ÎCCJ, decizie (scj.ro #84088)

Contestație în anulare. Cazul prevăzut în art. 386 lit. a) C. proc . pen . Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile extraordinare de atac. Contestația în anulare Indice alfabetic: Drept procesual penal - contestație în anulare - cazul prevăzut în art. 386 lit. a) C. proc . pen . C. proc . pen ., art. 386 lit. a) Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare, potrivit art. 386 lit. a) C. proc . pen ., când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.

Există cazul de contestație în anulare prevăzut în art. 386 lit. a) C. proc . pen ., dacă inculpata recurentă a încunoștințat instanța de recurs, înainte de termenul la care s-a judecat cauza, cu privire la imposibilitatea de a se prezenta, întrucât este internată în spital, iar instanța de recurs a judecat cauza fără a cita inculpata recurentă, conform art. 177 alin. (5) C. proc . pen ., prin administrația spitalului. I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 2361 din 27 iunie 2008 Prin cererea înregistrată sub nr. 2639/1/2008 din 20 martie 2008 pe rolul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, condamnata D.M.

a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 758 din 3 martie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, temeiurile invocate fiind dispozițiile art. 386 lit. a), b) și c) C. proc . pen . În motivarea contestației în anulare, condamnata a arătat, în esență, că anterior judecării recursului a fost internată în Spitalul Clinic de Urgență Craiova și a încunoștințat despre această situație pe apărătorul său ales care, la data de 29 februarie 2008, a transmis prin fax instanței supreme adeverința medicală nr. 3 din 28 februarie 2008 și cererea de amânare, înscrisuri care nu se regăsesc la dosar.

S-a procedat la judecarea recursului cu lipsa recurentei - internată și la acel moment în spital - a cărei reprezentare a fost asigurată de un apărător din oficiu, desemnat pentru termenul de judecată din 3 martie 2008, în condițiile art. 171 alin. (2) și alin. (4 1 ) C. proc . pen . (soluția adoptată de instanța supremă fiind respingerea ca nefondat a recursului declarat de inculpata D.M.). S-a susținut, de asemenea, că în mod greșit instanța nu s-a pronunțat din oficiu asupra unei cauzei de încetare a procesului penal, și anume prescripția specială a răspunderii penale prevăzută în art. 124 C. pen ., referitor la infracțiunile de fals și uz de fals ce au format obiectul judecății în recurs.

În sprijinul contestației în anulare s-au anexat, în copie, adeverința medicală nr. 3 din 28 februarie 2008 eliberată de Clinica de Medicină Fizică și Recuperare Medicală din cadrul Spitalului Clinic de Urgență Craiova, cererea de amânare formulată de apărătorul ales al inculpatei recurente pentru termenul de judecată din 3 martie 2008 și confirmarea de primire a fax-ului expediat la data de 29 februarie 2008. În cauză s-a dispus atașarea dosarului nr. 7030/54/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, în care a fost pronunțată decizia atacată nr. 758 din 3 martie 2008. Prin încheierea de ședință nr. 2639/1/2008 din 30 mai 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, pe baza examinării sale prealabile, fără citarea părților în conformitate cu dispozițiile art. 391 C. proc . pen ., cererea de contestație a fost admisă în principiu (fixându-se termen pentru judecarea în fond cu citarea părților la data de 27 iunie 2008). Prin aceiași încheiere a fost respinsă cererea contestatoarei privind suspendarea executării deciziei atacate.

Examinarea în fond a contestației în anulare în conformitate cu dispozițiile art. 392 C. proc . pen . - pe baza înscrisurilor anexate cererii și a lucrărilor aflate în dosar nr. 7030/54/2006 - evidențiază următoarele constatări: Prin decizia nr. 758 din 3 martie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, dată în dosar nr. 7030/54/2006, a fost respins ca nefondat recursul declarat de inculpata D.M.

împotriva deciziei nr. 194 din 18 octombrie 2007 a Curții de Apel Craiova, Secția penală, cu consecința obligării sale la plata sumei de 311 RON cheltuieli judiciare statului (cale de atac soluționată în lipsa recurentei și a apărătorului ales, reprezentarea judiciară a acesteia fiind asigurată prin desemnarea pentru acel termen de judecată a unui apărător din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 171 alin. 2 și alin. 4 1 C. proc . pen .). La dosarul de recurs nu se regăsesc înscrisurile arătate în contestație - cerere de amânare, adeverința medicală și faxul de transmitere din data de 29 februarie 2008 -, iar procedura de citare cu aceasta a fost efectuată prin afișare pe ușa principală a locuinței destinatarului, la domiciliul acesteia indicat în actele de procedură anterioare, în conformitate cu dispozițiile art. 177 alin. (1) raportat la art. 178 alin. (2) C. proc . pen . Contestația în anulare în baza art. 386 lit. a) C. proc . pen . este întemeiată, când procedura de citare în recurs nu a fost îndeplinită conform legii, iar pentru cazul prevăzut de lit. b), când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare.

În înțelesul art. 386 lit. b) C. proc . pen ., imposibilitatea părții de a se prezenta la termenul când s-a judecat cauza în recurs trebuie să fie datorată unei cauze de forță majoră sau unui caz fortuit (boală gravă, accident de circulație, urmat de internare, înzăpezire etc.) și această imposibilitate să privească, în egală măsură, atât împiedicarea de a se prezenta la judecată, cât și pe aceea de a înștiința instanța (întreruperea comunicațiilor, stare de inconștiență provocată de boală etc.).

În cauză, inculpata - recurentă (contestatoare în cauza actuală), potrivit adeverinței medicale nr. 3 din 28 februarie 2008 și biletului de ieșire, a fost internată în perioada 27 februarie 2008 - 7 martie 2008 în Clinica de Medicină Fizică și Recuperare Medicală din cadrul Spitalului Clinic de Urgență Craiova, prezentând „dureri lombare moderate iradiate pe ambele membre inferioare parastezii dermatomul L5 stâng” și a fost tratată conform diagnosticului „ radiculopatie L5 stând formă algoparestezică după HDL operată.” La data de 29 februarie 2008, prin fax, a înaintat adeverința medicală nr. 3 din 28 februarie 2008, atestând situația și diagnosticul amintite și a solicitat instanței de recurs amânarea judecării cauzei.

Cererea de amânare a fost respinsă, iar recursul a fost soluționat în lipsa titularului aflat în situația menționată și a apărătorului său ales, reprezentarea sa judiciară fiind asigurată prin apărător din oficiu, desemnat numai pentru acel termen de judecată (3 martie 2008), în conformitate cu dispozițiile art. 171 alin. (2) și alin. (4 1 ) C. proc . pen . În raport cu situația juridică amintită, în speță nu este vorba de o imposibilitate în sensul art. 386 lit. b) C. proc . pen . și, ca atare, nu se poate reține cazul de contestație în anulare menționat.

În măsura în care, însă, inculpata recurentă a anunțat instanța asupra motivului neprezentării - întemeiat în raport cu actele medicale anexate cererii respective - și a cerut amânarea dosarului, deoarece a considerat că este necesar să fie prezentă la judecata recursului împreună cu apărătorul său ales, nerespectarea voinței părții poate fi interpretată - aceasta nefiind citată și prin administrația spitalului față de noua situație procedurală intervenită și presupus cunoscută de instanță, întrucât nedepunerea actelor la dosar de către funcționarii arhivei nu este imputabilă acesteia - ca o încălcare a dispozițiilor art. 385 11 alin. (1) raportat la art. 291 alin. (1) și art. 177 alin. (5) C. proc . pen . (cu atât mai mult cu cât, fiind lipsă pe tot parcursul procedurii în apel, era obligatorie ascultarea acesteia în recurs).

Ca atare, motivul de care se prevalează contestatoarea - necitarea acesteia în unitatea spitalicească și necesitatea de a fi fost prezentă la soluționarea recursului urmare a imposibilității de prezentare pe motiv de boală dovedit cu acte medicale, la termenul de judecată din 3 martie 2008 - justifică admiterea contestației în anulare pentru cazul prevăzut în art. 386 lit. a) C. proc . pen . Față de considerentele ce preced, contestația în anulare formulată de contestatoarea D.M.

împotriva deciziei nr. 758 din 3 martie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția penală, a fost admisă, decizia penală atacată a fost desființată, dispărând caracterul definitiv al hotărârii de condamnare, mandatul de executare al pedepsei nr. 234 din 4 martie 2008 emis de Tribunalul Dolj a fost anulat și s-a dispus punerea de îndată în libertate a contestatoarei dacă nu este arestată în altă cauză, fixându-se termen pentru rejudecarea recursului inculpatei la 12 septembrie 2008, cu citarea părților, ocazie cu care urmează să fie examinat și motivul prevăzut în art. 386 lit. c) C. proc . pen .