ÎCCJ, decizie (scj.ro #84208)

. Trafic de minori. Infracțiune continuată Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracțiuni prevăzute în legi speciale. Infracțiuni privind traficul de persoane Indice alfabetic: Drept penal - trafic de minori - infracțiune continuată Lege nr. 678/2001, art. 13 Infracțiunea de trafic de minori, prevăzută în art. 13 din Legea nr. 678/2001, săvârșită asupra mai multor subiecți pasivi, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în aceleași condiții de loc și de timp, constituie o infracțiune unică de trafic de minori, în formă continuată. I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 5998 din 12 decembrie 2007 Notă: Decizia nr. 5998 din 12 decembrie 2007 este în sensul Deciziei nr. XLIX (49) din 4 iunie 2007 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în M. Of.

nr. 775 din 15 noiembrie 2007. Prin sentința penală nr. 64 din 27 martie 2007, Tribunalul Buzău, în baza art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat, între alții, pe inculpata S. M. pentru infracțiunea de trafic de persoane minore în formă continuată și, în temeiul art. 26 C. pen. raportat la art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pe inculpatul C.I. pentru complicitate la infracțiunea de trafic de persoane minore în formă continuată. Tribunalul Buzău, pentru a hotărî astfel, a reținut că partea vătămată, minora V.F., a fost convinsă de inculpatul Ț.I., condamnat prin aceeași sentință penală, să se deplaseze în străinătate pentru a se prostitua în scopul de a obține bani cu care să-și întrețină familia.

În urma discuțiilor purtate cu inculpata S.M., inculpatul Ț.I. a stabilit să i-o predea pe partea vătămată, la întâlnirea fixată în acest scop inculpata S.M. venind însoțită de inculpatul C.I. Cu acest prilej, s-au stabilit generic condițiile desfășurării activității de către partea vătămată, respectiv asigurarea cazării în străinătate și împărțirea veniturilor ce urmau să fie obținute din practicarea prostituției de către cea în cauză cu inculpata S.M., precum și acoperirea din aceeași sursă a cheltuielilor de transport și taxelor de pașaport ce urmau să fie suportate de inculpată. În baza celor convenite, inculpatul Ț.I. a dus-o pe partea vătămată, minora V.F., la locuința inculpaților S.M.

și C.I., primind suma de 600 de euro de la inculpatul C.I., din banii care i-au fost trimiși acestuia din străinătate de către inculpata S.M. Ulterior, C.I. i-a mai remis inculpatului Ț.I. încă 550 de euro din banii primiți din străinătate de la inculpata S.M. Tot în aceeași perioadă, și anume în cursul lunii ianuarie 2005, inculpații S.M. și C.I. au întâlnit-o pe stradă pe minora V.N. Inculpata S.M. a abordat-o direct pe minoră și, de față cu inculpatul C.I., i-a propus să meargă cu ea în străinătate pentru a face rost de bani. Inculpata i-a dat de înțeles minorei că poate să câștige o sumă suficient de mare de bani, astfel încât să poată să-și întrețină familia. În perioada imediat următoare, inculpații S.M.

și C.I. au dus-o pe minora V.N. la locuința lui B.G. căruia i-au cerut să o găzduiască o perioadă de timp . În prima decadă a lunii februarie 2005, inculpații S.M. și C.I. le-au însoțit, pe rând, pe minorele V.F. și V.N. la serviciul de pașapoarte, unde C.I. a completat în numele lor cererile de eliberare a pașapoartelor, iar S.M. Ie-a plătit taxele de obținere a documentelor. După ce au ridicat pașapoartele, cele două minore le-au remis, la cerere, inculpatei S.M. La jumătatea lunii februarie 2005 s-a hotărât plecarea efectivă în străinătate, inculpata S.M., împreună cu cele două minore, luând un autocar cu care au călătorit în străinătate. Odată ajunse în străinătate, începând chiar cu cea de-a doua seară, minorele au fost duse de inculpata S.M.

și de cetățeanul francez H.L. pe artera publică de circulație frecventată de clienții dornici să întrețină raporturi sexuale în schimbul unor sume de bani. Partea vătămată, minora V.F., a apreciat că a pus în total la dispoziția inculpatei S.M. circa 1.800 de euro, iar minora V.N. a estimat că a pus la dispoziția inculpatei S.M. întreaga sumă pe care a câștigat-o din practicarea prostituției, respectiv 800 de euro. Prin decizia nr. 136 din 26 septembrie 2007 a Curții de Apel Ploiești, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, s-a admis apelul declarat de Ministerul Public - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Buzău, împotriva sentinței penale nr. 64 din 27 martie 2007, care a fost desființată în parte, în latură penală, cu privire la individualizarea pedepsei.

Totodată, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații S.M. și C.I. împotriva aceleiași hotărâri. Împotriva acestei decizii, în termen legal, inculpații au declarat recurs, criticând-o, între altele, pentru reținerea greșită a formei continuate a infracțiunii de trafic de persoane. Examinând hotărârile recurate, între altele, prin prisma cazului de casare prevăzut în art. 385 9 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele: În ceea ce privește critica vizând greșita încadrare juridică dată faptelor inculpaților S.M. și C.I. - în sensul greșitei rețineri a formei continuate a infracțiunii prevăzute în art. 13 alin. (1), (3) cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, respectiv art. 26 raportat la art. 13 alin. (1), (3) cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din aceeași lege - Înalta Curte de Casație și Justiție constată că aceasta este nefondată.

În speță, inculpații, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale - de a realiza foloase de pe urma traficării unor persoane de sex feminin în scopul practicării prostituției - au recrutat, transportat și/sau cazat două persoane vătămate minore, pluralitatea subiecților pasivi ai infracțiunii atrăgând forma continuată a infracțiunii unice de trafic de minori. Așadar, infracțiunea este unică, așa cum au susținut și apărătorii inculpaților, însă este săvârșită în forma continuată, fiind vorba de o pluralitate de acte separate, comise în intervalul de timp ianuarie - martie 2005, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale. În consecință, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile declarate de inculpați au fost respinse ca nefondate.