ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 121 din 9 februarie 2009 Tribunalul Timiș a declinat competența de soluționare a plângerii formulate de petenta SC C.L. SRL - București împotriva rezoluției nr. 117/P/2007 din 17 decembrie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. Instanța a motivat hotărârea prin aceea că, întrucât unul dintre intimații făptuitori, respectiv L.G., a dobândit calitatea de senator în urma alegerilor din 30 noiembrie 2008, potrivit art. 29 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., cu referire la art. 40 alin. (2) din același cod, competența de judecată în cauza de față revine Înaltei Curți.

Verificându-și competența, Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor legale sus-arătate, îi revine competența, după calitatea persoanei, să soluționeze plângerea formulată în temeiul art. 278 1 C. proc. pen. de către M.E.G., reprezentant legal al SC C.L. SRL, împotriva rezoluției de neurmărire nr. 117/P/2007 din 17 decembrie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș. Examinând lucrările din Dosarul nr. 117/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, se constată că acest organ de urmărire penală a fost sesizat atât direct, prin plângere de către SC C.L. SRL - București, cât și intermediat, prin ordonanța de neurmărire nr. 99/P/2006 din 27 noiembrie 2006 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătorul N.M.

de la Curtea de Apel Alba Iulia și, respectiv declinarea competenței de soluționare față de P.P. și alții.

În esență, persoana vătămată a reclamat săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, 248 1 C. pen., art. 145 alin. (1), (2) din Legea nr. 85/2006 de către numitul P.P., constând în aceea că, în luna ianuarie 2006, în calitate de lichidator judiciar în procedura de insolvență inițiată împotriva debitoarei SC S. SA Timișoara, fără a avea aprobarea judecătorului sindic, a ridicat din contul de lichidare echivalentul în lei a sumei de 524.200 euro, contrar hotărârilor judecătorești, a înstrăinat întreaga avere a SC S. SA, pe care o avea în administrare și conservare în calitate de lichidator judiciar, încheind contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 40 din 18 ianuarie 2007 la notarul public P.I.V., cu intenția de a însuși diferența de comision, a echivalentului în lei a sumei de 335.800 euro, a efectuat operațiuni de lichidare în baza unor hotărâri judecătorești desființate în recurs.

Prin toate plângerile s-au făcut referiri și la numiții C.G., fost președinte interimar al A.V.A.S. București, L.G., director general al Direcției Privatizare din cadrul A.V.A.S., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246 și 248 1 C. pen. și, respectiv la numitul H.A.E., reprezentantul SC V.I. SRL, pentru complicitate la infracțiunile susmenționate. Prin rezoluția nr. 117/P/2007 din 17 decembrie 2007 Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș a confirmat propunerea organului de cercetare penală de neîncepere a urmăririi penale față de P.P., C.G., L.G., H.A.E., constatând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reclamate. Pe baza actelor premergătoare efectuate, s-a reținut că prin încheierea din 30 aprilie 2004 a judecătorului sindic al Tribunalului Alba, s-a dispus trecerea în faliment a debitoarei SC S. SRL Timișoara și a fost numit lichidator judiciar SC F.C.

SRL Timișoara reprezentată în calitate de delegat permanent de P.P., retribuit cu 4.000 dolari lunar și un procent de 4% din veniturile rezultate din vânzarea bunurilor debitoarei și creanțele încasate. Vânzarea bunurilor debitoarei SC S. SRL s-a realizat prin metoda negocierii directe, cu vânzarea în bloc a averii, în prima fază având câștig SC V.I. SRL - București, care a oferit suma de 10.000.000 euro plus T.V.A., ofertă aprobată în Adunarea Creditorilor din 28 iulie 2005 cu votul a 67% dintre creditori. Faza supraofertării, derulată la 1 septembrie 2005, a fost câștigată la SC V.G.B.I. SA București pentru suma de 21.000.000 euro plus T.V.A. însă prin sentința civilă nr. 199 din 27 octombrie 2005 Tribunalul Alba, motivat de nerespectarea condițiilor din caietul de sarcini, a fost declarată câștigătoare SC V.I.

SRL, cu condiția plății sumei de 13.105.000 euro plus T.V.A. și s-a încheiat apoi, la 8 noiembrie 2005 contractul de vânzare-cumpărare cu această societate și la prețul convenit, cumpărătorul SC V.I. SRL fiind reprezentat de numitul H.E.A. Lichidatorul judiciar prin P.P. a încasat comisionul de succes de 4%, respectiv suma de 524.200 euro, iar rapoartele acestuia au fost prezentate instanței, neexistând obiecțiuni. Comisionul a fost înregistrat în contabilitatea SC F.C. SRL Timișoara cu factura nr. 383361 din 28 decembrie 2005, pentru care s-au plătit taxele și impozitele datorate bugetului de stat. Prin sentința civilă nr. 673 din 9 noiembrie 2006 Curtea de Apel Suceava a admis recursul declarat de creditorul SC C.L.

SRL București reprezentată de M.E., fiind modificată sentința civilă nr. 199/2005 în sensul că s-a anulat dreptul de intabulare conform contractului din 8 noiembrie 2005, s-a dispus continuarea procedurii de lichidare judiciară și s-a admis ca SC V.I. SA București să vireze suma de 21.000.000 euro plus T.V.A. în termenul de 15 zile. Până la termenul limită, respectiv 27 decembrie 2006, SC V.I. SA nu a achitat suma oferită. De urmare, întrucât SC V.I. SRL a făcut o nouă ofertă de 21.500.000 euro, la data de 15 ianuarie 2007 Adunarea Generală a Creditorilor s-a întrunit și a hotărât vânzarea activelor debitoarei SC S. SA, la cel mai bun preț oferit, respectiv de 21.500.000 euro plus T.V.A. către SC V.I.

SRL. La raportul lichidatorului judiciar cu această din urmă hotărâre a creditorilor, prin încheierea din 17 ianuarie 2007 judecătorul sindic a dispus punerea în aplicare a hotărârii din 15 ianuarie 2007. La data de 18 ianuarie 2007 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare între SC S. SA Timișoara, prin lichidator SC F.C. SA Timișoara reprezentat de P.P. și SC V.I. SRL reprezentată de H.E.A. pentru suma de 21.500.000 euro plus T.V.A. Lichidatorul a încasat onorariul de succes de 4% pentru diferența de preț față de vânzarea anterioară, în sumă de 335.800 euro, aspect prezentat prin rapoartele făcute instanței iar suma fiind înregistrată legal în contabilitatea lichidatorului. Persoana vătămată SC C.L.

SRL București reclamă că lichidatorul judiciar nu a respectat dispozițiile deciziilor civile nr. 411/1999 și nr. 2020/2005. Prin decizia civilă nr. 411/1999 Curtea de Apel București a obligat A.V.A.S. București să emită un act administrativ privind privatizarea societăților comerciale și vânzarea de active pe care le deținea la SC S. SRL Timișoara iar decizia civilă nr. 2020/2005 a Curții de Apel Alba Iulia obliga judecătorul sindic să dispună lichidatorului judiciar punerea în executare a deciziei nr. 411/1999. Conform înscrisurilor, SC C.L. SRL a solicitat A.V.A.S. București cumpărarea a 81,66% din acțiunile acesteia din urmă deținute la SC S. SA Timișoara, pentru care urma să plătească 3.312.194 lei, respectiv circa 900.000 euro, cu care, însă, A.V.A.S.

nu a fost de acord. Corespondența purtată de lichidatorul judiciar cu A.V.A.S. București în perioada 19 decembrie 2005 - 18 mai 2006 în vederea comunicării contractului de vânzare acțiuni încheiat cu SC C.L. SRL pentru a putea înscrie eventualul nou proprietar în registrul acționarilor, nu a primit răspuns. La data de 19 februarie 2007 A.V.A.S. București prin reprezentanții legali C.G. și L.G. a depus o întâmpinare la Tribunalul Alba, căruia i-a adus la cunoștință că în conformitate cu prevederile art. 5 din Legea nr. 137/2002 este singura în măsură să stabilească dacă procedează sau nu la vânzarea unui pachet de acțiuni, precizând totodată că prețul de 21.500.000 euro plus T.V.A., încasat prin vânzarea bunurilor debitoarei este mult mai mare decât oferta de circa 900.000 euro făcută de SC C.L.

SRL iar decizia civilă nr. 411/1999 nu îi obliga să vândă acțiuni către SC C.L. SRL ci doar să emită un act administrativ. Prin decizia nr. 124/2007 din 10 mai 2007 judecătorul sindic a respins cererea formulată de SC C.L. SRL București privind validarea ofertei de plată către A.V.A.S. București. După mai multe strămutări ale cauzei, Curtea de Apel Iași prin decizia nr. 1021 din 29 octombrie 2007, irevocabilă, a respins recursul SC C.L. SRL împotriva încheierii de ședință din 17 ianuarie 2007 a Tribunalului Alba (prin care judecătorul sindic a dispus lichidatorului judiciar să pună în aplicare hotărârea Adunării Generale a Creditorilor din 15 ianuarie 2007). Prin decizia nr. 1022 din 29 octombrie 2007, irevocabilă, Curtea de Apel Iași a respins cererea de ordonanță președințială formulată de SC C.L.

SRL vizând sistarea operațiilor de înstrăinare a activelor debitoarei SC S. SA, cumpărate de SC V. SRL Timișoara. În analiza conținutului infracțiunilor sesizate de persoana vătămată în raport de situația de fapt din cauză, s-a reținut că nu sunt realizate elementele constitutive ale acestora. Numiții P.P., C.G. și L.G. au acționat în mod legal, în scopul obținerii pentru firma lichidată a prețului cel mai bun oferit. În privința numitului H.A.E. s-a constatat că acesta nu a avut nicio înțelegere cu ceilalți făptuitori, făcând oferta cea mai bună pentru societatea pe care o reprezenta. Plângerea petentului M.E. împotriva rezoluției nr. 117/P/2007 din 17 decembrie 2007 formulată în temeiul art. 278 C. proc.

pen., a fost respinsă prin rezoluția nr. 71/II/2/2008 din 31 ianuarie 2008 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș. Petentul M.E.G., reprezentant al SC C.L. SRL București, în temeiul art. 278 1 C. proc. pen., a formulat plângere la instanță împotriva rezoluției de netrimitere în judecată, criticând-o pentru netemeinicie, respectiv neconstatarea încălcării de către lichidatorul judiciar a dispozițiilor hotărârilor judecătorești definitive irevocabile, în special decizia civilă nr. 2020/2005 a Curții de Apel Alba Iulia care a obligat judecătorul sindic să dispună lichidatorului judiciar punerea în executare a sentinței nr. 411/1999, precum și decizia civilă nr. 1958/2005 a Curții de Apel Alba Iulia, care obliga lichidatorul judiciar să continue procedura de lichidare prin reanalizarea creanțelor asupra averii debitoarei, să recalculeze creanțele și să refacă tabelul creditorilor.

Verificând rezoluția atacată pe baza actelor și lucrărilor de la Dosarul nr. 117/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, Curtea constată că plângerea este nefondată. În cauză procedura falimentului SC S. SA Timișoara a fost declanșată și s-a desfășurat legal. Prin încheierea din 30 aprilie 2004 judecătorul sindic de la Tribunalul Alba a numit ca lichidator judiciar în cauza privind pe debitoarea SC S. SA Timișoara, pe SC F.C. SA Timișoara, stabilindu-i ca retribuție 4.000 dolari lunar și un procent de 4% din veniturile realizate din vânzarea bunurilor debitoarei și din creanțele încasate. Petiționara SC C.L.

SRL este, în esență, nemulțumită de faptul că în cauză, potrivit susținerilor sale, nu a fost respectată decizia civilă nr. 2020/2005 a Curții de Apel Alba Iulia prin care a fost obligat judecătorul sindic să dispună lichidatorului judiciar să pună în executare sentința civilă nr. 411/1999 a Curții de Apel București, prin această din urmă hotărâre fiind obligat F.P.S. să emită un act administrativ conform prevederilor art. 4 alin. (4) din Anexa 1 din H.G. nr. 55/1998 cu privire la pachetul de acțiuni de 62,92% din acțiunile deținute de stat la SC S. SA. Cu alte cuvinte, potrivit acestor hotărâri judecătorești, A.V.A.S. București (fost F.P.S.) a fost obligat la inițierea procesului de privatizare, respectiv la întocmirea dosarului de prezentare și efectuarea publicității conform actului normativ susmenționat.

Față de conținutul deciziei civile nr. 2020/2005 a Curții de Apel Alba Iulia, care nu cuprinde nicio mențiune cu privire la dreptul SC C.L. SRL de a cumpăra acțiunile deținute de A.V.A.S. la SC S. SA Timișoara și de prevederile art. 586 C. proc. civ., Curtea reține că pretențiile petiționarei SC C.L. SRL nu pot fi examinate și soluționate decât de instanțele civile și nu de instanța penală. De altfel, Tribunalul Alba prin sentința civilă nr. 124 din 10 mai 2007, judecătorul sindic a respins cererea formulată de reclamanta SC C.L. SRL privind validarea ofertei reale de plată urmată de consemnare la dispoziția A.V.A.S. București a sumei de 3.313,194 RON și obligarea lichidatorului judiciar la îndeplinirea formalităților de înregistrare a modificării în structura acționariatului.

Recursul petiționarei SC C.L. SRL împotriva acestei hotărâri a fost respins prin decizia civilă nr. 1023 din 29 octombrie 2007 a Curții de Apel Iași, irevocabilă. Cât privește activitatea reprezentantului permanent al lichidatorului judiciar SC F.C. SA Timișoara, numitul P.P., se reține că aceasta s-a desfășurat în condițiile legii și sub controlul judecătorului sindic. Retribuția și onorariul procentual din vânzarea bunurilor debitoarei au fost încasate legal și înregistrate în contabilitatea lichidatorului judiciar, cu plata obligațiilor datorate bugetului de stat. Nici reprezentanților A.V.A.S. București, respectiv C.G. și L.G., nici reprezentantului SC V.I. SRL, H.A.E., nu li se poate reține săvârșirea vreunor acte sau fapte care să realizeze elementul material al vreunei infracțiuni, aceștia folosind acțiunile în justiție prevăzute de lege și în scopul apărării intereselor societăților comerciale pe care le reprezentau.

În măsura în care petiționara SC C.L. SRL a apreciat că unii magistrați implicați în soluționarea cauzei au săvârșit abuzuri, aceasta a formulat plângere penală, cum, de exemplu, se constată în Dosarul nr. 99/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în care prin ordonanța din 27 noiembrie 2006 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de N.M., judecător sindic, în legătură cu nerespectarea dispozițiilor deciziei civile nr. 1958/2005 a Curții de Apel Alba Iulia. Față de cele ce preced, constatând că rezoluția de neurmărire nr. 117/P/2007 din 17 decembrie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș este legală și temeinică, plângerea petentei SC C.L. SRL București urmează să fie respinsă ca nefondată, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiționara SC C.L. SRL, prin reprezentant de M.E.G., împotriva rezoluției nr. 117/P/2007 din 17 decembrie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, pe care o menține. Obligă petiționara la 120 lei cheltuieli judiciare către stat. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică, azi 24 iunie 2009.