ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4232/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4232/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Ședința publică din data de 26 septembrie 2019
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, sub nr. x/2019, din data de 21.01.2019, astfel cum a fost precizată la data de 30.01.2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții B., Primăria Orașului Broșteni, prin primar și secretar, Consiliul Local al Orașului Broșteni și Ministerul Economiei, a solicitat:
- anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiate între S.C. C. și D. și contractul de vânzare-cumpărare în baza căruia E. și F. și-au intabulat dreptul de proprietate pentru activele preluate în uzufruct (G., Centrala termică nr. 1 devenită Piață Agroalimentară și magazia aferentă, Centrala termică nr. 2 și Blocul de locuințe O5), inclusiv decizia civilă irevocabilă nr. 668/13.04.2011 a Tribunalului Suceava;
- demararea procedurilor de radiere a intabulării uzufructului pentru activele în uzufruct de pe numele E. și F. și intabularea uzufructului pe Primăria Orașului Broșteni în calitate de uzufructuar, inclusiv recuperarea prejudiciului reprezentând sumele cuvenite Primăriei Orașului Broșteni și rezultate din uzufruct și încasate ilegal de E. și F. în calitate de falși proprietari pe active;
- anularea și transcrierea pe Orașul Brosteni a intabulărilor conform cărților funciare nr. x, CF x, CF x, CF x, CF x, CF x, CF x, CF x, CF x, CF x, 30560, anularea inclusiv a hotărârilor judecătorești rămase definitive prin neapelare, prin care au fost validate antecontractele emise în fals;
- anularea contractelor de vânzare-cumpărare prevăzute la punctul 1.18, 1.17, 1.19 precizate în Raportul de audit al Curții de Conturi Suceava, cu respectarea art. 136 din Constituția României și respectarea regimului juridic al terenurilor prevăzut de art. 36 raportat la art. 26 din Legea nr. 18/1991;
- clarificarea tuturor aspectelor precizate în procesele-verbale de ședință ale Consiliului Local din 30.05.2018 si 28.06.2018, întrucât solicitările sale nu au fost soluționate nici în prezent datorită corespondentei adresate în mod eronat de către Primăria Orașului Brosteni către instanțele de judecată în dosarele nr. x/2017, nr. y/2017, nr. z/2017, adrese transmise sub semnătură fostului viceprimar H. (actualmente consilier local) cât și către Prefectura Suceava, Curtea de Conturi Suceava, Corpul de control al Ministerului Economiei și organelor de cercetare.
Prin încheierea nr. 84 din 4 februarie 2019, Tribunalul Suceava a admis excepția necompetenței funcționale a secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Suceava și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect "anulare act administrativ", formulată de reclamantul A., domiciliat în orașul Broșteni, jud. Suceava, în contradictoriu cu pârâții B., Primăria Orașului Broșteni - prin primar și secretar, Consiliul Local al Orașului Broșteni și Ministerul Economiei, în favoarea secției I civile a Tribunalului Suceava.
Împotriva acestei încheieri a formulat apel reclamantul A.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2019 la data de 22 februarie 2019.
Hotărârea pronunțată de instanța de fond
Prin Decizia nr. 7 din 6 mai 2019, Curtea de Apel Suceava a respins apelul declarat de reclamantul A., împotriva încheierii nr. 84 din 4 februarie 2019, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A..
Decizia instanței de recurs
Analizând cu prioritate admisibilitatea recursului, din perspectiva dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
Art. 457 alin. (1) C. proc. civ. statuează că "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei", iar potrivit art. 129 din Constituția României:
"Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."
Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile exprese prevăzute de lege", iar art. 634 alin. (1) din același cod statuează că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului".
În prezenta cauză, recurentul a formulat recurs împotriva unei hotărâri care, potrivit dispozițiilor menționate, este definitivă. Prin urmare, instanța de control judiciar constată că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva sentinței atacate, întrucât, pe de o parte aceasta a fost îndreptată împotriva unei hotărâri definitive, hotărâre care nu face parte din categoria celor supuse recursului, iar pe de altă parte, calea de atac formulată nu este prevăzută de textul de lege.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul reclamantului ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de A. împotriva Deciziei nr. 7 din 6 mai 2019 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 septembrie 2019.