ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2616/2020

Ședința publică din data de 17 iunie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 04.07.2014 pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal sub nr. unic x/2014, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtele Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a Ministerului Afacerilor Interne și Direcția Medicală a Ministerului Afacerilor Interne, a formulat contestație împotriva deciziei medicale nr. 114/04.06.2014 emisă de către Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea Deciziei medicale nr. 114/04.06.2014 emisă de către Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Prin sentința civilă nr. 1187/18.02.2015, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și s-a dispus declinarea cauzei în favoarea Curții de Apel București.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 29.04.2015, sub același număr unic de dosar.

Prin încheierea de ședință din 23.09.2015, instanța, a procedat la stabilirea cadrului procesual, constatând că de fapt reclamanta nu a chemat în judecată Ministerul Afacerilor Interne, părți în prezenta cauză fiind Direcția Medicală a Ministerului Afacerilor Interne și Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a Ministerului Afacerilor Interne, apreciindu-se că nu se mai impune astfel soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de către MAI.

Prin sentința civilă nr. 1660 din data de 08.05.2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins contestația formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a Ministerului Afacerilor Interne și Direcția Medicală a Ministerului Afacerilor Interne, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că toți cei 11 medici primari din cadrul INML Mina Minovici care au fost investiți în cele două dosare ale reclamantei (CA Bacău și CAB) au confirmat în mod unanim corectitudinea diagnosticului psihiatric de care suferă reclamanta, așa cum s-a stabilit anterior de membrii Comisiei centrale de expertiză medico-legală a MAI - diagnostic ce a stat la baza emiterii celor două decizii contestate de către reclamantă în proceduri judiciare, acestea nefiind contrazise de niciun act medical, opinie sau evaluare prezentată de reclamantă, iar materialul probator administrat cu privire la aspecte care caracterizează profilul uman și raporturile de serviciu din perioada anterioară diagnosticării nu pot avea prevalență, sub aspect probatoriu, probelor științifice.

Împotriva sentinței civile nr. 1660 din data de 08.05.2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A., invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., a solicitat casarea sentinței atacate si trimiterea cauzei spre rejudecarea

În dezvoltarea motivelor de casare invocate s-a reiterat starea de fapt și au fost formulate următoarele critici:

Prin contestația formulată împotriva deciziei medicale nr. 114/04.06.2014 emisa de către Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militara din cadrul Misterului Afacerilor Interne s-a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună anularea actului administrativ atacat.

Prin expertiza medico-legală încuviințată urma să se stabilească dacă diagnosticul fixat in luna iunie a anului 2014 este unul corect si daca procedurile medicale anterioare emiterii acestui diagnostic au fost respectate cu strictețe. Obiecțiunile formulate față de raportul de expertiză întocmit au fost însoțite de opinia domnului dr. B..

În cadrul dosarului nr. x/2014, înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău s-a contestat decizia medicala nr. 10/2014) care surprindea un alt diagnostic medical-unul mai putin grav ca cel analizat in prezenta cauza. In cadrul acelui dosar, instanța a încuviințat proba cu expertiza medico-legala psihiatrica care urma sa fie efectuata de către IML Iași și să răspundă la următoarele obiective:

- sa se stabilească daca au fost respectate toate procedurile medicale legale si necesare emiterii deciziei nr. 10/15.01.2014.

- sa se stabilească daca testările de ordin medical si chestionarele la care am fost supusa corespund practicii necesare si legale in materia diagnosticării clinice si funcționale a tulburării mixte de personalitate;

- sa se aprecieze daca diagnosticul reținut in cuprinsul deciziei medicale nr. 10/15.01.2014 este corect stabilit.

Prin Raportul de expertiza medico legală psihiatrică, emis de IML Iași, se stabilește că:

- numita A. prezintă diagnosticul Tulburare mixta de personalitate cu elemente interpretative;

- concluziile Deciziei medicale nr. 10/2014 au fost întocmite după examinare în condiții de internare in secția de psihiatrie a Spitalului de Urgenta "Prof. Dr. D. Gerota", moment in care reclamanta a fost expertizata psihiatric si psihologic prin aplicarea unor teste si chestionare;

- nu este de competenta expertului medico legal de a aprecia modul in care au fost respectate procedurile medicale, in vederea emiterii Deciziei nr. 10/15.01.2014.

Prin Raportul de Noua expertiza este întocmit in Comisie de noua expertiza tot de către IML Iași se stabilește ca:

- numita A. prezintă diagnosticul Tulburare mixta de personalitate cu elemente interpretative;

- toate scalele psihometrice utilizate au fost si sunt in conformitate cu legislația in vigoare si aplicate conform regulilor de buna practica si codurilor de deontologie profesionala;

- nu este de competenta expertului medico legal de a aprecia modul in care au fost respectate procedurile medicale, in vederea emiterii Deciziei nr. 10/15.01.2014 privind evaluarea capacității de munca a sus-numitei de către Comisia centrala de Expertiza medico militară a MAI.

Curtea de Apel Bacău admite obiecțiunile la raportul de noua expertiza sens in care este sesizata Comisia Superioara din cadrul INML București, care urma să verifice si sa avizeze cele doua lucrări medicale întocmite de către IML Iași. Prin Adresa nr. El/8915/01.10.2016 Comisia Superioara Medico Legala considera că este necesar a se efectua o noua expertiza medico-legala psihiatrica, direct la INML București, motiv pentru care nu se validează opiniile emise anterior de către IML Iași. Raportul este înaintat Curții de Apel Bacău la termenul de judecata din data de 22.02.2018.

Prin Raportul de Noua expertiza medico-legala psihiatrica INML "Mina Minovici" se stabilește că:

- au fost respectate toate procedurile medicale legale necesare emiterii deciziei nr. 10 din 15.01.2014;

- toate examinările/evaluările/testările medicale "si chestionarele folosite" corespund practicii necesare si legale in materia diagnosticării clinice si funcționale a tulburării mixte de personalitate;

- numita A. prezintă diagnosticul Tulburare mixta de personalitate.

În prezentul litigiu, la termenul de judecata din data de 21.06.2017, când ar fi trebuit sa se pună in discuție obiecțiunile formulate, instanța de judecata, apreciază ca este necesar a se solicita relații de la INML - Comisia Superioara de Expertiza Medico-Legala in legătură cu expertiza medico-legala dispusa in dosarul nr. x/2014 al Curții de Apel Bacău.

După ce este atașat acest punct de vedere orientativ, la termenul de judecata din data de 21.11.2018 Curtea de Apel București, admite obiecțiunile formulate cu privire la Raportul de expertiza medico-legala psihiatrică întocmit de I.N.M.L. Mina Minovici la nivelul Municipiului București si al județului Ilfov.

Verificarea legalității actului administrativ contestat (decizia nr. 114/04.06.2014) prin prisma diagnosticului medical stabilit, presupune ca expertiza medico-legala să se pronunțe cu privire la starea de sănătate a reclamantei la momentul emiterii actului contestat. Constatarea unei afecțiuni la momentul pendinte nu este in măsura sa acopere legitimitatea diagnosticului enunțat in luna iunie a anului 2014.

În mod nejustificat a considerat prima instanță că documentele medicale întocmite in cadrul dosarului de la Bacău sunt suficiente pentru a se putea pronunța o hotărâre temeinica si legală, nesocotind principiile de baza ale desfășurării procesului civil în consonanta cu prevederile art. 6 din CEDO, a pronunțat o hotărâre afectata de nelegalitate raportat la dispozițiile art. 174 alin. (2) C. proc. civ. prin încălcarea dreptului la apărare, a dreptului la un proces echitabil, situație ce se circumscrie cazului de casare reglementat de art. 488 pct. 5 C. proc. civ.

In acest sens arată că este contrară practicii judecătorești constante soluționarea unei cauza fără a încuviința și administra probatoriul necesar stabilirii situației de fapt reale si aflării adevărului, sens în care invocă decizia civila nr. 1635 din 16 iunie 2015 prin care ICCJ a admis recursul, a casat decizia recurată si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță reținând că:

"soluția de respingere a cererii de probatorii nu a fost motivată si nu au fost analizate toate motivele de apel formulate (...).

In plus, critică si faptul că pentru stabilirea realității diagnosticului reclamantei instanța de fond a ințeles să rețină exclusiv concluziile raportului de noua expertiză medico legala psihiatrica depus in cadrul dosarului Curții de Apel Bacău, afirmând că raportul de noua expertiza întocmit de INML București sub nr. x/23.01.2018 pentru dosarul de la Curtea de Apel Bacău a fost avizat de Comisia de Avizare si Control din cadrul INML si de Comisia Medico Legală a INML iar pe de altă parte, la elaborarea concluziilor sale s-a avut in vedere inclusiv raportul de expertiza primar realizat in cauza de fata sub nr. Al/10.600/2015 (împotriva căruia a formulat obiectiuni ce au fost admise inițial si fata de care ulterior s-a revenit).

Instanța de fond a reținut că reclamanta suferă, în prezent, de tulburare de personalitate de tip mixt, diagnostic care este in măsura sa confirme tulburarea mixta de personalitate decompensată delirant pe care Decizia 114 o retine.

Apreciază recurenta că prima instanță nu putea ține cont de Raportul de expertiza întocmit de către Comisia Superioara Medico Legala in cadrul dosarului înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău întrucât:

- Cele doua acțiuni civile promovate pe rolul instanțelor de judecata au ca obiect contestarea unor diagnostice medicale diferite dispuse la momente diferite (ianuarie 2014, iunie 2014);

- Obiectivele celor doua expertize au fost diferite;

- Experizele întocmite in dosarul de la Bacău (inclusive cele emise de către INML) nu au analizat starea de sănătate a reclamantei la momentul emiterii actului administrativ contestat, ci la starea de sănătate actuală, aspect invocat in mod repetat, fără a fi luat în considerare;

- Nu exista nicio expertiză care să confirme diagnosticele medicale dispuse prin cele doua decizii administrative atacate. În situația de față nu a fost verificat diagnosticul la momentul emiterii deciziei contestate, respectiv data de 04.06.2014 (această critică majoră a fost învederată in cuprinsul obiecțiunilor pe care Curtea de Apel București le-a admis).

Recurenta mai evidențiază, față de revenirea asupra obiecțiunilor încuviințate, că cei 3 membri ai comisiei de noua expertiza sunt aleși in mod aleatoriu, așa încât nu se putea primi concluzia potrivit căreia nu s-ar putea efectua o noua expertiza întrucât 11 medici primari din cadrul INML au stabilit in mod unanim corectitudinea diagnosticului. Mai mult, diagnosticele sunt diferite, INML niciodată nu a verificat starea de sănătate la momentul anului 2014. În consecință, argumentul instanței de fond potrivit căruia "fata de aspectele organizatorice si de fond indicate de către INML București nu se pot efectua alte proceduri de examinare sau avizare psihiatrica in prezenta cauză" nu este in măsura să-i asigure dreptul de acces la o instanță independentă si imparțială.

Recurenta consideră că în mod nejustificat a fost pusă pe un plan secundar și opinia expertului parte, fiind încălcat astfel art. 27 din Norma procedurală privind efectuarea expertizelor, a constatărilor si a altor lucrări medico-legale care stabilesc că "(3) Pot face parte din comisia de expertiza, la solicitarea acesteia, medici si alți specialiști din diferite domenii biomedicale." Or, in cazul nostru, dl. Dr. B. deține calitatea de medic legist, legea nefăcând diferențe in funcție de anumite specializări.

În dezvoltarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (6) C. proc. civ. invocă jurisprudența Curții Europeane a Drepturilor Omului, în care se subliniază rolul pe care motivarea unei hotărâri îl are pentru respectarea art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului si arata că dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă susținerile părților sunt examinate de către instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si elementelor de proba sau cel puțin de a le aprecia.

In acest context consideră ca nu se pot acorda valențe probatorii raportului de noua expertiză întocmit de INML București sub nr. x/23.01.2018 deoarece, în primul rând, încălcarea modalității de desfășurare a procedurilor medicale conduce automat la vicierea concluziilor expertizei, pe când infirmarea diagnosticului conduce automat la lipsirea de efecte a deciziei medicale, iar în al doilea rând, pentru că argumentația efectivă oferită obiectivelor stabilite de instanță este insuficienta.

Totodată, in toate cele 3 rapoarte de expertiză care au făcut obiectul probațiunii din dosarul nr. x/2014) diagnosticul este de fiecare data altul, neexistând coerență in argumentele oferite de medicii specialiști. Situația este similara si in cauza pendinte.

Prin raportul de noua expertiza intocmit de INML București sub nr. x/23.01.2018, se răspunde in mod insuficient si ambiguu, iar in ceea ce privește ultimul obiectiv privind stabilirea diagnosticului medical nu se răspunde.

Opinia reclamantei este întărită de aprecierea expertului parte dr. legist B. care face precizarea că:

"in cazul expertizelor medico-legale psihiatrice există o metodologie unitară si general acceptata de efectuare a acestora, urmarea unor norme legale si/sau directive elaborate de către Consiliul Superior de Medicina Legala".

În cadrul Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 se prevede faptul că avizul Comisiei Superioare Medico-Legala poate fi solicitat exclusiv de organele judiciare militate (Politie, Parchet, instanțe de judecata), avizarea putând fi luată in discuție numai dacă organele in drept care solicită avizul comisiei superioare medico-legale pun la dispoziția Comisiei Superioare Medico-Legale toate documentele medicale si medico-egale existente in dosarul cauzei, sau dosarul cauzei, însoțite de o adresa de înaintare ce cuprinde un scurt istoric al faptei precum si obiectivele clare si fără ambiguități la care trebuie sa răspundă avizul.

Nu in ultimul rând, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 49 din Ordinul pentru aprobarea Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatărilor si a altor lucrări medico-legale nr. 1.134/C/25 05.2000 al Ministerului Justiției si nr. 255/04.04.2000 al Ministerului Sănătății si Familiei, care retine in mod foarte clar că:

"Noua expertiza medico-legala constă in reluarea sau/si refacerea investigațiilor medico-legale in cazul in care se constată deficiente, omisiuni sau/si aspecte contradictorii la expertizele precedente." Concluziile unei noi expertize se redactează pe baza constatărilor sau expertizelor medico-legale anterioare, a aspectelor specifice spetei, a probelor noi, incluse in dosarul cauzei, precum si a obiecțiilor formulate de organele judiciare.

Însă, comisia de noua expertiza se rezumă la copierea conținutul raportului de expertiza inițial, iar răspunsul la obiectivele stabilite de instanța de judecata, se rezumă a le argumenta succint, chiar insuficient. Mai mult, concluziile expertizei nu sunt întărite de probe sau de argumente medicale. De altfel, nu se explica din punct de vedere medical de ce concluziile ar fi corecte in raport de înscrisurile analizate in cuprinsul lucrării. In realitate, raportul este structurat in trei părți: prima parte prezintă o descriere a înscrisurilor medicale (constatări) emise anterior însă fără să se analizeze din punct de vedere medical concluziile reținute in acestea, cea de-a doua parte prezintă scurtele concluziile nesusținute științific, iar cea de-a treia conține un număr de 15 anexe, reprezentând diferite acte/înscrisuri folosite in cauza.

In al doilea rând, se observă că în concluziile raportului de expertiza medico-legală psihiatrică sunt înșirate un număr de teste si chestionare la care reclamanta a fost supusă in perioada internării in cadrul secției de psihiatrie a Spitalului de Urgenta "Prof. Dr. D. Gerota", iar pe de altă parte, sunt menționate o parte din testele si chestionarele agreate in practica de expertiza medico-legală.

Se apreciază ca au fost respectate normele legale si că toate scalele psihometrice utilizate au fost si sunt in conformitate cu legislația in vigoare si aplicate conform regulilor de buna practică si codurilor de deontologie profesională. Însă, nu se precizează dacă verificările au fost complete. In plus, argumentul comisiei nu este susținut normativ. De asemenea, se constată absența recomandărilor benefice (tratament biologic cu psihotrope, psihoterapie cognitiva-comportamentala/de suport, schimbarea locului de munca, reorientare profesională). Trebuie observat că nu există date că expertizele psihiatrice efectuate cu respectarea drepturilor individuale ale omului, ca toate internările din cadrul spitalelor M.A.I. nu menționează ce teste au fost selectate si aplicate persoanei examinate si nici nu se menționează când au fost calibrate, precum si care au fost rezultatele interpretării acestora.

Totodată, diagnosticul de "Tulburare de personalitate" trebuia pus doar in prezenta trăsăturilor respective de-a lungul unei perioade îndelungate din existenta individului si nicidecum in cazul unor perioade limitate.

În cazul de față expertiza nu a stabilit daca reclamanta prezintă o patologie psihiatrică sau prezintă doar trăsături mai accentuate de personalitate sau tulburări de personalitate nespecifice, precum si dacă aceste modificări sunt definitive sau doar pasagere, nu este motivat diagnosticul reținut, in raport nu sunt analizate concluziile actelor medicale care au stat la baza emiterii" deciziei contestate si metodologia urmată, deși se retine că i s-ar fi administrat doua teste in cadrul examenului psihologic, acestea nu sunt anexate raportului. În atare condiții este imposibilă verificarea rezultatului acestora in raport de conținut, de către expertul parte.

Or, această problemă a nemotivării care produce consecințe in planul credibilității răspunsului trebuie analizată plecând de la înseși concluziile examenului psihic si ale traseului EEG, bareme care evidențiază o stare de normalitate.

Lipsite de relevanță probatorie sunt si concluziile raportului de expertiza întocmit in prezenta cauza sub nr. Al/10.600/2015. Prima categorie de argumente face trimitere la lipsa efectuării si parcurgerii unor proceduri (investigații medicale) obligatorii in procesul de evaluare psihologica si psihiatrica. Pe cale de consecință, nici diagnosticul medical stabilit prin intermediul deciziei nr. 114 nu comportă efect de legalitate. Aceste lipsuri au fost surprinse si in opinia medicului legist parte B..

Mai mult, prin Raportul de expertiza medico legală psihiatrică emis de I.N.M.L. se stabilește că numita A. prezintă diagnosticul Tulburare de personalitate de tip mixt, fără a se răspunde la obiectivul trasat, și anume verificarea diagnosticului la momentul emiterii deciziei contestate, respectiv data de 04.06.2014.

In plus, având în vedere că în cuprinsul Deciziei nr. 114/04.06.2014 este menționată si Evaluarea globală a funcționalității sociale, reprezentată prin scorul GAFS. Acest parametru este unul deosebit in sensul stabilirii diagnosticului din cuprinsul deciziei atacate. Or, din analiza raportul emis in cauza de către INML se observă faptul că prin internarea din perioada 30-31.08.2016 nu s-a folosit investigația privind Evaluarea globală a funcționalității sociale (GAFS) precum si corelația acesteia cu deficienta funcțională, incapacitatea adaptativă si capacitatea de muncă, deși o asemenea maniera de efectuare a investigațiilor era obligatorie pentru comisia medicală. De altfel, si Hotărârea de Guvern nr. 155 din 23.02.2011 publicata in M.Of. nr. 224/31.03.2011 stabilește că:

"in scopul creșterii obiectivității diagnosticului funcțional, se recomandă utilizarea GAFS (Global Assessment of Functioning Scale), iar această scală GAFS este validată internațional."

In plus, există diferențe mari, nejustificate probatoriu si inexplicabile din punct de vedere medical intre diagnosticul stabilit la examinarea de la I.N.M.L. si cel de la Spitalul Clinic de psihiatrie "Prof.dr. Al. Obregia" (Tulburare de personalitate de tip mixt) respectiv, cel de la Institutul național de expertiza Medicala si Recuperare a Capacității de Munca București (Tulburare mixta de personalitate decompensată delirant). La I.N.M.L. București după o evaluare psihiatrica corectă trebuia sa se stabilească o cauza a apariției tulburării de personalitate însă, s-a omis acest aspect.

Comisia de expertiza medico-legala era obligată să diferențieze aceste tulburări de personalitate de trăsăturile înnăscute ale individului, de trăirile psihice cauzate de starea de pensionare, de stare de subiect-examinat în expertizele medico-legale psihiatrice si testări psihologice precum si de lipsa unor progrese in demersurile din justiție, de dovezile privind stările tensionale cauzate de condițiile de lucru si care puteau determina modificări de comportament ale reclamantei.

Diferite examinări si/sau avize psihologice care au stat la baza Deciziei 114/2014, nu menționează ce teste au fost selectate si aplicate, nu se menționează când au fost ele calibrate precum si care au fost rezultatele interpretării acestora. Comisia de expertiza de la INML București trebuia sa menționeze că toate testele psihologice cât si internările, in secțiile de psihiatrie din unitățile sanitare din cadrul M.A.I., care au stat la baza Deciziei 114/2014 au fost efectuate nevoluntar, ca urmare a ordinelor de internare emise de către superiorii sus-numitei, astfel încât asimilarea si acceptarea acestora, de către Comisia de Ia INML București, contravine legislației privind respectarea drepturilor bolnavului psihic.

Comisia de la INML București nu a solicitat efectuarea unei anchete sociale de către primăria orașului de reședință, pentru a se constata care este integrarea acesteia in societate si familie și nu a dorit cu soțul reclamantei, care a insotit-o mereu la examinările de la INML.

În plus, diagnosticul de dată recentă, stabilit prin intermediul raportului de expertiză întocmit in prezenta cauza sub nr. Al/10.600/2015 nu este justificat si nici motivat.

Chiar si in condițiile arătate, este important de observat că starea psihică, evaluată actual de către comisia de expertiza medico-legală psihiatrica, care stabilește diagnosticul de "Tulburare personalitate de tip mixt", reprezintă o ameliorare evidentă a stării psihice inițiale de la momentul iunie 2014. Or, in condițiile in care in data de 04.06.2014 Comisia Centrala de Expertiza Medico-Militara a M.A.I. emite Decizia medicala nr. 114. prin care se constata faptul ca diagnosticul subsemnatei este tulburare mixta de personalitate decompensată delirant (așadar, mult mai grav decât primul diagnostic) se impune să se stabilească daca un asemenea diagnostic ar putea din punct de vedere medical, chiar si in lipsa factorului stresant de la locul de munca, sa evolueze in sens pozitiv.

Intimata-pârâtă Direcția Medicală a Ministerului Afacerilor Interne a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, ca nefondat, având în vedere următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) și alin. (2) din O M.A.I. nr. 516/2003 privind acordarea asistenței medicale în rețeaua sanitară a Ministerului de Interne, ale art. 7 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) lit. b), coroborate cu art. 5 alin. (1) lit. o) din Ordinul comun al ministrului apărării naționale, ministrului administrației și internelor și al directorului Serviciului Român de Informații nr. M124/267/6478/2012 privind, organizarea funcționarea și atribuțiile comisiilor de expertiza medico-militară, comisia de unitate întrunită la nivelul D.E.A.P.D. Neamt, conform procesului-verbal de unitate nr. x/06.11.2013 a hotărât prezentarea doamnei agent de poliție A. în fața comisiilor de expertiză medico-militară pentru stabilirea aptitudinii față de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, persoana în cauză fiind cunoscută cu probleme medicale din anul 2003 și probleme de natura psihologică din anul 2012.

Evaluarea stării de sănătate s-a efectuat de către Spitalul Militar Iași, fiind emisă în acest sens Decizia Medicală nr. x din 28.11.2013 prin care s-a stabilit ca și diagnostic "Personalitate cu trăsături hipertimice-ciclotimia", recomandări de "restricționarea accesului la armament și muniție, monitorizare psihologică, evaluare prin cabinetul de medicina muncii, reinternare peste 2 luni pentru reexpertizare medico-militară" cu aptitudinea "Apt pentru îndeplinirea serviciului în poliție" și revizuire între 01-15.02.2014. Aptitudinea de "Apt" se acordă doar pentru pacienții clinic sănătoși, nu presupune niciun fel de restricții și nici revizuire periodică, sens în care Decizia x emisă de Spitalul Militar Iași a fost incorect întocmită ca formă și conținut.

Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară din cadrul M.A.I. a analizat decizia medicală teritorială și dosarul medical complet al persoanei în cauză, hotărând, conform procesului-verbal de ședință ordinară a C. civ..E.M.M. a M.A.I. nr. 49/18.12.2013 și cu respectarea prevederilor art. 13 alin. (1) lit. c) din O m.a.i nr. 267/2012, neavizarea Deciziei Medicale nr. A/2826/2 din 28.11.2013 emisă de Comisia de Expertiză Medico-Militară de pe lângă Spitalul Militar Iași, si pe cale de consecință reexpertizarea doamnei A. (conform art. 13 alin. (2) al O.m.a.i. nr. 267/2012).

Reclamanta s-a prezentat pentru reevaluarea stării de sănătate, a fost internată în secția de Psihiatrie a Spitalului Clinic de Urgență Prof. "Dr D. Gerota" București și evaluată psihologic de către Centrul de Psihosociologie al M.A.I.

În ședința ordinară din data de 15.01.2014, în urma analizării concluziilor rezultate ca urmare a reevaluării complexe psihiatrice-psihologice, respectiv - Foaie de observație clinică nr. 3010 din 06.01.2014 și Raportul de Evaluare Psihologică nr. x din 14.01.2014, coroborate cu evaluările psihologice anterioare, respectiv avizul psihologic nr. x/05.12.2012 al Centrului de Psihosociologie al M.A.I. și Raportul de Psihodiagnostic și Evaluare Clinică nr. 30 din 31.01.2013, Nota de Cunoaștere nr. x din 15.11.2013 a D.E.A.P.B.D. Neamț, Comisia Centrală de Expertiza Medico-Militară a constatat existența unei disfuncționalități evidente pentru persoana în cauză (exprimată prin GAFS= 61), hotărându-se în acest sens, potrivit diagnosticului de "Tulburare mixtă de personalitate. GAFS =61", clasarea doamnei ag. pr. A. "Apt limitat pentru îndeplinirea serviciului în poliție", cu revizuire la 3 luni - aprilie 2014 la Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I. și recomandări specifice conform Deciziei Medicale nr. 10 din 15.01.2014.

În luna mai 2014 doamna A. s-a prezentat la Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I. în vederea reevaluării stării de sănătate pentru revizuirea clasării sale medicale. A fost internată în secția de specialitate a Spitalului de Urgență al M.A.I. "Prof. dr. D. Gerota" Bucuresti, reevaluată atât psihiatric cât și psihologic de către specialiștii acestei instituții (F.O. nr. 3303/20.05.2014, Raport de psihodiagnostic și evaluare clinică nr. 61/03.06.2014) solicitându-se totodată Centrului de Psihosociologie al M.A.I. și Raportul de monitorizare psihologică efectuat, conform recomandărilor C. civ..E.M.M. a M.A.I.

Coroborarea rezultatelor obținute în urma reevaluării complexe a stării de sănătate a reclamantei din luna mai 2014 a evidențiat, fără echivoc, o înrăutățire a stării sale de sănătate, sens în care Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a M.A.I., în ședință ordinară din 04.06.2014 a hotărât clasarea persoanei în cauză "inapt pentru îndeplinirea serviciului în poliție cu scoatere din evidență și încadrarea în gradul III(trei) de invaliditate cu revizuire la 1 an, pentru diagnosticul: "tulburare mixtă de personalitate decompensată delirant - GAFS=55", conform Deciziei Medicale nr. 114/04.06.2014.

Decizia Medicală nr. 114/04.06.2014 este o decizie corectă, având în vedere diagnosticul clinic și funcțional al doamnei A., scala GAFS de disfuncționalitate confirmată de internări și teste psihologice repetate, diagnostic ce nu permite o altă clasare pentru orice cadru din sistemul O.P.S.N.A.J. prin raportare la prevederile H.G. nr. 56/2012 pentru aprobarea criteriilor și normelor de diagnostic, diagnostic functional și de evaluare a capacității de muncă pe baza cărora se stabilește aptitudinea și încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldatii si gradatii voluntari, politiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administratiei, capitolul 17 - publicată în Monitorul Oficial al României partea I nr. 117 bis/15.02.2012.

Instanța de fond în mod corect și legal a reținut faptul că absolut toate expertizele efectuate în cauză și avizele din partea Comisiei de Avizare și a Comisiei Superioare Medico Legale a I.N.M.L. confirmă corectitudinea medicală a diagnosticului psihiatric stabilit prin decizia medicală atacată și nu au fost identificate probleme legate de modul în care s-a efectuat evaluarea medicală, astfel că nu există motive pentru a se dispune anularea deciziei medicale.

Având în vedere cele menționate, din care rezultă fără echivoc faptul că stabilirea aptitudinii s-a realizat cu respectarea întocmai a prevederilor legale în vigoare, doamna A. prezentând un istoric cu probleme psihice din anul 2012, evaluările psihologice și psihiatrice efectuate repetat și în dinamică precum și notele de relații și caracterizările șefilor direcți demonstrând inaptitudinea evidentă a acesteia pentru a-și desfașura activitatea în cadrul M.AI., solicită instanței de recurs să mențină hotărârea recurată ca fiind legală.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 09 ianuarie 2019 s-a fixat termen de judecată la data de 17 iunie 2020.

Reclamanta A., angajată în cadrul Ministerului Afacerilor Interne a supus controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ decizia medicală nr. 114/04.06.2014, emisă de către Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea Deciziei medicale nr. 114/04.06.2014 emisă de către Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Decizia contestată s-a emis după internarea reclamantei în secția psihiatrie a Spitalului de Urgență Prof. Dr. D Gerota, stabilind diagnosticul clinic de tulburare mixtă de personalitate decompensată delirant, GAFS= 55, precum și faptul că reclamanta este inaptă pentru îndeplinirea serviciului în Poliție, cu scoaterea din evidență, deficiența funcțională medie și incapacitatea adaptativă- 60%.

Prin Dispoziția nr. 388/12.06. 2014, emisă de către Directorul Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, s-a constatat că începând cu data de 4.06.2014 reclamantei i-au încetat raporturile de serviciu ca urmare a pierderii capacității de muncă fiind clasată, în baza Deciziei medicale nr. 114/4.06.2014 ca "inaptă pentru îndeplinirea serviciului în poliție cu scoatere din evidență" și încadrată în gradul III de invaliditate .

Verificând legalitatea Deciziei Medicale nr. 114/04.06.2014, din perspectiva criticilor și apărărilor reclamantei referitoare la "modalitatea zilnică în care reclamanta interacționează în societate și caracterizările anexate", prima instanță a reținut că acestea nu privesc aspecte de nelegalitate ale actului contestat, iar în ceea ce privește corectitudinea diagnosticului stabilit, evaluarea acestuia se poate face în temeiul unor probe științifice având la bază constatări de specialitate medicală.

Prima instanță a apreciat că aspectele în circumstanțiere rezultate din caracterizările depuse de reclamantă și de cele care rezultă din depoziția martorului audiat în privința profilului uman și în raporturile de serviciu ale reclamantei anterioare perioadei la care medicii specialiști au procedat la diagnosticarea reclamantei cu tulburarea de personalitate nu pot avea prevalență față de valoarea științifică a numeroaselor rapoarte de expertiză medicală care au vizat-o pe reclamantă.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, prima instanță a constatat că alegațiile reclamantei cu privire la caracterul nefondat al concluziilor și diagnosticului stabilit prin decizia medicală 114/4.06.2014 nu pot fi primite, toate expertizele efectuate în cauză și avizele din partea Comisiei de Avizare și a Comisiei Superioare Medico Legale a INML confirmă corectitudinea medicală a diagnosticului psihiatric stabilit prin decizia medicală atacată și nu s-au identificat probleme legate de modul în care s-a efectuat evaluarea medicală, astfel că nu există motive pentru a se dispune anularea deciziei atacate.

Pe fondul diagnosticului și concluziilor cuprinse în Decizia nr. 114/4.06.2014 prima instanță a reținut faptul că această decizie a fost emisă de către Comisia centrală de expertiză medico-militară a M.A.I după internarea reclamantei în secția psihiatrie a Spitalului de Urgență Prof. Dr. D Gerota, după examinarea reclamantei și a întregii documentații psihologice și psihiatrice anterioare, diagnosticul clinic stabilit fiind acela de tulburare mixtă de personalitate decompensată delirant, GAFS= 55. S-a stabilit că reclamanta este inaptă pentru îndeplinirea serviciului în Poliție, cu scoaterea din evidență, deficiența funcțională medie și incapacitatea adaptativă- 60%. Gradul de invaliditate stabilit în cauză este 3 potrivit H.G. nr. 56/2012.

Comisia de primă expertiză medico legală psihiatrică a fost formată din trei medici primari psihiatri din cadrul Institutului Național de Medicină Legală Mina Minovici (dr. C., dr. D., dr E.), alături de care a fost prezent și expertul parte dr. B. medic primar legist. S-a procedat la analiza documentației anterioare privind istoricul psihologic și psihiatric al reclamantei, și la o nouă examinare psihologice și psihiatrice directe efectuate prin examinări succesive ale reclamantei prin internare la Spitalul Clinic de Psihiatrie prof. dr. Alexandru Obregia (perioada 31.05 - 3.06.2016 și la Național de Expertiză Medicală și recuperare a capacității de Muncă în perioada 30.08.2016 - 31.08.2016 .

Concluzia acestei comisii de experți a fost acela că reclamanta suferă de tulburare de personalitate de tip mixt F6.

Concluziile medicilor psihiatri care au elaborat actele medico legale în cuprinsul dosarului Curții de Apel Bacău, inclusiv a membrilor Comisiei de Avizare și Control de pe lângă INML București în baza raportului de nouă expertiză medico legală psihiatrică nr A6/11509/16/23.01.2018 efectuat la INML București sunt tot în sensul tulburării mixte de personalitate cu elemente interpretative.

Prin adresa x/2019 emisă de către Comisia Superioară Medico Legală a INML a informat instanța de avizarea Raportului de expertiză medico legală psihiatrică nr A6/11509/16 din data de 23.01.2018 avizat de către Comisia de avizare și control a actelor medico legale din cadrul INML București prin avizul x din 19.02. 2018 .

Cu privire la criticile reclamantei vis a vis de concluziile Comisiei de primă expertiză medico legală psihiatrică (dezvoltate în baza opiniei expertale elaborate de către expertul parte dr. B.), prima instanță a apreciat că nu se poate reține că observațiile expertului parte sunt de natură a contrazice validitatea științifică și factuală a diagnosticului stabilit de Comisia de primă expertiză medico legală psihiatrică care a fost unanimă în sensul unei tulburări de personalitate de tip mixt F61 în urma unor evaluări directe și multiple a reclamantei, ca urmare a internării acesteia, subliniind concordanța existentă sub aspectul esențial al diagnosticului între concluziile din raportul A1/10.600/2015 și cele din raportul de nouă expertiză medico legală psihiatrică nr. A6/11509/16/23.01.2018 efectuat la INML București, precum și avizele date atât de Comisia de avizare și control și de către Comisia Superioară Medico Legală.

În ceea ce privește modul de elaborarea actelor medicale în cauză, prima instanță a reținut că au fost respectate etapele de diagnostic și investigațiile medicale prevăzute prin Ordinul Nr. 124/267/6478/16.10.2012 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de expertiză medico-militară și H.G. nr 56/2012.

Cu privire la respectarea drepturilor reclamantei, prima instanță a aminit că potrivit art. 17 din Ordinul nr. 124/2012, prezentarea persoanelor prevăzute la art. 2 alin. (1) pentru expertiza medico-militară este obligatorie, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 86 alin. (3) și art. 95 alin. (2) și (4) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011. Neprezentarea nemotivată pentru precizarea situației medico-militare atrage măsuri disciplinare proprii fiecărei instituții.

Prima instanță a înlăturat susținerile expertului parte cu privire la faptul că pe de o parte, comisia emitentă a Deciziei nr. 114/2014 s-a raportat la criteriile GAFS, iar pe de altă parte, acestea nu au fost analizate cadrul Comisiei de primă expertiză medico legală psihiatrică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală Mina Minovici.

În acest sens a evidențiat că cele două expertize (medico legală psihiatrice, respectiv expertiza medicală a capacității de muncă) au specificități distincte, regim juridic, metodologii diferite, demersurile specifice ale expertizei medicale a capacității de muncă fiind centrate pe profilaxia invalidității și pe recuperarea capacității de muncă, cu finalitate în reinserția socio-profesională a asiguraților afectați prin boli sau accidente. Elementul comun îl reprezintă, desigur, stabilirea diagnosticului clinic. Pe baza acestuia, ulterior, în cadrul expertizei medicale a capacității de muncă se stabilesc atât deficiența funcțională și incapacitatea adaptativă, iar în baza criteriilor specifice reglementate prin H.G. nr. 155/23.02.2011 pentru aprobarea criteriilor și normelor de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă, respectiv prin Ordinul nr. M.124/267/6478 din 16 octombrie 2012 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de expertiză medico-militară, se stabilește, acolo unde este cazul, gradul de invaliditate. Relația "deficiență funcțională - incapacitate adaptativă - grad de invaliditate" este reprezentată pe o scală negativă, care exprimă pierderea funcțională cu repercusiuni asupra îndeplinirii rolului adecvat conform vârstei, gradului de instruire și factorilor socio-culturali existenți.

Faptul că în cuprinsul H.G. nr. 155/2011 se recomandă utilizarea între criteriile de diagnostic funcțional a GAFS (Global Assessment of Functioning Scale), validată internațional, în scopul creșterii obiectivității diagnosticului funcțional (astfel cum s-a procedat în cadrul Comisiei centrală de expertiză medico-militară a M.A.I emitentă a actului contestat) nu este de natură invalida abordarea psihiatrică a medicilor legiști psihiatri din cadrul INML care, în aplicarea metodologiei psihiatrice proprii, au ajuns la aceeași concluzie precum Comisia de expertiză a MAI cu privire la tulburarea de personalitate mixtă de care suferă reclamanta.

Sub aspectul diferențelor de scală GAFS dintre cele două decizii medicale pe care reclamanta încearcă să le interpreteze în sensul "invalidării" acestora, prima instanță a subliniat faptul că procentele din ambele acte medicale se încadrează, cu o marjă rezonabilă și acceptabilă în domeniul medical, în categoria unei deficiențe medie (incapacitatea adaptativă între 50 - 69%) - care potrivit standardului stabilit prin H.G. H.G. nr. 56/2012 limitează capacitatea adaptativă la mediul profesional în privința programului sau a locului de muncă; capacitatea de muncă este redusă cu cel puțin jumătate față de standard.

Față de cele reținute, prima instanță a constatat că niciun element probator din dosar, cu valoare și relevanță științifică similară actelor medicale și rapoartelor de expertiză psihiatrică în cauză, nu susține teza reclamantei cu privire la incorectitudinea diagnosticului stabilit prin decizia medicală nr. 114/2014.

Dimpotrivă, numeroasele acte medicale și psihologice care au privit-o pe reclamantă, elaborate între 2012-2016 de un număr impresionant de psihologi, medici psihiatri din diferite unități medicale, relevă în mod unanim afecțiunea psihiatrică a acesteia, absolut toate rapoartele și deciziile medicale anterioare celei contestate în prezenta cauză (astfel cum au fost indicate de către instanță la situația de fapt) fac referire la diagnosticul de tulburare de personalitate:

- Raportul de evaluare psihologică clinică din 14.01.2014 elaborat de către Centrul de Psihosociologie din cadrul Ministerului Administrației a stabilit diagnosticul de tulburare de personalitate de tip mixt (trăsături de tip histrionic și paranoid)

- Decizia medicală nr. 10/15.01.2014 a Comisiei centrale de expertiză medico-militară a M.A.I a stabilit diagnosticul de tulburare mixtă de personalitate, GAFS= 61.(Prin sentința nr. 51/26.04.2018 a Curții de apel Bacău dispunându-se respingerea ca neîntemeiată a cererii de anularea a acestei decizii).

- Raportul de monitorizare psihologică din 30.05.2014 în cadrul Centrului de Psihosociologie din cadrul Ministerului Administrațieiși Internelor indică înrăutățirea stării reclamantei, identificându-se apariția repetată a ideației delirante de prejudiciu. .

- Comisia Centrală de expertiză Medico-Militară a MAI în raportul de expertiză medico militară nr. 20/84 stabilește diagnosticul clinic tulburarea mixtă de personalitate decompensată delirant GAFS 55 .

- Raportul de psihodiagnostic și evaluare clinică din data de 3.06.2014 al secției Psihiatrie a Spitalului de Urgență Prof. Dr. D Gerota - pattern cronic de comportament și o prognoză nefavorabilă involuției afecțiunii din cauza faptului că suprainterpretarea face extrem de dificilă dezvoltarea unei alianțe terapeutice. .

Sub aspectul realității diagnosticului reclamantei, prima instanță a apreciat că sunt relevante și concluziile din raportul de nouă expertiză medico-legală psihiatrică depus în cadrul dosarului Curții de Apel Bacău nr. 1021/103/2014 (f x CAB) în sensul că aceasta suferă de tulburare de personalitate mixtă cu elemente interpretative. La punctele 2 și 3 din concluziile acelui raportul se consemnează că "au fost respectate toate procedurile medicale legale necesare emiterii deciziei nr. 10/15.01.2014" și "toate examinările/evaluările/testările medicale și chestionarele folosite corespund practicii necesare și legale în materia diagnosticării clinice și funcționale a tulburării mixte de personalitate". Mai mult, și raportul de nouă expertiză medico legală psihiatrică avizat de către Comisia de Avizare și Control de pe lângă INML conține aceeași concluzie.

În contextul aprecierii coerenței modului în care reclamanta a fost diagnosticată este intervalul scurt de timp între data emiterii Deciziei medicale 10/15.01.2014 (contestată în cadrul dosarului x/2014 al Curții de Apel Bacău și cea a emiterii Deciziei medicale nr. 114/4.06.2014 (din prezentul dosar), precum și absența unor elemente de probă punctuale și valide din punct de vedere științific emise de medic specialist psihiatru care să combată veridicitatea acestui diagnostic.

Legătura dintre cele două decizii medicale contestate de către reclamantă are relevanță și sub aspectul modalității de administrare a probatoriului în ambele cauze, deși se încearcă în mod formal și artificial delimitarea atât a actelor medicale contestate, cât și a relevanței concluziilor medicale ale medicilor primari psihiatri învestiți de către ambele instanțe de judecată cu același aspect esențial - corectitudinea diagnosticului reclamantei (de tulburare mixtă de personalitate, la data emiterii deciziei medicale 10/15.01.2014, respectiv de tulburare mixtă de personalitate decompensată delirant, la data emiterii deciziei medicale 114/4.06.2014)

De altfel, reclamanta a criticat în prezenta cauză tocmai necesitatea elaborării unui nou raport de expertiză medico legală psihiatrică în baza obiecțiunilor pe care a înțeles să le formuleze vis-a-vis de Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/10.600/2015 al Comisiei de primă expertiză medico legală psihiatrică din cadrul INML București.

Astfel cum s-a reținut prin încheierea din 13 iunie 2018 și ulterior în cadrul dezbaterilor, trebuie subliniat că în cadrul dosarului Curții de Apel Bacău s-a efectuat Raportul de nouă expertiză medico legală psihiatrică A 6/11509/16/23.01.2018 de către Comisia formată din dr. F., dr. G., dr. H. din cadrul INML Mina Minovici București.

Această comisie a avut în vedere, la elaborarea concluziilor sale, inclusiv raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/10.600/2015 al Comisiei de primă expertiză medico legală psihiatrică din cadrul INML București, din prezentul dosar . La capitolul VIII Acte medico-legale și în anexe se prezintă în mod amplu etapele și concluziile reținute în cadrul Raportului nr. A 1/10.600/2015 cu privire la Decizia medicala nr. 114/2016 .

În urma unei ample și laborioase activități de analiză și examinare, inclusiv în baza deciziei și raportului medico legal din prezentul dosar și această Comisie a INML a concluzionat în același sens - reclamanta suferă de tulburare de personalitate de tip mixt, iar toate examinările evaluările la care a fost supusă reclamanta corespund practicii necesare și legale în materia diagnosticării clinice și funcționale a tulburării de personalitate.

Ulterior, Comisia de Avizare si Control de pe lângă INML București (preș. Dr I., dr. J., dr. K., dr. L., dr. M.) întrunită în ședința din 14.02.2018 a dispus avizarea Raportului de nouă expertiză medico legală psihiatrică nr. A 6/11509/16/23.01.2018 .

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenta-reclamantă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei-pârâte, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Într-o primă critică, încadrabilă la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenta reclamantă a afirmat că hotărârea primei instanțe este nelegală raportat la dispozițiile art. 174 alin. (2) C. proc. civ., datorită nesocotirii principiilor de bază ale procesului civil, în consonanță cu art. 6 CEDO și jurisprudența instanțelor naționale. Consideră că drepturile sale procedurale, în special dreptul la apărare, a fost încălcat, nefiind administrat probatoriul necesar stabilirii situației de fapt reale, prin aceea că prima instanță a admis obiecțiunile reclamantei și a încuviințat efectuarea unui nou raport de expertiză psihiatrică, însă a revenit ulterior în mod nejustificat asupra probei încuviințate.

În acest context consideră că în mod greșit și-a însușit prima instanță raportul de nouă expertiză psihiatrică întocmit de INML București sub nr. x, avizat de Comisia de Avizare și Control din cadrul INML și de Comisia Medico Legală a INML, întrucât acesta a fost întocmit în cadrul unui dosar al Curții de Apel Bacău care avea obiect diferit, obiectivele stabilite în cadrul respectivului dosar e