ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 220/2009

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 220/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului civil de față,

constată următoarele:

Prin

sentința civilă nr. 392 din 25 februarie 2008 Tribunalul Suceava, secția

civilă, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Uniunea

Compozitorilor și Muzicologilor din România, Asociația pentru Drepturi

de Autor

(U.C.M.R.-A.D.A.), l-a obligat pe pârâtul Municipiul Suceava

prin primar la plata triplului remunerațiilor

ce ar fi fost legal datorate

pentru

utilizarea autorizată prin comunicare publică, a operelor muzicale în cadrul

spectacolului „Euro Revelion 2007" și evenimentului „Zilei Sucevei

2007" și a respins capetele de cerere având

ca obiect obligarea pârâtului la

comunicarea către reclamantă a

raportului privind operele muzicale

comunicate

public în cele două spectacole și, respectiv, obligarea pârâtului la a publica

pe cheltuiala sa dispozitivul hotărârii în trei cotidiene de largă

răspândire

națională.

Prin

decizia nr. 59 din 14 mai 2008, Curtea de Apel Suceava, secția

civilă, a respins ca

nefondat apelul declarat de pârât împotriva sentinței,

obligându-l totodată la plata

sumei de 246 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru

a pronunța hotărârile menționate, ambele instanțe au reținut

aceeași situație de fapt și de drept:

Potrivit

art. 123 alin. (l) din Legea nr. 8/1996, titularii dreptului de autor

și ai altor drepturi

conexe își pot exercita drepturile în mod individual sau

pe bază de mandat, prin organisme de gestiune

colectivă, iar în

conformitate cu

dispozițiile art. 123

1

alin. (l) lit. e), gestiunea colectivă este

obligatorie și pentru exercitarea dreptului de

comunicare publică a operelor

muzicale.

Prin art. 2 al

deciziei nr. 365 din 10 octombrie 2006 a Oficiului Român pentru Drepturi de

Autor - O.R.D.A., reclamanta U.C.M.R. -

A.D.A.

a fost desemnată drept colector al remunerațiilor reprezentând

drepturile patrimoniale cuvenite autorilor

operelor muzicale stabilite prin

Protocolul având ca obiect Metodologia

privind utilizarea operelor

muzicale prin

comunicare publică și remunerațiile reprezentând drepturile

patrimoniale cuvenite autorilor de opere muzicale,

încheiat între U.C.M.R.-

A.D.A. și Federația Industriei Hoteliere din

România.

Această metodologie

publicată în M.Of. nr. 875 din 19 octombrie 2006 este, în conformitate cu

dispozițiile art. 131

2

alin. (2) din

Legea nr. 8/1996, opozabilă tuturor utilizatorilor din domeniul pentru

care s-a negociat, astfel încât, susținerea pârâtului în sensul

inopozabilității

protocolului, nu poate fi primită.

P

otrivit dispozițiilor art. l și art. 2 din Titlul

II

al

Protocolului având

drept obiect

Metodologia, are calitatea de utilizator orice persoane juridică

sau fizică autorizată care organizează activități

de comunicare publică a

operelor muzicale în scop lucrativ, într-un loc

deschis publicului sau în orice loc în care se adună un număr de persoane care

depășește cercul

normal al unei familii și

al cunoștințelor acesteia, prin interpretarea directă de către artiști sau prin

orice alt mijloc tehnic, prin fir ori fără fir, prin care

muzica este prezentată în sine sau însoțește alte

acțiuni, în spații închise sau

deschise,

în care publicul plătește bilete de acces și/sau consumații, ori în

care

au loc acțiuni promoționale, publicitare, demonstrative și altele asemenea.

În speță, este

necontestată calitatea pârâtului de organizator în

Municipiul Suceava la data de 31 decembrie 2006, al spectacolului „Euro

Revelion 2007" și în perioada

22-25 iunie 2007 al evenimentului „Zilei

Sucevei 2007".

Cu

ambele prilejuri au fost comunicate public opere muzicale, prin

intermediul mai multor formații, trupe și

interpreți, opere ai căror autori sunt protejați potrivit legii de U.C.M.R. -

A.D.A.

Conform

art. 3 din Titlul

II

al

Protocolului, pârâtul avea obligația să

obțină din partea organismului de gestiune

colectivă al drepturilor de autor

de

opere muzicale, cu cel puțin 5 zile înaintea oricărei utilizări prin

comunicare publică a operelor muzicale,

autorizația de licență neexclusivă și să plătească remunerațiile stabilite

potrivit tabelelor, parte integrantă a

protocolului.

În

speță, pârâtul nu și-a respectat aceste obligații, așa încât tribunalul a admis

cererea de obligare a acestuia la plata triplului remunerațiilor, iar curtea de

apel a confirmat soluția, considerând-o legală și temeinică.

Curtea de apel a

înlăturat susținerea pârâtului în sensul că, prin admiterea pretențiilor

reclamantei s-ar stabili în sarcina sa o dublă impunere cu consecința unei

îmbogățiri fără justă cauză, în condițiile în

care

pârâtul a procedat deja la achitarea sumelor solicitate de interpreți și

artiști

pentru interpretarea propriilor creații muzicale, în temeiul contractelor de

prestări servicii încheiate cu aceștia.

În

acest sens, curtea de apel a arătat că sancțiunea prevăzută de art. 17

din Titlul

II

al Protocolului vizează exclusiv

și distinct situația comunicării

publice a operelor muzicale în scop lucrativ fără

autorizație.

Împotriva

acestei decizii a declarat recurs pârâtul, invocând în drept

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea

motivului de recurs invocat, recurentul susține următoarele:

n mod greșit instanțele anterioare nu au admis

excepția lipsei

calității procesuale

pasive a Municipiului Suceava prin primar, câtă vreme

între reclamanta U.C.M.R. - A.D.A. și

municipalitate nu există un raport

juridic

obligațional, fie el contractual sau delictual provenit din Protocolul

aprobat

prin decizia nr. 365/2006.

2.

Pe fond, soluția obligării sale la plata de despăgubiri este nelegală,

deoarece artiștii

prezenți la cele două evenimente au interpretat propriile creații artistice și

nu este admisibil ca, după ce le-au fost achitate sumele

pretinse, un organism de

gestiune colectivă să mai pretindă sume de bani în

numele acestora.

Cum municipalitatea

și-a onorat obligațiile contractuale față de

artiști,

solicitarea reclamantei excede cadrul contractual și conduce la o a

doua

plată pentru aceleași servicii prestate.

Pe de altă parte, din

interpretarea dispozițiilor art. 131 alin. (2) din

Legea nr. 8/1996, rezultă fără echivoc că Protocolul încheiat cu ocazia

negocierilor dintre părți și care

cuprinde Metodologia, este opozabil tuturor

organizațiilor din domeniul

în care s-a negociat.

În speță, Protocolul

publicat în baza deciziei nr. 365/2006, a fost

încheiat între U.C.M.R. - A.D.A. și FIHR din România și nu este

aplicabil

municipalității, care nu este semnatară a Protocolului.

Prin

luarea în considerare a acestui Protocol, curtea de apel a încălcat

dispozițiile art. 973

C. civ. care consfințește principiul relativității

convențiilor.

Cum în cauză nu

există o metodologie care să fie aplicată

autorităților

publice locale, iar cea din domeniul hotelier nu este aplicabilă

în

cauză, acțiunea a fost în mod nelegal admisă.

Recurentul solicită

admiterea recursului, modificarea deciziei, admiterea apelului, desființarea

sentinței și respingerea acțiunii ca nefondată.

Intimata

nu a depus la dosar întâmpinare, dar prin concluziile scrise

și orale formulate în

cauză, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recursul este,

într-adevăr, nefondat și va fi respins pentru următoarele considerente:

1.

Prin decizia nr. 365 din 10 octombrie 2006, Oficiul Român pentru

Drepturile de Autor - ORDA a adoptat

Metodologia privind utilizarea

operelor

muzicale prin comunicare publică și remunerațiile reprezentând drepturile

patrimoniale cuvenite autorilor de opere muzicale, denumită în

continuare

Metodologia.

Titlul

II

al acestei Metodologii

este consacrat comunicării publice a

operelor muzicale în scop lucrativ, iar la pct. l este definită

utilizarea, ca

fiind comunicarea publică a

operelor muzicale în scop lucrativ făcută într-un loc deschis publicului sau în

orice loc în care se adună un număr de

persoane

care depășește cercul normal al unei familii și al cunoștințelor acesteia, prin

interpretarea directă de către artiști sau prin orice alt mijloc

tehnic,

prin fir ori rară fir, prin care muzica este prezentată în sine sau

însoțește alte acțiuni, cum ar fi dansul,

spectacolul de circ, sportul etc„ în

spații

deschise ori închise, în care publicul plătește bilete de acces și/sau

consumații

ori în care au loc acțiuni promoționale, publicitare, demonstrative sau alte

asemenea.

Conform pct. 2 este

utilizator, în sensul Metodologiei, oricare

persoană

fizică sau juridică autorizată care desfășoară activități de natura

celor

enumerate la pct. 1.

În

continuare sunt prevăzute obligațiile pe care le au utilizatorii față

de organismele de gestiune colectivă a

drepturilor autorilor de opere muzicale.

În

speță, pârâtul municipiul Suceava a avut calitatea de utilizator,

deoarece a fost

organizatorul celor două evenimente culturale, respectiv

Euro Revelionul 2007 și Zilele

Sucevei 2007, fapt necontestat de acesta.

Dată fiind calitatea

de utilizator de opere muzicale, pârâtul are

calitate

procesuală pasivă în cauza având ca obiect obligarea sa la plata

drepturilor cuvenite autorilor operelor

gestionate colectiv de reclamantă.

2.

În ceea ce privește temeiul juridic al acțiunii, susținerea pârâtului

în sensul că nu se află

în niciun fel de raport obligațional cu reclamanta,

deoarece nu este semnatar al

Protocolului ce a stat la baza elaborării

Metodologiei nu poate fi primită.

Potrivit

art. 131 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996, la negocierea Metodologiilor

participă câte un reprezentant al principalelor structuri

asociative mandatate de

utilizatori și câte un reprezentant al primilor 3

utilizatori majori, stabiliți pe baza cifrei de afaceri

și a cotei de piață a acestora în domeniu.

În

art. 131

2

alin. (2) se prevede că Metodologiile consemnate într-un

protocol se publică în Monitorul Oficial și

sunt opozabile tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-a negociat.

De aici rezultă că

aceste Metodologii sunt opozabile și acelor

utilizatori

care nu au participat, nici direct și nici prin reprezentant, la

negociere.

Izvorul

obligației pârâtului de a achita reclamantei, în calitate de organism de

gestiune colectivă și în limitele mandatului primit de la autori,

sumele de bani

cuvenite autorilor de opere muzicale pentru comunicarea

publică a operelor îl reprezintă legea, respectiv

art. l23

2

alin. (l) lit. b) și art. 130

din Legea nr. 8/1996, iar modul de calcul al sumelor cuvenite se determină

pe baza Metodologiei publicate în M.Of. partea

I

nr.

857 din 19 octombrie 2006.

3.

Faptul că pârâtul ar fi achitat artiștilor interpreți și executanți

onorariile cuvenite pentru prestațiile lor

artistice nu are relevanță în

soluționarea

cauzei, deoarece în speță nu se pune problema plății acestor

onorarii, ci aceea remunerației cuvenite

autorilor operelor muzicale, ale

căror

drepturi sunt distincte de cele ale artiștilor interpreți sau executanți.

Pentru

aceste considerente, decizia atacată este legală, iar în baza

art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte o va

menține și va respinge recursul ca nefondat.

În

baza art. 274 C. proc. civ., îl va obliga pe recurent la plata sumei de

1785 lei cheltuieli de

judecată către intimată, reprezentând onorariul de

avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca

nefondat recursul declarat de pârâtul Municipiul

Suceava prin primar împotriva deciziei nr. 59 din 14 mai 2008 a Curții

de

Apel Suceava, secția civilă.

Obligă pe pârât la plata sumei de 1785 lei cheltuieli de judecată către

reclamanta Uniunea Compozitorilor și

Muzicologilor din România -Asociația pentru Drepturi de Autor București.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2009.