ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4321/2021

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată la data de 17 decembrie 2019 sub nr. x/2019 pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B., C. - prin mandatar B., D. - prin mandatar B. și E. - prin mandatar B., au solicitat: - obligarea pârâților F., G., H., I. și J., să restituie Statului Român bunurile imobiliare, propietatea publică a Statului Român, ce au fost tranzacționate de aceștia, prin transmiterea de documentații inexacte, incomplete și false în scopul obținerii acestor bunuri pe nedrept din domeniul privat al Statului român și din propietatea publică a Orașului Broșteni, județul Suceava în propietatea privată a acestora, fiind tranzacționate în familie, urmărindu-se scopul pierderii urmelor și al ascunderii infracțiunilor comise, aspecte ce duc la o îmbogățire fără justă cauză - prin diminuarea patrimoniului public al Orașului Broșteni și mărirea patrimoniului privat al familiei F. și al K.; - obligarea pârâtului Guvernul României - Secretariatul General al Guvernului, secția de prevenire, descoperire și combatere a corupției, să comunice răspuns la sesizarea înregistrată sub nr. x/17.04.2019, sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare; - obligarea pârâtului Statul Român - prin Ministerul Economiei și Mediului de Afaceri București să comunice răspuns la sesizarea înregistrata sub nr. x/15.04.2019 sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare; - obligarea pârâtului Statul Român - prin Ministerul de Finanțe București, să comunice răspuns la sesizarea înregistrată sub nr. x/18.04.2019 și nr. y/25.07.2019, sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare; - obligarea pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii - prin președinte L., vicepreședinte M. și membrii de drept ai CSM, să comunice răspuns la sesizarea înregistrata sub nr. x/18.04.2019 și nr. y/18.07.2019, sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare; - obligarea pârâtului Statul Român - prin Ministerul Afacerilor Interne să comunice răspuns la sesizarea înregistrata sub nr. x/18.04.2019 și nr. y/24.07.2019, sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare; - obligarea pârâtei Direcția Națională Anticorupție București să comunice răspuns la plângerea înregistrată sub nr. x/24.07.2019 înmânată procurorului N. și conține 571 file anexate, sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare; - obligarea pârâtului Statul Român - prin Ministerul Public să comunice răspuns la plângerea penală înregistrata sub nr. x/12.07.2019, nr. y/16.04.2019 și nr. 369/16.04.2019, sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare. - obligarea pârâtului DIICOT București să comunice răspuns la plângerea penală înregistrată sub nr. x/17.04.2019 și nr. y/09.04.2019, sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare; - obligarea pârâtului Statul Român - prin Ministerul Justiției să comunice răspuns la plângerea penala înregistrata sub nr. x/16.04.2019, sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare; - obligarea pârâtului Președintele ICCJ și Colegiul de Conducere al ICCJ să comunice răspuns la sesizarea înregistrată la data 11.04.2019, sens în care nu a fost emis un răspuns până la prezenta dată, aspect ce este echivalent cu un refuz complet al soluționării cauzei prezentate în sesizare. De altfel să dispună tragerea la răspundere a judecătorilor și procurorilor ce au participat la judecarea cauzei nr. x/2019 pentru tergiversarea cauzei penale și documentelor sustrase din dosar (procuri judiciare, dosar nr. x/2018 a Parchetului Curții de Apel Suceava); - obligarea pârâtului F. (care deținea funcția de primar al Orașului Broșteni în perioada efectuării acestor falsuri și ilegalități) să facă dovada faptului că S.C. O. S.A. și S.C. P. S.A., societăți de la care acesta a achiziționat imobilele înregistrate în cartea funciară a Orașului Broșteni sub nr. CF x și nr. CF x, au fost în patrimoniul acestor societăți și să oblige pe acesta să explice care a fost scopul falsificării certificatului de atestare al dreptului de proprietate Seria x nr. x/26.01.2001, al protocolului nr. 192234/20.05.2000 depuse la OCPI și implicit HCL nr. 59/29.12.2009 (de altfel hotărâre de consiliu falsă, neînregistrată niciunde și depusă la OCPI în scopul obținerii de intabulări); - obligarea pârâtului Statul Român - prin Ministerul Economiei și Mediului de Afaceri București și G. să facă dovada cum și prin ce metodă aceștia au intrat în posesia Decretului nr. 261/1973 în perioada anilor 2004 - 2007 depunându-l ca probă doveditoare în instanțele de judecată, respectiv la Judecătoria Vatra Dornei, Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Suceava și ICCJ, inducând în eroare instanțele de judecată, în scopul obținerii pe nedrept a activelor din domeniul public și privat al Statului Român; - obligarea pârâților I. și J. să returneze Statului Român activele primite prin donație de la pârâții G. și H., obținute prin fals și inducerea organelor judiciare și instanțelor de judecată în eroare, prin prezentarea de documentații false, inexacte și incomplete; - obligarea pârâtului Statul Român - prin Ministerul de Finanțe București să recupereze sumele aferente uzufructului câștigat în instanță de către uzufructuarul de drept - Consiliul Local Broșteni conform deciziei nr. 688/13.04.2011 a Tribunalului Suceava, de la pârâții G., H., I. și J., sume încasate pe nedrept, inclusiv sumele încasate de la locatarii blocului de locuințe O5 reprezentând serviciile chirie - apă - canal; - obligarea pârâților Primăria Orașului Broșteni - Suceava și Orașul Broșteni - prin primar și aparatul de specialitate al primarului, să dispună de demararea procedurilor în instanța de judecată, în prezenta cauză, pentru recuperarea activelor din patrimoniul public al orașului Broșteni, ocupate abuziv și prin fals de pârâții G. și H., apoi tranzacționate și donate pârâților I. și J., respectiv (centrala termică nr. 1 devenită piață agroalimentară, centrala termică nr. 2, Q. și blocul de locuințe O5), (aspecte consemnate și în raportul de audit al Curții de Conturi Suceava și ignorate de către Consiliul local Broșteni); - obligarea pârâtului Președintele ICCJ și Colegiul de Conducere al ICCJ, să anuleze decizia nr. speța 87 din 05.10.2005 privind conținutul "nulitate absolută contract de vânzare - cumpărare având ca sursă primară sentința nr. 2198/22.12.2004 a Tribunalului Suceava rămasă în rejudecare irevocabilă și cu titlu executoriu prin decizia civila nr. 688/13.04.2011 a Tribunalului Suceava, decizia nr. 100/19.10.2005 a Curții de Apel Suceava, secția comercială pronunțata în dosar nr. x/2005, ordinul MIR nr. 25/2003, respectiv decizia nr. 1379/18.04.2007 a ICCJ, secția comercială pronunțată în dosar nr. x/2006, dat fiind faptul că pârâtul G. nu se putea prevala de dispozițiile Legii nr. 15/1990, întrucât acesta nu a dovedit faptul că R. S.A. Baia Mare a avut în patrimoniul societății activele (centrala termică nr. 1 devenită piața agroalimentară, centrala termică nr. 2, Q. și blocul de locuințe O5), nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra activelor prin dovedirea cu un certificat de moștenitor în baza căruia acesta ar fi solicitat exproprierea proprietății uzând de decretul de expropriere nr. 261/1973, de altfel obținut ilegal în acea perioadă 2004 - 2007 - momentul pronunțării deciziei 1379/18.04.2007 a ICCJ. Astfel prin încheierea de ședință din 31.10.2019 a ICCJ pronunțată în cauza x/2019 s-a dispus alocarea unui singur termen pentru depunere de documente doveditoare în cauză, sens în care B. s-a prezentat la termenul de judecată, având asupra sa un număr de patru dosare ce conțineau documente atât în original cât și copii, urmând a le înmâna instanței de judecată pentru a soluționa cauza în mod corect. Prin încheierea nr. 6 din 20 ianuarie 2020, Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal a anulat cererea de chemare în judecată aflată în etapa premergătoare formulată de reclamanții A., B., C. - prin mandatar B., D. - prin mandatar B. și E. - prin mandatar B.. Împotriva încheierii nr. 6 din 20 ianuarie 2020, Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal au formulat recurs reclamanții B., C., D. și E..

Hotărârea atacată cu revizuire Prin Decizia nr. 2116 din 1 aprilie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de B., C., D. și E. împotriva încheierii nr. 6 din 20 ianuarie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal.

Calea de atac exercitată Împotriva Deciziei nr. 2116 din 1 aprilie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2019, B., C., D. și E. au formulat cerere de revizuire însă în cuprinsul acesteia, nu s-a indicat vreun motiv de revizuire din cele prevăzute de art. 509 din C. proc. civ., ci a reiterat obiectul cererii de chemare în judecată din mai multe dosare în care a fost parte, faptul că aceste dosare au fost tergiversate de magistrați și că mai multe instituții ale statului nu au răspuns solicitărilor sale.

Apărările formulate în cauză Intimații Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție, DIICOT București, Colegiul de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea de Apel Suceava, Aparatul de Specialitate al Primarului Orașului Broșteni au formulat întâmpinări prin care au solicitat în principal anularea cererii de revizuire, iar, în subsidiar, respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă.

Soluția instanței de recurs Analizând cu prioritate excepția nulității cererii de revizuiere, pentru nedepunerea în original a cererii de revizuire, invocată din oficiu, în temeiul art. 248 alin. (1), aplicabil în virturtea normei de trimitere de la art. 494 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ.: "Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:…semnătura părții sau a mandatarului părții în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic." Aceste dispoziții se corelează cu dispozițiile generale în materia depunerii cererilor adresate instanțelor de judecată, art. 148 C. proc. civ. indicând că: "Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă…, precum și semnătura." Potrivit art. 268 din C. proc. civ., având denumirea marginală "Rolul semnăturii": "(1) Semnătura unui înscris face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care l-a semnat cu privire la conținutul acestuia. Dacă semnătura aparține unui funcționar public, ea conferă autenticitate acelui înscris, în condițiile legii.(2) Când semnătura este electronică, aceasta nu este valabilă decât dacă este reprodusă în condițiile prevăzute de lege." Prin urmare, întrucât semnătura are rolul de a atesta voința părții cu privire la conținutul înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie scrisă de mâna acesteia, neputând să fie dactilografiată, imprimată sau înlocuită prin parafă. Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că revizuenții au depus cererea de revizuire prin mail, la data de 11.04.2021, fiind înregistrată la instanța de fond în aceeași zi, cererea nepurtând semnătura revizuenților, datorită modalității de depunere. Înalta Curte reține că la dosarul cauzei nu se află un exemplar original al cererii de revizuire care să cuprindă semnătura olografă a revizuenților. Revizuenții B., C., D. și E. nu au comunicat instanței un exemplar original al cererii de revizuire, deși au fost citați cu mențiune în acest sens și nici nu au procedat la semnarea exemplarului aflat la dosarul cauzei. În aceste condiții Înalta Curte constată că nu sunt întrunite condițiile de formă ale cereri de revizuire prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. e) C. proc. civ., cererea de revizuire necuprinzând semnătura părții, care trebuie aplicată în original pe actele procesuale depuse la instanțele de judecată, nefiind suficientă o copie imprimată a acesteia. În acest sens este și soluția de principiu adoptată în ședința din 29 ianuarie 2018 a judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia "în ipoteza în care o parte litigantă înaintează cererea exclusiv prin fax sau e-mail și instanța face demersuri pentru a obține exemplarul purtând semnătura olografă, iar partea nu se conformează, sancțiunea aplicabilă este cea a anulării cererii." Prin urmare, pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) și (3) și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea cererii de revizuire formulate de revizuenții B., C., D. și E.. PENTRU ACESTE MOTIVE,