ÎCCJ, decizie (scj.ro #86741)
ÎCCJ, decizie (scj.ro #86741) (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Lipsa încheierii de dezbateri. Nulitatea hotărârii.
Cuprins pe materii :
Drept procesual civil. Hotărârea
judecătorească. Lipsa încheierii de dezbateri. Nulitatea
hotărârii.
Index alfabetic :
Drept procesual civil.
-
Lipsa încheierii de dezbateri.
-
Nulitatea hotărârii.
Cod
procedură civilă : art. 147
Potrivit art. 147 C.proc. civ.,
dezbaterile urmate în ședință se vor trece în încheierea de
ședință care va fi semnată de judecători și de
grefier.
Dispoziția legală
menționată are caracter imperativ, iar neîntocmirea încheierii de
dezbateri, parte integrantă a hotărârii judecătorești, care
cuprinde în principal concluziile finale ale părților, atrage
nulitatea absolută a hotărârii cu consecința reluării
procedurii.
O astfel de omisiune, cauzează
părților o vătămare care nu poate fi înlăturată
decât prin anularea hotărârii, instanțele ierarhice fiind în
imposibilitate să ia cunoștință de concluziile formulate de
părți și să exercite controlul cu privire la această
parte a hotărârii, respectiv să verifice respectarea principiilor
care guvernează procesul civil.
ICCJ, Secția civilă și de proprietate
intelectuală, decizia civilă nr. 393 din 16 ianuarie 2008
Prin sentința civilă nr. 497 din
4 noiembrie 2002, Tribunalul Buzău, secția civilă a admis în
parte acțiunea formulată de reclamanta R.C.T. și a
obligat Societatea Națională de
Îmbunătățiri Funciare Buzău să îi restituie în
natură suprafața de 1400 m.p., teren, curți și clădiri
și suprafața de 8.667 m.p., teren arabil, situat în spatele terenului
– curți – clădiri – terenuri, situate în comuna Cernătești
și să o despăgubească pe reclamantă cu suma de
23.397.660 lei pentru suprafața de 3.333 m.p., teren arabil, imposibil de
restituit în natură, sumă ce va fi actualizată după
îndeplinirea procedurii prevăzută de art. 36 din Legea nr. 10/2001.
Prin decizia nr. 65 din 25 martie 2003
Curtea de Apel Ploiești, secția civilă a respins apelul
declarat de reclamantă și a admis apelul declarat de pârâtă, a
schimbat în parte sentința în sensul că a obligat pârâta să
restituie reclamantei supafața de 850 m.p., teren arabil, situat în
spatele suprafeței de 1.400 m.p., teren, curți, clădiri, în loc
de 8.667 m.p., menținând celelalte dispoziții ale sentinței.
Prin decizia nr. 755 din 24 ianuarie 2006,
Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă
și de proprietate intelectuală a admis recursul declarat de
reclamantă și a casat în parte decizia în sensul că a trimis
spre rejudecare apelul declarat de reclamantă aceleiași
instanțe.
Prin decizia nr. 231 din 9 mai 2007 Curtea
de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori
și de familie a admis apelul declarat de reclamantă și a
schimbat în parte sentința în sensul că a obligat pârâta și la
plata sumei de 174.000.000 lei vechi, reprezentând contravaloarea
construcțiilor demolate și 522.273.000 lei vechi, reprezentând
contravaloarea suprafeței de 3.000 m.p. ce nu se poate restitui în
natură, menținând celelalte dispoziții ale sentinței precum
și soluția de respingere a apelului declarat de pârâtă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs
Societatea Națională „Îmbunătățiri Funciare” SA
București prin Sucursala Buzău.
La termenul de judecată din 14 noiembrie
2007, din oficiu, instanța a pus în discuție nulitatea hotărârii
pentru lipsa încheierii de ședință în care au avut loc
dezbaterile asupra apelurilor, încheiere care face parte integrantă din
decizia recurată.
Analizând lucrările, Înalta Curte a constatat
următoarele:
În drept, potrivit art. 147 C.proc.civ.,
dezbaterile urmate în ședință se vor trece în încheierea de
ședință care va fi semnată de judecători și de
grefier.
Dispoziția legală
menționată are caracter imperativ, iar neîntocmirea încheierii de
dezbateri, parte integrantă a hotărârii judecătorești
(practicaua), care cuprinde în principal concluziile finale ale
părților, atrage nulitatea absolută a hotărârii cu
consecința reluării procedurii.
O astfel de omisiune cauzează
părților o vătămare care nu poate fi înlăturată
decât prin anularea hotărârii, instanțele ierarhice fiind în
imposibilitate să ia cunoștință de concluziile formulate de
părți și să exercite controlul cu privire la această
parte a hotărârii, respectiv să verifice respectarea principiilor
care guvernează procesul civil.
Așa fiind, constatând un caz de nulitate a
hotărârii recurate, Înalta Curte a dispus casarea acesteia cu trimiterea
cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.