ÎCCJ, decizie (scj.ro #84208)

. Trafic de

minori. Infracțiune continuată

Cuprins

pe materii:

Drept penal.

Partea specială. Infracțiuni prevăzute în legi speciale.

Infracțiuni privind traficul de persoane

Indice

alfabetic:

Drept penal

-

trafic de minori

-

infracțiune

continuată

Lege nr. 678/2001,

art. 13

Infracțiunea de trafic de minori, prevăzută în art. 13 din Legea

nr. 678/2001, săvârșită asupra mai multor subiecți pasivi, în

realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în aceleași

condiții de loc și de timp, constituie o infracțiune unică

de trafic de minori, în formă continuată.

I.C.C.J., secția

penală, decizia nr. 5998 din 12 decembrie 2007

Notă: Decizia

nr.

5998 din 12 decembrie 2007

este

în sensul Deciziei nr. XLIX (49) din 4 iunie 2007 a Secțiilor Unite ale

Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în M.

Of. nr. 775 din 15 noiembrie 2007.

Prin sentința penală nr.

64 din 27 martie 2007, Tribunalul Buzău, în

baza art. 13 alin.

(1), (3) din Legea nr. 678/2001 cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din

Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat, între

alții, pe inculpata S.

M.

pentru

infracțiunea de trafic de persoane minore în formă continuată

și, în temeiul art. 26 C. pen. raportat la art. 13 alin. (1), (3) din

Legea nr. 678/2001 cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr.

678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pe inculpatul C.I. pentru

complicitate la infracțiunea de trafic de persoane minore în formă

continuată.

Tribunalul Buzău, pentru a hotărî astfel, a

reținut că partea vătămată, minora V.F., a fost

convinsă de inculpatul Ț.I., condamnat prin aceeași

sentință penală, să se deplaseze în străinătate

pentru a se prostitua în scopul de a obține bani cu care să-și

întrețină familia.

În urma discuțiilor purtate cu inculpata S.M.,

inculpatul Ț.I. a stabilit să i-o predea pe partea

vătămată, la întâlnirea fixată în acest scop inculpata S.M.

venind însoțită de inculpatul C.I. Cu acest prilej, s-au stabilit

generic condițiile desfășurării activității de

către partea vătămată, respectiv asigurarea cazării în

străinătate și împărțirea veniturilor ce urmau să

fie obținute din practicarea prostituției de către cea în

cauză cu inculpata S.M., precum și acoperirea din aceeași

sursă a cheltuielilor de transport și taxelor de pașaport ce

urmau să fie suportate de inculpată.

În baza celor convenite, inculpatul Ț.I. a dus-o pe

partea vătămată, minora V.F., la locuința inculpaților

S.M. și C.I., primind suma de 600 de euro de la inculpatul C.I., din banii

care i-au fost trimiși acestuia din străinătate de către

inculpata S.M. Ulterior, C.I. i-a mai remis inculpatului Ț.I. încă

550 de euro din banii primiți din străinătate de la inculpata

S.M.

Tot în aceeași perioadă, și anume în

cursul lunii ianuarie 2005, inculpații S.M. și C.I. au întâlnit-o pe

stradă pe minora V.N.

Inculpata S.M. a

abordat-o direct pe

minoră și, de față cu inculpatul

C.I., i-a propus să meargă cu ea în străinătate pentru a

face rost de bani. Inculpata i-a dat de înțeles minorei că poate

să câștige o sumă suficient de mare de bani, astfel încât

să poată să-și

întrețină familia.

În perioada imediat următoare, inculpații S.M.

și C.I. au dus-o pe minora V.N. la locuința lui B.G. căruia i-au

cerut să o găzduiască o perioadă de timp

.

În prima decadă a lunii februarie 2005,

inculpații S.M. și C.I. le-au însoțit, pe rând, pe minorele V.F.

și V.N. la serviciul de pașapoarte, unde C.I. a completat în numele

lor cererile de eliberare a pașapoartelor, iar S.M. Ie-a plătit

taxele de obținere a documentelor. După ce au ridicat

pașapoartele, cele două minore le-au remis, la cerere, inculpatei

S.M.

La jumătatea lunii februarie 2005 s-a hotărât

plecarea efectivă în străinătate, inculpata S.M., împreună

cu cele două minore, luând un autocar cu care au călătorit în

străinătate.

Odată ajunse în străinătate,

începând chiar cu cea de-a doua seară,

minorele au fost duse de inculpata S.M. și de cetățeanul francez

H.L. pe

artera publică de circulație frecventată de

clienții dornici să întrețină raporturi sexuale în schimbul

unor sume de bani.

Partea vătămată,

minora V.F., a apreciat că a pus în

total la dispoziția inculpatei

S.M. circa 1.800 de euro, iar minora V.N. a estimat că a pus la

dispoziția inculpatei S.M. întreaga sumă pe care a câștigat-o

din practicarea prostituției, respectiv 800 de euro.

Prin decizia nr. 136 din 26 septembrie 2007 a Curții

de Apel Ploiești, Secția penală și pentru cauze cu minori

și de familie, s-a admis apelul declarat de Ministerul Public -

D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Buzău, împotriva sentinței penale

nr. 64 din 27 martie 2007, care a fost desființată în parte, în latură

penală, cu privire la individualizarea pedepsei.

Totodată, au fost respinse ca nefondate apelurile

declarate de

inculpații S.M. și

C.I. împotriva aceleiași

hotărâri.

Împotriva acestei decizii, în termen legal,

inculpații au declarat recurs, criticând-o, între altele, pentru

reținerea greșită a formei continuate a infracțiunii de

trafic de persoane.

Examinând hotărârile recurate,

între altele, prin prisma cazului de casare prevăzut în

art. 385

9

alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și

Justiție constată următoarele:

În ceea ce privește critica vizând greșita încadrare

juridică dată faptelor inculpaților S.M. și C.I. - în

sensul greșitei rețineri a formei continuate a infracțiunii

prevăzute în art. 13 alin. (1), (3) cu referire la art. 12 alin. (2) lit.

a) din Legea nr. 678/2001, respectiv art. 26 raportat la art. 13 alin. (1), (3)

cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din aceeași lege - Înalta Curte

de Casație și Justiție constată că aceasta este

nefondată.

În speță, inculpații, în realizarea aceleiași

rezoluții infracționale - de a realiza foloase de pe urma

traficării unor persoane de sex feminin în scopul practicării

prostituției - au recrutat, transportat și/sau cazat două

persoane vătămate minore, pluralitatea subiecților pasivi ai

infracțiunii atrăgând forma continuată a infracțiunii unice

de trafic de minori.

Așadar, infracțiunea este unică, așa cum au

susținut și apărătorii inculpaților, însă este

săvârșită în forma continuată, fiind vorba de o pluralitate

de acte separate, comise în intervalul de timp ianuarie - martie 2005, în

realizarea aceleiași rezoluții infracționale.

În consecință, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile declarate de inculpați au fost

respinse ca nefondate.