ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2116/2021

Ședința publică din data de 1 aprilie 2021

Asupra apelului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele

Prin cererea înregistrată la data de 17 decembrie 2019 sub nr. x/2019 pe rolul Curții de Apel Suceava – secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B., C. - prin mandatar B., D. - prin mandatar B. și E. - prin mandatar B., au solicitat:

- obligarea pârâților F., G., H., I. și J., să restituie Statului Român bunurile imobiliare, propietatea publică a Statului Român, ce au fost tranzacționate de aceștia, prin transmiterea de documentații inexacte, incomplete și false în scopul obținerii acestor bunuri pe nedrept din domeniul privat al Statului român și din propietatea publică a Orașului Broșteni, județul Suceava în propietatea privată a acestora, fiind tranzacționate în familie, urmărindu-se scopul pierderii urmelor și al ascunderii infracțiunilor comise, aspecte ce duc la o îmbogățire fără justă cauză - prin diminuarea patrimoniului public al Orașului Broșteni și mărirea patrimoniului privat al familiei Chirilă și al familiei Chiriac;

- obligarea pârâtului Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului, secția de prevenire, descoperire și combatere a corupției, să comunice răspuns la sesizarea înregistrată sub nr x/17.04.2019, sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare;

- obligarea pârâtului Statul Român - prin Ministerul Economiei și Mediului de Afaceri București să comunice răspuns la sesizarea înregistrata sub nr. x/15.04.2019 sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare;

- obligarea pârâtului Statul Român - prin Ministerul de Finanțe București, să comunice răspuns la sesizarea înregistrată sub nr. x/18.04.2019 și nr. y/25.07.2019, sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare;

- obligarea pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii - prin președinte K., vicepreședinte L. și membrii de drept ai CSM, să comunice răspuns la sesizarea înregistrata sub nr. x/18.04.2019 și nr. y/18.07.2019, sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare;

- obligarea pârâtului Statul Român - prin Ministerul Afacerilor Interne să comunice răspuns la sesizarea înregistrata sub nr. x/18.04.2019 și nr. y/24.07.2019, sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare;

- obligarea pârâtei Direcția Națională Anticorupție București să comunice răspuns la plângerea înregistrată sub nr. x/24.07.2019 înmânată procurorului M. și conține 571 file anexate, sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare;

- obligarea pârâtului Statul Român - prin Ministerul Public să comunice răspuns la plângerea penală înregistrata sub nr. x/12.07.2019, nr. y/16.04.2019 și nr. 369/16.04.2019, sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare.

- obligarea pârâtului DIICOT București să comunice răspuns la plângerea penală înregistrată sub nr. x/17.04.2019 și nr. y/09.04.2019, sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare;

- obligarea pârâtului Statul Român - prin Ministerul Justiției să comunice răspuns la plângerea penala înregistrata sub nr. x/16.04.2019, sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare;

- obligarea pârâtului Președintele ICCJ și Colegiul de Conducere al ICCJ să comunice răspuns la sesizarea înregistrată la data 11.04.2019, sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare. De altfel să dispună tragerea la răspundere a judecătorilor și procurorilor ce au participat la judecarea cauzei nr. x/2019 pentru tergiversarea cauzei penale și documentelor sustrase din dosar (procuri judiciare, dosar nr. x/2018 a Parchetului Curții de Apel Suceava);

- obligarea pârâtului F. (care deținea funcția de primar al Orașului Broșteni în perioada efectuării acestor falsuri și ilegalități) să facă dovada faptului că S.C. N. S.A. și S.C. O. S.A., societăți de la care acesta a achiziționat imobilele înregistrate în cartea funciară a Orașului Broșteni sub nr. CF x și nr. CF x, au fost în patrimoniul acestor societăți și să oblige pe acesta să explice care a fost scopul falsificării certificatului de atestare al dreptului de proprietate Seria x nr. x/26.01.2001, al protocolului nr. 192234/20.05.2000 depuse la OCPI și implicit HCL nr. 59/29.12.2009 (de altfel hotărâre de consiliu falsă, neînregistrată niciunde și depusă la OCPI în scopul obținerii de intabulări);

- obligarea pârâtului Statul Român - prin Ministerul Economiei și Mediului de Afaceri București și G. să facă dovada cum și prin ce metodă aceștia au intrat în posesia Decretului nr. 261/1973 în perioada anilor 2004 - 2007 depunându-l ca probă doveditoare în instanțele de judecată, respectiv la Judecătoria Vatra Dornei, Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Suceava și ICCJ, inducând în eroare instanțele de judecată, în scopul obținerii pe nedrept a activelor din domeniul public și privat al Statului Român;

- obligarea pârâților I. și J. să returneze Statului Român activele primite prin donație de la pârâții G. și H., obținute prin fals și inducerea organelor judiciare și instanțelor de judecată în eroare, prin prezentarea de documentații false, inexacte și incomplete;

- obligarea pârâtului Statul Român - prin Ministerul de Finanțe București să recupereze sumele aferente uzufructului câștigat în instanță de către uzufructuarul de drept - Consiliul Local Broșteni conform deciziei nr. 688/13.04.2011 a Tribunalului Suceava, de la pârâții G., H., I. și J., sume încasate pe nedrept, inclusiv sumele încasate de la locatarii blocului de locuințe O5 reprezentând serviciile chirie - apă – canal;

- obligarea pârâților Primăria Orașului Broșteni - Suceava și Orașul Broșteni - prin primar și aparatul de specialitate al primarului, să dispună de demararea procedurilor în instanța de judecată, în prezenta cauză, pentru recuperarea activelor din patrimoniul public al orașului Broșteni, ocupate abuziv și prin fals de pârâții G. și H., apoi tranzacționate și donate pârâților I. și J., respectiv (P., Q., R. și S.), (aspecte consemnate și în raportul de audit al Curții de Conturi Suceava și ignorate de către Consiliul local Broșteni);

- obligarea pârâtului Președintele ICCJ și Colegiul de Conducere al ICCJ, să anuleze decizia nr. speța 87 din 05.10.2005 privind conținutul "nulitate absolută contract de vânzare - cumpărare având ca sursă primară sentința nr. 2198/22.12.2004 a Tribunalului Suceava rămasă în rejudecare irevocabilă și cu titlu executoriu prin decizia civila nr. 688/13.04.2011 a Tribunalului Suceava, decizia nr. 100/19.10.2005 a Curții de Apel Suceava, secția comercială pronunțata în dosar nr. x/2005, ordinul MIR nr. 25/2003, respectiv decizia nr. 1379/18.04.2007 a ICCJ, secția comercială pronunțată în dosar nr. x/2006, dat fiind faptul că pârâtul G. nu se putea prevala de dispozițiile Legii nr. 15/1990, întrucât acesta nu a dovedit faptul că T. S.A. Baia Mare a avut în patrimoniul societății activele (P., Q., R. și S.), nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra activelor prin dovedirea cu un certificat de moștenitor în baza căruia acesta ar fi solicitat exproprierea proprietății uzând de decretul de expropriere nr. 261/1973, de altfel obținut ilegal în acea perioadă 2004 - 2007 - momentul pronunțării deciziei 1379/18.04.2007 a ICCJ. Astfel prin încheierea de ședință din 31.10.2019 a ICCJ pronunțată în cauza x/2019 s-a dispus alocarea unui singur termen pentru depunere de documente doveditoare în cauză, sens în care B. s-a prezentat la termenul de judecată, având asupra sa un număr de patru dosare ce conțineau documente atât în original cât și copii, urmând a le înmâna instanței de judecată pentru a soluționa cauza în mod corect.

Prin încheierea nr. 6 din 20 ianuarie 2020, Curtea de Apel Suceava – secția contencios administrativ și fiscal a anulat cererea de chemare în judecată aflată în etapa premergătoare formulată de reclamanții A., B., C. - prin mandatar B., D. - prin mandatar B. și E. - prin mandatar B..

Împotriva încheierii nr. 6 din 20 ianuarie 2020, Curtea de Apel Suceava – secția contencios administrativ și fiscal au formulat recurs reclamanții B., C., D. și E..

Legal citați, intimații Ministerul Public – Parchetul de le lângă ICCJ, DNA și Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT, Consiliul Superior al Magistraturii au depus întâmpinări solicitând respingerea ca inadmisibilă a căii de atac și judecata cauzei în lipsă.

Intimatul pârât Ministerul Economie, Energiei și Mediului de Afaceri a invocat, prin întâmpinare, excepția nulității căii de atac față de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Intimatul pârât Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității de reprezentant pentru Statul Român, excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția nulității căii de atac față de dispozițiile art. 488 C. proc. civ..

Examinând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția inadmisibilității apelului, Înalta Curte constată că apelul declarat este inadmisibil, calea de atac urmând a fi respinsă, ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

În ordinea de soluționare a celor două categorii de excepții (excepția nulității recursului și excepția inadmisibilității recursului), Înalta Curte a dat prioritate analizei aspectului de inadmisibilitate, întrucât vizează inexistența căii de atac, în timp ce nulitatea vizează modul (condițiile procedurale) în care trebuie să se exercite calea de atac, reținând astfel, că primează excepția inadmisibilității recursului.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, iar potrivit art. 129 din Constituția României, împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.

Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

În cauză, obiectul apelului îl formează o încheiere, pronunțată de instanța de primă jurisdicție în procedura de verificare și regularizare a cererii de chemare în judecată, reglementată de dispozițiile art. 200 din C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor art. 200 alin. (4) - (7) din C. proc. civ.:

"(4) Dacă obligațiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.

(5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.

(6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.

(7) Cererea se soluționează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanței respective, desemnat prin repartizare aleatorie, (...)."

Potrivit dispozițiilor legale citate, Înalta Curte constată că reclamanții nu au deschisă calea de atac exercitată împotriva încheierii atacate întrucât, împotriva încheierii de anulare (alin. (5), au avut deschisă calea de atac a cererii de reexaminare, în termen de 15 zile de la data comunicării (alin. (6).

Potrivit art. 466 alin. (1) C. proc. civ. "Hotărârile pronunțate, în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel".

Totodată, conform art. 97 alin. (1) Înalta Curte de Casați și Justiție judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.

În prezenta cauză, reclamanții au formulat apel împotriva unei încheieri care, potrivit dispozițiilor menționate, are drept de reexaminare în termen de 15 zile de la comunicare.

Prin urmare, reținând incidența dispozițiilor art. 200 alin. (5), raportat la art. 483 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că reclamanții nu au deschisă calea de atac exercitată împotriva încheierii atacate, care nu face parte din categoria celor supuse apelului sau recursului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 457 alin. (1), art. 466 alin. (1) coroborat cu art. 200 alin. (3) și (5) C. proc. civ., Curtea va admite excepția inadmisibilității apelului și va respinge apelul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de B., C., D. și E. împotriva încheierii nr. 6 din 20 ianuarie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Suceava – secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 01 aprilie 2021.