ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2168/2016

Decizia nr. 2168/2016

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 8 mai 2013, în Dosarul nr. x/43/2013, al Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul Municipiul Târgu Mureș, prin primar, a chemat în judecată pârâtul Guvernul României - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (denumită în continuare MDRAP), solicitând anularea Deciziei nr. 93 din 21 martie 2013 și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare emisă de pârât la data de 6 decembrie 2012 sub nr. CA - 91401 prin Comisia de soluționare a contestației, numită prin Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nr. 930 din 18 martie 2013, exonerarea reclamantei de la plata sumelor stabilite prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare emisă de pârât la data de 06 decembrie 2012 sub nr. CA - 91401 aferentă proiectului COD SMIS 22055 cu titlul "Crearea unei rețele de monitorizare a zonelor cu risc social crescut în Municipiul Târgu Mureș Etapa I Sistem de monitorizare pentru siguranța populației" prin care s-a aplicat o corecție financiară în cuantum de 10% și menținute prin decizia a cărei anulare o solicită, și pe cale de consecință achitarea către UAT Municipiul Târgu Mureș a sumelor reținute ca urmare a reducerii de 25% aplicată prin aceste acte sumelor achitate la cererile de rambursare nr. 4 aplicată preventiv până la emiterea notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecției financiare; cu cheltuieli de judecată.

Prin Încheierea de ședință de la termenul de judecată din data de 22 octombrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. y/43/2013 s-a dispus conexarea Dosarului nr. y/43/2013 al Curții de Apel Târgu Mureș la Dosarul nr. x/43/2013 al aceleiași instanțe.

Reclamantul Municipiul Târgu Mureș a formulat excepția de nelegalitate a Sesizării Direcției Generale Autoritatea de Management - Programul Operațional Regional - Verificare Programe și Gestionare Nereguli nr. VT - 62919 din 24 august 2012, emisă de Direcția generală Autoritatea de management - Programul Operațional Regional - Verificare Programe și Gestionare Nereguli din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale a Turismului, susținând că aceasta cuprinde constatări cu implicații financiare cu privire la achiziționarea Contractului de lucrări de instalare și achiziția de echipamente și dotări nr. 331 din 26 septembrie 2011 privitoare la existența unor suspiciuni de nereguli și aplicarea de corecții financiare pentru acestea, ce au fost reținute în sarcina UAT Municipiul Târgu Mureș.

Pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a invocat excepția de inadmisibilitate a excepției de nelegalitate a Sesizării Direcției Generale Autoritatea de Management-Programul Operațional Regional-Verificare Programe și Gestionare Nereguli nr. VT-62919 din 24 august 2012.

1.2. Soluția primei instanțe

Curtea de Apel Târgu Mureș, secția contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 21 din 24 ianuarie 2014, a admis excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate și, în consecință, a respins excepția de nelegalitate invocată de reclamantul Municipiul Târgu Mureș, cu privire la Sesizarea Direcției Generale Autoritatea de Management - Programul Operațional Regional - Verificare Programe și Gestionare Nereguli nr. VT - 62919 din 24 august 2012, ca inadmisibilă. A respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Municipiul Târgu Mureș, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în Dosarul nr. x/43/2013 al Curții de Apel Târgu Mureș, a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Municipiul Târgu Mureș, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în Dosarul nr. y/43/2013 al Curții de Apel Târgu Mureș, conexat la Dosarul nr. x/43/2013 și, în consecință: a anulat Decizia nr. 33 din 12 iunie 2013 emisă de Serviciul Soluționare Contestații Nereguli Fonduri Europene din cadrul pârâtului și Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA - 27364 din 3 aprilie 2013 privind Contractul de finanțare nr. 1588 din 6 mai 2011 aferentă proiectului Cod SMIS 22055 având denumirea „Crearea unei rețele de monitorizare a zonelor cu risc social crescut în Municipiul Târgu Mureș Etapa I Sistem de monitorizare pentru siguranța populației", a respins celelalte capete de cerere ale acțiunii formulată de reclamant în Dosarul nr. y/43/2013, conexat la Dosarul nr. x/43/2013.

2.1 Recursurile

Împotriva Sentinței nr. 21/2014 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal au declarat recurs Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Municipiul Târgu Mureș încadrând criticile în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul Municipiul Târgu Mureș a adus, în esență, următoarele critici sentinței recurate.

- În mod greșit instanța de fond a respins excepția de nelegalitate ca inadmisibilă pentru că Sesizarea Direcției Generale Autoritatea de Management - Programul Operațional Regional - Verificare Programe și Gestionare Nereguli nr. VT - 62919 din 24 august 2012 întrunește condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004, pentru a fi considerată act administrativ, fiind și actul care a condus la aplicarea corecției financiare stabilită în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 66/2011.

- Prevederile O.U.G. nr. 66/2011 nu sunt incidente în speță întrucât controlul a început anterior intrării în vigoare a acestui act normativ.

De asemenea, documentația de atribuire în baza căruia s-a încheiat Contractul de lucrări nr. 375 din 9 noiembrie 2011, a fost publicată în SEAP la data de 22 iunie 2011, astfel că este incident în cauză principiul neretroactivității legii civile noi, cu referire la O.U.G. nr. 66/2011.

- Cerințele impuse de autoritatea contractantă nu sunt restrictive ci au fost impuse în raport de specificul, volumul și complexitatea lucrărilor ce urmau să fie efectuate, astfel că hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 178 alin. (2), art. 188 alin. (3) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, respectiv art. 8 alin. (6) din H.G. nr. 925/2006.

În argumentarea motivului de recurs invocat, recurentul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), a adus în esență, următoarele critici sentinței recurate:

- Soluția instanței de fond prin care s-a anulat Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecției financiare nr. 27346 din 3 aprilie 2013 și a Deciziei nr. 33 din 12 iunie 2013 este greșită.

S-a arătat că în temeiul art. 31 alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011 atât nota cât și decizia menționate au fost emise pentru regularizarea debitului inițial cu diferențele necesare până la recuperarea integrală a prejudiciului, pentru că la întocmirea titlului de creanță nu au fost luate în considerare, la aplicarea corecției de 10% cheltuielile solicitate la rambursarea în sumă de 209.212,68 RON + 48.921,60 RON TVA, la cererea de rambursare nr. 3 - linia bugetară 4, ca fiind aferente Contractului nr. 331 din 26 iulie 2011.

2.2. Întâmpinare

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de recurentul-reclamant, combătând criticile invocate, susținând, în esență, că în cauză nu se poate reține nerespectarea principiului neretroactivității legii.

Municipiul Târgu Mureș prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea recursului MDRAP, ca nefondat.

2.3. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru.

Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza Încheierii de ședință din 29 februarie 2016.

Totodată potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ. completul de filtru prin Încheierea de ședință din 18 mai 2016 a admis în principiu recursurile formulate și, potrivit prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., a fixat termen pentru judecata recursului la 2 iunie 2016, dispunând citarea părților.

Înalta Curte, analizând recursurile formulate, reține că este nefondat recursul declarat de Municipiul Târgu Mureș prin Primar, fiind fondat recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Criticile privind soluția de respingere a excepției de nelegalitate ca inadmisibilă sunt nefondate.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004, excepția de nelegalitate poate avea ca obiect actele administrative, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. c) din aceeași lege.

Or, Sesizarea de neregulă nr. VT-62919 din 24 august 2012 a cărei nelegalitate se invocă, reprezintă un înscris întocmit de Direcția Generală Autoritatea de Management - Programul Operațional Regional-Verificare Programe și Gestionare Nereguli în care sunt consemnate toate informațiile relevante obținute ca urmare a verificării, însă fără a conține măsuri ce se impun a fi realizate în cazul constatării unei neconformării. Prin urmare, sesizarea de neregulă este un act premergător în vederea emiterii notei de constatare. Neproducând efecte juridice prin el însuși, acesta nu poate fi contestat decât împreună cu actul administrativ producător de efecte juridice. Așadar, această sesizare de neregulă nu este un act administrativ de sine stătător, în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, întrucât nu a dat naștere, modificat sau stins raporturi juridice.

Mai mult, această sesizare poate fi confirmată sau infirmată în ceea ce privește neregulile sesizate de echipa de control.

De altfel, conform art. 21 alin. (19), (20) respectiv art. 43 din O.U.G. nr. 66/2011, doar nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare constituie titlu de creanță/titlu executoriu, fiind menționată în categoria actelor administrative în sensul Legii nr. 554/2004.

Prin urmare, sesizarea menționată de recurentul-reclamant nefiind act administrativ nu poate face obiectul excepției de nelegalitate invocată, astfel că în mod corect, urmare a admiterii excepției invocate de pârât, cererea privind excepția de nelegalitate a fost respinsă ca inadmisibilă.

În ceea ce privește criticile formulate de părțile recurente subsumate motivului de recurs prevăzut la art. 488 pct. 8 alin. (1) din C. proc. civ., instanța de recurs reține următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 21 din 24 ianuarie 2014, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/43/2013 a fost admisă în parte cererea formulată de Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgu Mureș și s-a dispus anularea doar a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecției financiare nr. 27346 din 3 aprilie 2013 și a Deciziei nr. 33 din 12 iunie 2013 menținându-se ca legală și temeinică Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecției financiare nr. 91401 din 6 decembrie 2012 și a Deciziei nr. 93 din 21 martie 2013.

Din actele și documentele aflate la dosar rezultă că neregulile aferente celor două note au fost semnalate prin sesizarea VT 62919 din 24 august 2012, care cuprinde constatări cu privire la încălcarea prevederilor legale în materie de achiziție publică a Contractului de lucrări nr. 331 din 26 septembrie 2011. În acest sens, s-a procedat la efectuarea unei verificări ce a avut drept scop emiterea notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare urmare a neregulilor rezultate din constatări cu implicații financiare cu privire la nerespectarea procedurii de atribuire a contractului de lucrări mai sus menționat.

Prin Nota de constatare nr. 91401/2012 a fost stabilită o creanță bugetară în valoare de 25.692,18 RON, sumă aferenta doar cererii de rambursare nr. 2, așa cum în mod corect a constatat și instanța de fond.

Ulterior, s-a constatat, că la întocmirea acestui titlu de creanță nu au fost luate în considerare, la aplicarea corecției de 10%, respectiv la stabilirea creanței, cheltuielile solicitate la rambursare în sumă de 209.212,68 lei + 48.921,60 RON TVA, la cererea de rambursare nr. 3 - linia bugetară 4, ca fiind aferente contractului de lucrări de instalare și achiziția de echipament și dotări nr. 331 din 26 septembrie 2011.

Aceste sume neluate inițial în considerare sunt aferente facturilor nr. 939 din 16 decembrie 2011 și nr. 943 din 16 decembrie 2011, plătite anterior notei de constatare nr. 91401/2012, fapt necontestat, în cauză.

Prin urmare, la aplicarea corecției financiare legată de Contractul nr. 331 din 26 septembrie 2011 trebuiau avute în vedere toate sumele neeligibile legate de nerespectarea procedurii privind achiziția și atribuirea acestuia, inclusiv sumele solicitate prin cererea de rambursare nr. 3 - linie bugetară 4, aferentă acestui contract.

Potrivit dispozițiilor art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011, „activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poate fi reluată de aceeași sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora”.

Rezultă din cuprinsul acestor dispoziții că, până la data împlinirii termenului de prescripție, în oricare dintre situațiile menționate, respectiv apariția unor date suplimentare necunoscute sau erori de calcul, care nu trebuie îndeplinite cumulativ, se poate emite o nouă notă de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru eventualele diferențe necesare, până la acoperirea integrală a prejudiciului, teză prevăzută expres de dispozițiile art. 31 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011.

În consecință, în mod legal autoritatea publică pârâtă a emis Nota nr. 27346/2013 de constatare și stabilire a creanței suplimentare, cu aplicarea dispozițiilor art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011.

Prin urmare, în mod eronat instanța de fond a anulat Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. 27346/2013 și Decizia nr. 33/2013, soluția corectă fiind de respingerea a acțiunii și în privința acestora și implicit respingerea acțiunii în integralitate.

Cu privire la criticile formulate de recurenta-reclamantă, instanța de recurs reține că acestea sunt nefondate.

În cauză, este necontestat că a început controlul după data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011.

Din actele dosarului rezultă că, în ceea ce privește Contractul de achiziție nr. 331 din 26 ianuarie 2011, referitor la capacitatea tehnică și/sau profesională, în Fișa de date a achiziției, la punctul IV.4.5) a fost menționată cerința privitoare la Asigurarea cu personal calificat în domeniul lucrărilor de construcții.

Autoritatea contractantă a stabilit cerința minimă ca ofertantul să dispună de un număr de 8 muncitori calificați în domeniul construcțiilor și 3 electricieni pentru instalarea produselor, prezentând în acest sens copie după Registrul REVISAL.

De asemenea, în caietul de sarcini s-a solicit: Necesarul de personal: (..) electricieni - minim angajați, pentru instalarea echipamentelor; - muncitori, minim 8 angajați, pentru realizarea lucrărilor de săpături și refaceri."

Această situație de fapt, reținută atât organele de control cât și de instanța de fond nu a fost contestată.

În cauză, normele de drept material, incidente în cauză, sunt următoarele:

- O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare

Art. 178 alin. (2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la situația economică și financiară și/sau la capacitatea tehnică și profesională, care ar conduce la restricționarea participării la procedura de atribuire

Art. 188 (3) În cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de lucrări, în scopul verificării capacității tehnice și/sau profesionale a ofertanților/candidaților, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcție de specificul, de volumul și de complexitatea lucrărilor ce urmează să fie executate și numai în măsura în care aceste informații sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele:

b) informații referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obținut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calității

- H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 8 alin. (1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricționa participarea cu procedura de atribuire a contractului de achiziție publică prin introducerea unor cerințe minime de calificare, care:

a) nu prezintă relevanță în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit;

b) sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publica ce urmează să fie atribuit.

(2) Atunci când impune cerințe minime de calificare referitoare la situația economică și financiară ori la capacitatea tehnică și/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanța de urgență, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerințe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se atașează la dosarul achiziției.

- Articolul 5, contractul de finanțare cod SMIS 22055 - Eligibilitatea cheltuielilor

(1) Cheltuielile sunt considerate eligibile dacă sunt în conformitate cu H.G. nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare, și cu Ordinul comun al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor nr. 1.119 din 30 octombrie 2007 și al ministrului economiei și finanțelor nr. 2.392 din 13 decembrie 2007 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile pentru domeniul major de intervenție 3.2 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea și echiparea infrastructurii serviciilor sociale, în cadrul axei prioritare Îmbunătățirea infrastructurii sociale, din cadrul programului Operațional Regional 2007 - 2013, cu modificările și completările ulterioare.

- Art. 9 alin. (22) contractul de finanțare cod SMIS 22055 - Atribuirea contractelor și politici comunitare

În scopul atribuirii contractelor de servicii, furnizare, execuție de lucrări necesare pentru implementarea proiectului care face obiectul prezentului Contract, Beneficiarul, în calitate de Autoritate Contractantă, are obligația de a respecta prevederile legislației naționale în domeniul achizițiilor publice. Nerespectarea acestei obligații conduce la neeligibilitatea cheltuielilor astfel efectuate.

- Regulamentul (CE) al Consiliului, nr. 1083/2006, art. 70 (1), art. 98 și art. 107

- Regulamentul (CE) al Consiliului, nr. 1828/2006, art. 13 (2) și art. 27 a), b) și c)

- Decizia Comisiei C/2001/476, respectiv COCOF/2007 - Orientări pentru stabilirea corecțiilor financiare care trebuie aplicate cheltuielilor cofinanțate din fondurile structurale și fondul de coeziune în caz de nerespectare a normelor în materie de contracte de achiziții publice, așa cum a fost preluat în legislația națională - Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare.

În raport de situația de fapt expusă și de dispozițiile legale citate/menționate, prin impunerea existenței dovezii privind angajarea personalului, respectiv 8 muncitori calificați în domeniul construcțiilor și 3 electricieni, cu obligația de a prezenta copie după registrul REVISAL, autoritatea contractantă a restricționat/îngrădit participarea ofertanților, impunând cerințe minime de calificare, împrejurare care conduce la concluzia că au fost încălcate dispozițiile art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/20006, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 8 din H.G. nr. 925/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Dispozițiile art. 188 din O.U.G. nr. 34/2006 citate anterior nu impun/prevăd un număr fix de personal, în speță, muncitori/electricieni, iar autoritatea contractantă nu a justificat în mod rezonabil cerințele impuse.

De altfel, la atribuirea contractului de lucrări s-a prezentat un singur ofertant.

Astfel fiind, instanța de fond a reținut în mod judicios încălcarea dispozițiilor legale incidente în cauză și existența neregulii constatate de organele de control, cu consecința aplicării corecției eferentă Contractului nr. 331/2011, atribuit fără organizarea unei licitații în conformitate cu dispozițiile legale.

Cu privire la susținerea recurentului-reclamant privind încălcarea principiului neretroactivității legii civile noi, Înalta Curte reține că această situație nu se regăsește în cauza dedusă judecății.

Real este că prin Decizia Curții Constituționale nr. 66/2015, s-a constatat că dispozițiile art. 66 din O.U.G. nr. 66/2011 sunt neconstituționale.

Astfel cum s-a reținut și anterior, controlul s-a desfășurat ulterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011, la fel și constatarea neregulii, iar contractul nr. 331 asupra căruia au fost stabilite corecțiile, a fost încheiat la 26 septembrie 2011, însă neregulile sunt anterioare acestei date și datei intrării în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011.

În eventualitatea în care controlul s-ar fi desfășurat sub incidența vechii reglementări legale (O.G. nr. 79/2003), atunci întreaga sumă decontată de autoritatea contractantă, pentru realizarea unui contract atribuit cu încălcarea prevederilor legale în materia achizițiilor publice devenea neeligibilă și asupra ei, în integralitate, se putea emite un titlu de creanță (respectiv o corecție de 100%).

Problema de drept care se impune a fi dezlegată în cauză, în contextul de fapt prezentat este dacă legea nouă poate fi aplicată și efectelor viitoare ale unor situații apărute sub imperiul legii vechi, respectiv O.G. nr. 79/2003.

Se impune a sublinia jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care, în cauza C 89/14, A2A, din data de 3 septembrie 2015 a statuat că deși principiul securității juridice se opune aplicării retroactive a unui regulament, același principiu impune ca legea nouă să poată fi aplicată în lipsa unei derogări, și efectelor viitoare ale unor situații apărute sub imperiul legii vechi.

De asemenea, cu privire la această problemă a fost sesizată Curtea de Justiție a Uniunii Europene, care, făcând referire la jurisprudența sa anterioară, s-a pronunțat prin Hotărârea din 26 mai 2016 în cauzele conexe C-260/14 și C-261/14 în sensul că:

„Articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene și articolul 2 punctul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 trebuie interpretate în sensul că nerespectarea dispozițiilor naționale de către o autoritate contractantă care beneficiază de fonduri structurale în cadrul atribuirii unui contract de achiziții publice având o valoare estimată inferioară pragului prevăzut la art. 7 lit. (a) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1422/2007 al Comisiei din 4 decembrie 2007, poate constitui, cu ocazia atribuirii acestui contract, o „abatere" în sensul art. 1 alin. (2) menționat, respectiv o „neregularitate" în sensul art. 2 pct. 7 amintit, în măsura în care această nerespectare are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Uniunii prin imputarea unei cheltuieli nejustificate.

Art. 98 alin. (2) primul paragraf a doua teză din Regulamentul nr. 1083/2006 trebuie interpretat în sensul că corecțiile financiare efectuate de statele membre, în cazul în care acestea au fost aplicate unor cheltuieli cofinanțate din fondurile structurale pentru nerespectarea dispozițiilor în materia atribuirii unor contracte de achiziții publice, sunt măsuri administrative în sensul art. 4 din Regulamentul nr. 2988/95.

Principiile securității juridice și protecției încrederii legitime trebuie interpretate în sensul că nu se opun aplicării de către un stat membru a unor corecții financiare reglementate printr-un act normativ intern intrat în vigoare după ce a avut loc o pretinsă încălcare a unor dispoziții în materia atribuirii unor contracte de achiziții publice, cu condiția să fie vorba despre aplicarea unei reglementări noi la efectele viitoare ale unor situații apărute sub imperiul reglementării anterioare, aspect a cărui verificare este de competența instanței de trimitere, care trebuie să țină seama de ansamblul împrejurărilor relevante din litigiile principale”.

Hotărârea CJUE este obligatorie pentru instanța națională, fiind îndeplinită în cauză condiția ca noile reglementări să fie aplicate efectelor viitoare ale unor situații apărute sub imperiul reglementării anterioare.

Mai mult, la data săvârșirii neregulii, dar și în prezent era și este în vigoare Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, care se aplică direct, fiind parte a legislației naționale, în temeiul acestuia fiind emisă și O.U.G. nr. 66/2011.

Prin urmare, stabilirea corecțiilor în conformitate cu acest regulament și cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011, respectă principiul securității juridice și protecției încrederii legitime.

De altfel, autorității contractante îi revine obligația și responsabilitatea respectării dispozițiilor legale, inclusiv în ceea ce privește derularea procedurii de achiziție, pe toată perioada de implementare și monitorizare a contractului/proiectului, astfel că efectele neregulilor nu sunt limitate în timp, pentru a fi excluse controlului și implicit aplicării corecțiilor financiare, după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 66/2011, care oricum, instituie o situație favorabilă, urmare a aplicării principiului proporționalității.

În concluzie având în vedere că O.U.G. nr. 66/2011 a fost emisă în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006, controlul fiind efectuat după intrarea în vigoare a acestei ordonanțe, pentru nereguli săvârșite anterior acesteia, precum și Hotărârea CJUE din 26 mai 2016 în cauzele conexe C 260-14 și C-261/14, este corectă aplicarea unei corecții financiare reglementată prin noul act normativ, astfel că este nefondată critica privind încălcarea neretroactivității legii noi și implicit incidența în cauză a dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011.

Pentru toate considerentele prezentate, Înalta Curte stabilește că actele administrative fiscale atacate în cauză sunt legale și temeinicie, acțiunea reclamantului fiind neîntemeiată sub toate aspectele.

Prin urmare, în temeiul art. 496 C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, va fi respins recursul reclamantului Municipiul Târgu Mureș, va fi admis recursul pârâtului Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, va fi modificată sentința recurată în sensul că va fi respinsă integral acțiunea, fiind menținute dispozițiile privind admiterea excepției inadmisibilității și respingerii excepției de nelegalitate invocată, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Municipiul Târgu Mureș, prin Primar împotriva Sentinței nr. 21 din 24 ianuarie 2014 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Admite recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice împotriva Sentinței nr. 21 din 24 ianuarie 2014 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în sensul că respinge integral acțiunea reclamantului Municipiul Târgu Mureș, prin Primar ce formează obiectul Dosarului nr. y/43/2013 și în ceea ce privește anularea Deciziei nr. 33/2013 și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor nr. CA27364 din 3 aprilie 2013.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 iulie 2016.

Procesat de GGC - LM