ÎCCJ, decizie (scj.ro #86741)

Lipsa încheierii de dezbateri. Nulitatea hotărârii. Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Hotărârea judecătorească. Lipsa încheierii de dezbateri. Nulitatea hotărârii. Index alfabetic : Drept procesual civil. - Lipsa încheierii de dezbateri. - Nulitatea hotărârii. Cod procedură civilă : art. 147 Potrivit art. 147 C.proc. civ., dezbaterile urmate în ședință se vor trece în încheierea de ședință care va fi semnată de judecători și de grefier. Dispoziția legală menționată are caracter imperativ, iar neîntocmirea încheierii de dezbateri, parte integrantă a hotărârii judecătorești, care cuprinde în principal concluziile finale ale părților, atrage nulitatea absolută a hotărârii cu consecința reluării procedurii.

O astfel de omisiune, cauzează părților o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii, instanțele ierarhice fiind în imposibilitate să ia cunoștință de concluziile formulate de părți și să exercite controlul cu privire la această parte a hotărârii, respectiv să verifice respectarea principiilor care guvernează procesul civil. ICCJ, Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia civilă nr. 393 din 16 ianuarie 2008 Prin sentința civilă nr. 497 din 4 noiembrie 2002, Tribunalul Buzău, secția civilă a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta R.C.T.

și a obligat Societatea Națională de Îmbunătățiri Funciare Buzău să îi restituie în natură suprafața de 1400 m.p., teren, curți și clădiri și suprafața de 8.667 m.p., teren arabil, situat în spatele terenului – curți – clădiri – terenuri, situate în comuna Cernătești și să o despăgubească pe reclamantă cu suma de 23.397.660 lei pentru suprafața de 3.333 m.p., teren arabil, imposibil de restituit în natură, sumă ce va fi actualizată după îndeplinirea procedurii prevăzută de art. 36 din Legea nr. 10/2001. Prin decizia nr. 65 din 25 martie 2003 Curtea de Apel Ploiești, secția civilă a respins apelul declarat de reclamantă și a admis apelul declarat de pârâtă, a schimbat în parte sentința în sensul că a obligat pârâta să restituie reclamantei supafața de 850 m.p., teren arabil, situat în spatele suprafeței de 1.400 m.p., teren, curți, clădiri, în loc de 8.667 m.p., menținând celelalte dispoziții ale sentinței.

Prin decizia nr. 755 din 24 ianuarie 2006, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală a admis recursul declarat de reclamantă și a casat în parte decizia în sensul că a trimis spre rejudecare apelul declarat de reclamantă aceleiași instanțe. Prin decizia nr. 231 din 9 mai 2007 Curtea de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis apelul declarat de reclamantă și a schimbat în parte sentința în sensul că a obligat pârâta și la plata sumei de 174.000.000 lei vechi, reprezentând contravaloarea construcțiilor demolate și 522.273.000 lei vechi, reprezentând contravaloarea suprafeței de 3.000 m.p. ce nu se poate restitui în natură, menținând celelalte dispoziții ale sentinței precum și soluția de respingere a apelului declarat de pârâtă.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs Societatea Națională „Îmbunătățiri Funciare” SA București prin Sucursala Buzău. La termenul de judecată din 14 noiembrie 2007, din oficiu, instanța a pus în discuție nulitatea hotărârii pentru lipsa încheierii de ședință în care au avut loc dezbaterile asupra apelurilor, încheiere care face parte integrantă din decizia recurată. Analizând lucrările, Înalta Curte a constatat următoarele: În drept, potrivit art. 147 C.proc.civ., dezbaterile urmate în ședință se vor trece în încheierea de ședință care va fi semnată de judecători și de grefier. Dispoziția legală menționată are caracter imperativ, iar neîntocmirea încheierii de dezbateri, parte integrantă a hotărârii judecătorești (practicaua), care cuprinde în principal concluziile finale ale părților, atrage nulitatea absolută a hotărârii cu consecința reluării procedurii.

O astfel de omisiune cauzează părților o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii, instanțele ierarhice fiind în imposibilitate să ia cunoștință de concluziile formulate de părți și să exercite controlul cu privire la această parte a hotărârii, respectiv să verifice respectarea principiilor care guvernează procesul civil. Așa fiind, constatând un caz de nulitate a hotărârii recurate, Înalta Curte a dispus casarea acesteia cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.