ÎCCJ, decizie (scj.ro #86821)

Opere muzicale

comunicate public în cadrul unui spectacol. Calitatea de utilizator de opere

muzicale. Calitate procesuală pasivă.

Cuprins

pe materii :

Drept civil. Dreptul proprietății

intelectuale. Dreptul de autor.

Index

alfabetic :

operă muzicală

-

organism de gestiune colectivă

-

drept de comunicare publică a operelor

muzicale

Legea nr.8/1996,  art.123

1

alin.(1) lit.e

Conform

art.123

1

alin.(1) lit.e din Legea nr.8/1996, dreptul de comunicare

publică a operelor muzicale sunt gestionate colectiv, iar organismul

desemnat în acest scop este

Uniunea Compozitorilor

și Muzicologilor din România – Asociația pentru Drepturi de Autor

(UCMR- ADA)

.

Organizatorul unui spectacol în care se comunică

public opere muzicale, are calitatea de utilizator în înțelesul

Metodologiei privind

utilizarea operelor

muzicale prin comunicare publică și remunerațiile reprezentând

drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de opere muzicale

și,

prin urmare, are calitate procesuală pasivă într-un proces având ca

obiect plata drepturilor cuvenite autorilor operelor muzicale.

ICCJ,

Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia

civilă nr. 5724 din 10 octombrie 2008

Prin acțiunea înregistrată la 18 noiembrie 2007,

reclamanta Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România – Asociația

pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA) a chemat în judecată Municipiul

Buzău prin primar, solicitând obligarea pârâtului la plata cu titlu de

daune interese a sumei reprezentând triplul remunerațiilor ce ar fi fost

legal datorate pentru utilizarea autorizată prin comunicare publică a

operelor muzicale în cadrul spectacolului Euro-Revelion 2007, organizat în data

de 31 decembrie 2006 de Municipiul Buzău, precum și pentru alte

spectacole organizate în această perioadă de același pârât.

Totodată, a solicitat obligarea pârâtului la plata

remunerațiilor reprezentând 5% din bugetul de cheltuieli al spectacolelor,

dar nu mai puțin de 3.000 lei/spectacol, la plata penalităților

pentru întârziere de 0,2%/zi, începând cu data de 1 ianuarie 2007 și

până la pronunțarea hotărârii, la comunicarea către

reclamantă a raportului privind operele muzicale comunicate public în

spectacole, la încheierea cu reclamanta a contractului de licență neexclusivă

privind utilizarea prin comunicare publică a operelor muzicale în scop

lucrativ pentru următoarele spectacole, la publicarea pe cheltuiala

pârâtei a dispozitivului hotărârii, la comunicarea către

instanță a bugetului de cheltuieli pentru spectacolul Euro-Revelion

2007 sau a totalității veniturilor din vânzarea biletelor, precum

și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr.1091 din 28 noiembrie 2007,

Tribunalul Buzău, Secția civilă a admis excepția lipsei

calității procesuale pasive a Municipiului Buzău și a

respins acțiunea ca fiind făcută împotriva unei persoane

fără calitate.

Tribunalul a reținut că din contractul de colaborare

nr.21305/2006 încheiat între Fundația Pro Civitas și Primăria

municipiului Buzău, rezultă că Primăria și-a asumat ca

obligații plata în contul fundației Pro Civitas a valorii

contractului, să asigure locația și paza acesteia, în timp ce

fundația are obligația de a amenaja locul de desfășurare al

evenimentelor, să mediatizeze evenimentul, să achite onorariul

artiștilor, să închirieze echipamente, scenă, sunet și

lumină.

În atare situație, utilizator al operei este fundația

și nu primăria,

astfel

că nu aceasta poate figura ca pârâtă în proces.

Prin decizia nr.46 din 13 februarie 2008, Curtea de Apel

Ploiești, Secția civilă și pentru cauze cu minori și

familie a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă împotriva

sentinței.

Instanța de apel a reținut, ca și prima

instanță, că utilizatorul operelor muzicale este Fundația

Pro Civitas, și nu municipiul Buzău, iar din cuprinsul

corespondenței purtate între părți rezultă că prin

adresa nr. 1348/2007 pârâtul a învederat reclamantei că plata drepturilor

bănești se face de către prestatorul de servicii care a

organizat spectacolul, respectiv Fundația Pro Civitas din Buzău.

Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta, invocând în

drept dispozițiile art. 304 pct.

9

C

.proc.civ.

Recurenta a arătat că utilizator de opere muzicale

este orice persoană care organizează activități din cele

prevăzute la pct. 1 al Titlului II din Metodologia aprobată prin decizia

ORDA nr. 365/2006.

Potrivit pct. 14 din același act, în cazul în care

activitățile de organizare a unui spectacol, respectiv producere a

spectacolului, se fac de două sau mai multe persoane juridice,

obligația de plată a remunerației pentru utilizarea operelor

muzicale prin comunicare publică și de predare a raportului revine în

solidar tuturor utilizatorilor care sunt considerați astfel

coorganizatori.

Primăria municipiului Buzău și Consiliul local,

în parteneriat cu Consiliul local Buzău au organizat spectacolul din 31

decembrie 2006 în care au fost utilizate opere muzicale.

Faptul că pârâtul a fost unul dintre organizatorii

spectacolului rezultă și din împrejurarea că acesta a beneficiat

de suma de 150.000 lei din fondul de rezervă bugetară, potrivit

prevederilor art.2, art. 3 și pct.10 al anexei

la

H.G.

nr.1620/22 noiembrie 2006.

Chiar și din contractul nr.21305/2006 rezultă că

pârâtul a avut această calitate de organizator al spectacolului.

Instanța de apel a confundat noțiunea de utilizare a

operei în sens material cu noțiunea de utilizare a operelor muzicale,

prevăzute de Titlul II din Metodologie.

Astfel, noțiunea de utilizator are în vedere nu persoana

care exploatează în sens material operele muzicale, ci persoana care

organizează manifestările de orice tip în care sunt utilizate operele

muzicale.

În speță, pârâtul a avut inițiativa

desfășurării spectacolului, a alocat și suportat

cheltuielile necesare derulării spectacolului, iar faptul că a apelat

la serviciile unui terț pentru publicitate, închirierea echipamentelor,

intermedierea participării artiștilor etc. nu-i înlătură

calitatea de organizator.

Recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Conform

art.123

1

alin.(1) lit.e din Legea nr.8/1996, dreptul de comunicare

publică a operelor muzicale sunt gestionate colectiv, iar

organismul

desemnat în acest scop este reclamanta UCMR-ADA.

Prin decizia nr.365 din 10 octombrie 2006, Oficiul Român pentru

Drepturile de Autor - ORDA a adoptat Metodologia privind utilizarea operelor

muzicale prin comunicare publică și remunerațiile reprezentând

drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de opere muzicale.

Titlul II al acestei metodologii este consacrat comunicării

publice a operelor muzicale în scop lucrativ, iar la pct.1 este definită

utilizarea, ca fiind comunicarea publică a operelor muzicale în scop  lucrativ

făcută într-un loc deschis publicului sau în orice loc în care se

adună un număr de persoane care depășește cercul

normal al unei familii și al cunoștințelor acesteia, prin

interpretarea directă de către artiști sau prin orice alt mijloc

tehnic, prin fir ori fără fir, prin care muzica este prezentată

în sine sau însoțește alte acțiuni, cum ar fi dansul,

spectacolul de circ, sportul etc,, în spații deschise ori închise, în care

publicul plătește bilete de acces și/sau consumații ori în

care au loc acțiuni promoționale, publicitare, demonstrative sau alte

asemenea.

Conform pct.2 este utilizator, în sensul metodologiei, oricare

persoană fizică sau juridică autorizată care desfășoară

activități de natura celor enumerate la pct.1.

În continuare sunt prevăzute obligațiile pe care le au

utilizatorii față de organismele de gestiune colectivă a

drepturilor autorilor de opere muzicale.

La pct.14 se prevede că, în cazul în care activitățile

de organizare a unui spectacol – vânzare bilete, impresariere a

participării artiștilor, plata onorariilor artiștilor etc. – se

fac de două sau mai multe persoane fizice sau juridice, obligația de

a obține autorizația prin licență neexclusivă de plată

a remunerației pentru utilizarea operelor muzicale prin comunicare

publică revine în solidar tuturor utilizatorilor, care devin astfel

coorganizatori.

În speță, pârâtul municipiul Buzău a avut

calitatea de utilizator în sensul legii, deoarece, așa cum reiese din

contractul de colaborare încheiat cu Fundația Pro Civitas, cele două

persoane juridice semnatare ale contractului au avut calitatea de

coorganizatori ai spectacolului din data de 31 decembrie 2006, ocazionat de

aderarea României

la Uniunea Europeană.

Această împrejurare a fost, de altfel, reținută

de cele două instanțe anterioare atunci când au redat

obligațiile pe care și le-au asumat fiecare dintre

co-contractanți pentru organizarea spectacolului.

Faptul că pârâtul municipiul Buzău și-a asumat numai

obligațiile privind asigurarea locației, asigurarea pazei și

plata sumei de 110 000 lei către Fundația Pro Civitas pentru

activitățile la care aceasta din urmă s-a obligat a le presta,

nu răpește pârâtului calitatea de organizator și, implicit, pe

aceea de utilizator al operelor muzicale care au fost comunicate publicului în

respectivul spectacol.

De asemenea, nici împrejurarea că prin contract

fundația s-a obligat să achite onorariile artiștilor nu este

relevantă, deoarece în speță nu se pune problema plății

acestor onorarii, ci aceea remunerației cuvenite autorilor operelor

muzicale, ale căror drepturi sunt distincte de cele ale artiștilor

interpreți sau executanți.

În atare situație, Înalta Curte a constatat că în mod

nelegal acțiunea reclamantei a fost respinsă pentru lipsa

calității procesuale pasive a pârâtului.

În baza art.312 și 304 pct.9 C.proc.civ., recursul a fost

admis, a fost casată decizia atacată, a fost admis apelul declarat de

reclamantă, în baza art.297 alin.(1) C.proc.civ., a  fost desființată

sentința și a fost trimisă cauza spre rejudecare la același

tribunal.