ÎCCJ, decizie (scj.ro #84216)

Tâlhărie. Săvârșirea faptei de o persoană având asupra sa o substanță paralizantă. Ultraj. Concurs de infracțiuni Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracțiuni contra patrimoniului. Tâlhăria. Infracțiuni contra autorității. Ultrajul Indice alfabetic: Drept penal - tâlhărie - săvârșirea faptei de o persoană având asupra sa o substanță paralizantă - ultraj - concurs de infracțiuni C. pen., art. 211 alin. (2 1 ) lit. b), art. 239 alin. (3) și (4) Fapta inculpatului de a sustrage bunuri, urmară de folosirea unui spray paralizant împotriva unui polițist aflat în exercițiul funcțiunii, pentru a-și asigura scăparea, întrunește atât elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prevăzută în art. 211 alin. (2 1 ) lit. b) C. pen., cât și pe cele ale infracțiunii de ultraj prevăzută în art. 239 alin. (3) și (4) din același cod, aflate în concurs.

I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 90 din 10 ianuarie 2006 Prin sentința nr. 411 din 28 martie 2005, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat, între alții, pe inculpatul G.A. pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie prevăzută în art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen. și de ultraj prevăzută în art. 239 alin. (3) și (4) din același cod, precum și pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 78 alin. (1) din O. U. G. nr. 195/2002. Instanța a reținut că, în noaptea de 23 octombrie 2004, inculpatul G.A., împreună cu inculpatul M.A., condamnat prin aceeași sentință, au hotărât să sustragă bunurile aflate într-un autoturism și au pătruns în interiorul acestuia, de unde au luat un portofel și o haină.

Ulterior, inculpații au luat autoturismul, pe care inculpatul G.A. l-a condus pe drumurile publice, fără permis de conducere și, în timpul deplasării, au fost opriți de un echipaj al poliției. După ce inculpatul M.A. a încercat să fugă și a fost prins de unul dintre polițiști, inculpatul G.A. a pulverizat conținutul sprayului paralizant pe care îl avea asupra sa în fața celui de-al doilea polițist din echipaj și a fugit. Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr. 698 din 14 septembrie 2005, a admis apelul inculpatului G.A. și a schimbat încadrarea juridică a faptei de tâlhărie din prevederile art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) în prevederile art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. b) C. pen.

Recursul declarat de inculpat, prin care a solicitat achitarea pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj și înlăturarea prevederilor art. 211 alin. (2 1 ) lit. b) C. pen. referitoare la tâlhăria săvârșită de o persoană având asupra sa o substanță paralizantă, este nefondat. Potrivit art. 211 alin. (1) C. pen., constituie infracțiunea de tâlhărie furtul săvârșit prin întrebuințare de violențe sau amenințări, ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra, precum și furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii ori pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea. Din acest text de lege rezultă că elementul material al infracțiunii de tâlhărie în forma prevăzută în art. 211 alin. (1) C. pen.

constă în însușirea unui bun și întrebuințarea violenței, între altele, pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea. Formele agravate ale infracțiunii de tâlhărie reținute în sarcina inculpatului sunt cele prevăzute în art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. b) C. pen., privitoare la săvârșirea faptei în timpul nopții, într-un loc public sau într-un mijloc de transport și de o persoană având asupra sa o substanță paralizantă. Ca atare, instanțele în mod corect au încadrat fapta în infracțiunea de tâlhărie în formele agravate prevăzute în textele menționate, inclusiv cel al art. 211 alin. (2 1 ) lit. b) C. pen., întrucât inculpatul s-a folosit de un spray paralizant pentru a-și asigura scăparea, după ce a sustras, împreună cu inculpatul M.A., autoturismul.

Totodată, fapta constând în folosirea sprayului paralizant împotriva unui polițist care se afla în exercițiul funcțiunii a fost în mod corect încadrată și în infracțiunea de ultraj prevăzută în art. 239 alin. (3) și (4) C. pen. În consecință, recursul inculpatului a fost respins.