ÎCCJ, decizie (scj.ro #82116)

Imobil preluat în mod abuziv de stat în baza Decretului nr.

92/1950. Moștenitori ai persoanei îndreptățite la restituire, care nu au depus

notificare în baza Legii nr. 10/2001.Restituirea întregului imobil

moștenitorilor care au depus notificare

.

Cuprins

pe materii

. Drept civil. Drepturi reale. Drept de proprietate.

Imobil preluat în mod abuziv de stat în baza Decretului nr. 92/1950.

Index

alfabetic

. Drept civil.

-

Imobil preluat în mod abuziv de stat în baza Decretului nr.

92/1950;

Legea nr. 10/2001, republicată,:

art.

1 alin.1 lit.a art. 4, art. 16, art. 51

În forma actuală, ca urmare a modificărilor aduse prin Legea nr.

247/2005,  Legea nr.10/2001, califică drept abuzive preluările de imobile

în temeiul Decretului nr.92/1950 (art.1 alin.1 lit.a ) și prevede că de cotele

moștenitorilor legali sau testamentari care nu au notificat unitatea

deținătoare beneficiază moștenitorii notificatori (art.4 alin.4).

De asemenea, imobilele ocupate de instituții publice sunt supuse

restituirii în natură, cu obligația menținerii afectațiunii pe o perioadă de

până la 3 ani (art.16 alin.1 și anexa nr.2 lit.a);

Prevederile acestei legi sunt, potrivit art.51, aplicabile și acțiunilor în

curs de judecată

.

Î.C.C.J.,

Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 3797 din 12 aprilie

2006.

La 17 septembrie 2004, contestatorii K.E., S.M. și K.J.G. au

chemat în judecată Ministerul Administrației și Internelor, solicitând anularea

deciziei nr.316 din 17 septembrie 2004, restituirea în natură a unui imobil

situat în municipiul Sf. Gheorghe, jud. Covasna, inclusiv a cotei de 1/8

cuvenită numitei K.M., precum și restabilirea situației anterioare în C.F.,

prin reînscrierea dreptului de proprietate al antecesorilor și repunerea lor în

drepturile succesorale.

În motivarea cererii, întemeiate pe Legea nr.10/2001 și art.680 și art.697 Cod

Civil, contestatorii au susținut că:

-imobilul solicitat, compus din casă de piatră (8 camere), curte și grădină cu

suprafața de 2063 mp, a aparținut antecesorilor, lor K.E. și K.G., și a fost

preluat abuziv de stat, în temeiul Decretului nr.92/1950, deși la data

naționalizării proprietarii erau funcționari;

-pe de altă parte, contrar scopului naționalizării, autoritățile au dat

imobilul în administrarea Consiliului Securității Statului, schimbându-i

destinația și au dispus evacuarea tuturor locatarilor, inclusiv a foștilor

proprietari;

-datorită preluării abuzive, fără titlu, în privința imobilului revendicat, în

care funcționează Poliția municipiului Sf. Gheorghe, nu sunt operante

dispozițiile art.16 alin.1 și 2 din Legea nr.10/2001;

-în aceeași localitate, pârâtul are o nouă investiție în derulare, iar valoarea

echivalentă a imobilului (4,3 miliarde lei), stabilită prin decizia atacată, nu

acoperă nici valoarea terenului, la prețul actual al pieței;

-numita K.M., nora defunctului K.G., nu a formulat notificare în baza Legii

nr.10/2001 dar potrivit art.680 și 697 Cod civil, cota acesteia revine

moștenitorului acceptant K.J.G.

Tribunalul București, secția a IV-a civilă, prin sentința nr.174 din 3 martie

2005, a respins contestația, reținând că:

-printr-o hotărâre judecătorească definitivă (pronunțată în alt dosar), ce are

putere de lucru judecat, s-a stabilit că imobilul în discuție a fost preluat de

stat cu titlu valabil;

- art.16 alin.(4) din Legea nr.10/2001 a fost abrogat prin O.U.G. nr.184/2002,

iar în forma actuală, prevede că imobilele ocupate de instituții publice, sunt

pe durata afectațiunii de interes public, bunuri proprietate publică;

-pârâtul a respins cererea de restituire în natură pe considerentul că imobilul

în care funcționează Poliția Sf. Gheorghe este necesar continuării activității

sale, de utilitate publică;

-imobilul figurează în anexa 1 a H.G. nr.2060/2004 privind inventarul bunurilor

care alcătuiesc domeniul public al statului, emisă în baza și aplicarea Legii

nr.213/1998;

-susținerile referitoare la cuantumul valorii echivalente a imobilului nu

constituie critici la adresa ofertei de acordare a măsurilor reparatorii, ci un

argument în sprijinul cererii de restituire în natură;

-numita K.M. nu a renunțat la succesiunea defunctului moștenitor al unuia

dintre proprietari, astfel că, potrivit art.4 alin.1 din Legea nr.10/2001, de

cota sa nu pot beneficia ceilalți moștenitori.

Curtea de Apel București, secția a VII-a civilă, prin decizia nr.595 din 16

septembrie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanți, cu

motivarea că:

-prin cerea introductivă, recurenții nu au solicitat expres constatarea

nulității preluării imobilului de către stat;

-speța dedusă judecății diferă de speța soluționată de Tribunalul Mureș, astfel

că nu există autoritate de lucru judecat;

-imobilul solicitat nu poate fi restituit în natură deoarece intră sub

incidența art.16 alin.1 din Legea nr.10/2001;

-potrivit art. 4.1 din Normele metodologice de aplicare unitarăa Legii

nr.10/2001, de cota comoștenitoarei K.M., care nu a formulat notificare dar

nici nu a renunțat la succesiune, nu poate beneficia celălalt moștenitor, în

virtutea dreptului de acrescământ.

Reclamanții au declarat recurs, prin care au solicitat casarea ambelor

hotărâri, anularea deciziei contestate și restituirea în natură a imobilului,

inclusiv cota de 1/8 a moștenitoarei K.M.

În motivarea recursului, al cărui temei juridic nu a fost indicat, reclamanții

au invocat modificările aduse Legii nr.10/2001 prin Legea nr.247/2005.

Recursul este fondat deoarece:

-în forma actuală, Legea nr.10/2001 califică drept abuzive preluările de

imobile în temeiul Decretului nr.92/1950 (art.1 alin.1 lit.a ) și prevede că de

cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au notificat unitatea

deținătoare beneficiază moștenitorii notificatori (art.4 alin.4), iar imobilele

ocupate de instituții publice sunt supuse restituirii în natură, cu obligația

menținerii afectațiunii pe o perioadă de până la 3 ani (art.16 alin.1 și anexa

nr.2 lit.a);

-potrivit art.51 din Legea nr.10/2001, prevederile acestei legi sunt aplicabile

și acțiunilor în curs de judecată.

Așa fiind, conform art.312 Cod procedură civilă, recursul a fost admis, în

sensul casării ambelor hotărâri, anulării deciziei atacate și obligării

intimatului la emiterea unei decizii de restituire în natură, către reclamanți,

a întregului imobil, inclusiv cota de 1/8 cuvenită moștenitoarei K.M.