ÎCCJ, decizie (scj.ro #81983)

Acțiune pentru restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație. Citarea pârâtului la o altă adresă decât cea de domiciliu . Cuprins pe materii . Drept procesual civil. Dispoziții generale de procedură. Citațiile și comunicarea actelor de procedură. Acțiune pentru restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație. Citarea pârâtului la o altă adresă decât cea de domiciliu. Index alfabetic . Drept procesual civil. - Acțiune pentru restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație. - Citarea pârâtului la o altă adresă decât cea de domiciliu. Legea nr. 248/2005: art. 38 , art. 52 Codul de procedură civilă: art. 90 alin. 1 Potrivit art. 90 alin. 1 Cod procedură civilă, înmânarea citației și a tuturor actelor de procedură se face, la domiciliul sau reședința celui citat.

Această dispoziție trebuie înțeleasă în sensul că atunci când partea, în afară de domiciliu are și o reședință, unde în fapt locuiește, ea trebuie să fie citată la reședință deoarece citarea are drept scop încunoștiințarea părți despre existența procesului, pentru care să se poată prezenta și să-și facă apărările pe care le consideră necesare. Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 4137 din 22 mai 2007. Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr. 436 din 22 iunie 2006 a admis cererea reclamantei Direcția Generală de Pașapoarte de a se dispune restrângerea dreptului la liberă circulație a pârâtului P.N. pe o perioadă de 3 ani pe teritoriul celor 25 de state membre ale Uniunii Europene cu excepția celor pentru care face dovada că are drept de intrare.

La pronunțarea hotărârii instanța a avut în vedere și faptul că pârâtul a ieșit din România la 17 noiembrie 2005 în baza pașaportului românesc, a tranzitat Ungaria și România ajungând în Italia, unde a făcut rost de un act de identitate italian. În baza acestui act fals privind identitatea a plecat în Franța și apoi în Anglia unde a fost depistat de autoritățile engleze la 6 februarie 2006, dispunându-se returnarea sa în țară. Față de situația de fapt reținută instanța a aplicat dispozițiile art. 38 lit.a din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate. Sentința a fost desființată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, urmare a admiterii apelului declarat de pârât prin decizia nr. 104/A din 16 martie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Pitești –secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

Din considerentele deciziei rezultă că prima instanță a soluționat cauza cu încălcarea dispozițiilor art. 85 Cod procedură civilă care stabilesc obligația judecătorului de a hotărî asupra unei cereri numai după prealabilă citare sau înfățișare a părților, deoarece pârâtul a fost citat la o altă adresă decât cea de domiciliu. În contra deciziei a declarat recurs reclamanta invocând împrejurarea că pârâtul figurează și în prezent în evidențele de specialitate cu adresa menționată în cererea de chemare în judecată, domiciliu indicat și în declarația dată la punctul de trecere a frontierei, astfel încât pârâtul nu își poate invoca propria culpă. Recursul este nefondat. Înmânarea citației și a tuturor actelor de procedură se face, potrivit legii, art. 90 alin. 1 Cod procedură civilă, la domiciliul sau reședința celui citat.

Această dispoziție trebuie înțeleasă în sensul că atunci când partea, în afară de domiciliu are și o reședință, unde în fapt locuiește, ea trebuie să fie citată la reședință deoarece citarea are drept scop încunoștiințarea părți despre existența procesului, pentru care să se poată prezenta și să-și facă apărările pe care le consideră necesare. În cauza de față pârâtul a locuit efectiv, încă din anul 2000 în comuna Dănicei astfel cum rezultă din adeverința nr. 579 din 26 februarie 2007 emisă de Primăria comunei Dănicei. Drept urmare s-a dovedit că intimatul a locuit efectiv la acea reședință și că locuirea, în ce privește durata, a fost suficient de mare și a avut un caracter de continuitate.

Într-o atare situație a dispune citarea părții doar la domiciliul aflat în evidențele oficiale ar însemna că partea nu ia cunoștință de existența procesului, cu încălcarea dreptului de a-și formula apărări. Pentru considerentele arătate, recursul a fost respins ca nefondat.