a efectuat o percheziție corporală, s-a deplasat la adresa unde se afla

imobilul, unde la etajul 2 locuia inculpatul împreună cu concubina sa,

coinculpata D.C.

Odată ajuns aici, martorul a

fost întâmpinat de inculpat,  i-a solicitat două doze de heroină, predându-i

suma de 100 lei, inculpatul a cerut concubinei sale să aducă marfa, ce a fost

luată dintr-un alt loc decât cameră.

După ce tranzacția a fost

încheiată, martorul a ieșit din imobil, a predat organelor de poliție cele două

doze de heroină, ce au fost sigilate în vederea expertizării.

Imediat, organele de poliție

au efectuat o percheziție autorizată sub nr. 275 din 30 iulie 2008 de

Tribunalul București, secția I penală, la adresa din București, sector 2

pătrunzând în camera locuită de inculpat și concubina sa prin forțarea ușii de

acces.

În prezența martorului

asistent P.M.R., inculpata D.C., a indicat locul unde se află mai multe doze de

heroină, respectiv, într-o spărtură între două cărămizi din zidul holului

imobilului cu 2 etaje, în dreptul scărilor de acces la etajul 2. Cu această

ocazie, a declarat că cele 9 doze aparțineau inculpatului.

Suma de 100 lei, plătită

drept preț al dozelor cumpărate, a fost găsită la percheziție sub o pernă,

bancnotele ce o compuneau fiind identice cu cele înseriate de organele de

poliție.

Dozele ridicate au fost

expertizate, raportul de constatare tehnico-științifică nr. 857769 efectuat la

4 august 2008, concluzionând că întreaga cantitate de 1,36 grame – reprezintă

pulbere de heroină în amestec cu cafeină și griseofulvin, substanță ce face

parte din Tabelul anexă nr. 2 din Legea nr. 143/2000, privind combaterea

traficului și consumului ilicit de droguri.

Privitor la faptă,

inculpatul a susținut că nu cunoaște proveniența drogurilor, negând că ar

trafica astfel de substanțe – cât și primirea sumei de bani.

Instanța de fond a reținut vinovăția

inculpatului în raport de probele descrise ce dovedesc în afara oricărui dubiu

activitatea materială desfășurată de inculpat și care întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri, în forma prevăzută de art. 2

alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, faptă săvârșită în stare de recidivă

postcondamnatorie.

În termen legal inculpatul a

declarat apel, soluționat de Curtea de Apel București, secția I penală, prin Decizia

penală nr. 86 din 9 aprilie 2009, prin care a respins ca nefondată calea de

atac.

Prima instanță de control

judiciar a reținut că probele administrate au fost judicios interpretate,

stabilindu-se o situație de fapt în acord cu realitatea acțiunilor desfășurate

în scopul prinderii în flagrant a inculpatului, apărările acestuia fiind de

circumstanță menite să-l absolve de răspundere penală.

Împotriva deciziei,

inculpatul a declarat recurs, reiterând criticile de nelegalitate, constând în

greșita sa condamnare, pentru o infracțiune pe care nu a săvârșit-o.

Astfel a solicitat admiterea

recursului, invocând drept caz de casare dispozițiile art. 385

9

pct.

18 C. proc. pen. și achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art.

10 lit. c) C. proc. pen.

Examinând recursul

inculpatului prin prisma cazului de casare menționat, cum și din oficiu, Înalta

Curte, constată nefondată calea de atac pentru următoarele considerente.

Identificarea inculpatului

ca persoană ce se ocupă cu traficul de droguri de mare risc s-a făcut urmare

denunțului numitului D.D. interesat să relateze aspecte reale în acest sens,

pentru a beneficia de o cauză legală de reducere a pedepsei, respectiv de

dispozițiile art. 19 din Legea nr. 143/2000.

Realizarea efectivă a

flagrantului a fost posibilă prin colaborarea martorului P.E.C., consumator de

droguri care-și procura heroina de la inculpat.

Așa se explică toate

detaliile date de martor, privitor la locuința ocupată de inculpat și concubina

sa, cum și predarea efectivă a celor două doze de heroină în schimbul sumei de

100 lei, tranzacție ce nu se putea desfășura decât în condițiile existenței

încrederii în martor, clientul său, astfel de vânzări-cumpărări prin natura lor

fiind ocultate de cei care le desfășoară.

Aceste aspecte sunt

esențiale și dovedesc fără echivoc așa cum legal și temeinic au reținut

instanțele participația inculpatului în calitate de autor la săvârșirea

infracțiunii de trafic ilicit de droguri în forma prevăzută de art. 2 alin. (1)

și (2) din Legea nr. 143/2000, faptă comisă în stare de recidivă

postcondamnatorie, primul termen al recidivei, constituindu-l pedeapsa de 4 ani

închisoare aplicată de Judecătoria Sectorului 1 București, din care s-a liberat

condiționat la 11 septembrie 2007, rămânând un rest neexecutat de 462 zile.

Corespunzător încadrării

juridice dată infracțiunii, cuantumul pedepsei principale cât și celei

complementare este de natură să sancționeze pericolul social al infracțiunii

dovedit prin consecințele grave de evaluat asupra sănătății potențialilor

consumatori.

Întrucât la examinarea din

oficiu nu se constată existența vreunui caz de casare, care să motiveze

reformarea hotărârilor, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat,

potrivit dispozițiilor art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc.

pen.

În temeiul art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de recurentul inculpat G.G. împotriva Deciziei penale nr. 86 din 9

aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din cuantumul

pedepsei aplicate recurentului inculpat, durata reținerii și a arestării

preventive de la 4 august 2008 la 2 iulie 2009.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,

se va avansa din fondul M.J.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 2 iulie 2009.