ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2712/2021

Obiectul cauzei Este reprezentat de cererea de revizuire formulată de revizuenții A. și B. împotriva sentinței nr. 303/26.03.2019 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr. x/2017.

Sentința pronunțată de Tribunalul Suceava Prin sentința nr. 33/22.09.2020, Tribunalul Suceava, secția I civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată împotriva sentinței nr. 303/26.03.2019 pronunțată de aceeași instanță în dosar nr. x/2017.

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Suceava Prin decizia nr. 146/18.02.2021, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a anulat, ca netimbrat, apelul revizuenților împotriva sentinței nr. 33/22.09.2020 a Tribunalului Suceava.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză Împotriva acestei decizii a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 99 lit. t) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, revizuentul A.. Recurentul a expus pe larg aspectele de fond ale cauzei și a arătat că dorește a se constata nevinovăția sa în legătură cu faptele penale reținute în sarcina sa, respectiv toate acuzațiile și învinuirile i-au fost aduse în mod abuziv și cu încălcarea legii, urmare a denunțurilor pe care recurentul le-a făcut la DNA privind fapte de corupție săvârșite de către numitul C. în calitate de consilier local, viceprima și primar al orașului Broșteni. Recurentul a solicitat să se constate că poliția i-a falsificat cazierul judiciar pentru a induce în eroare instanța de judecată. Recurentul a fost victima actelor de corupție ale numitului C. și interpușilor acestuia din cadrul Poliției Broșteni, D., Judecătoria Vatra Dornei, Primăria Broșteni și Prefectura Suceava. A mai arătat că Judecătoria Vatra Dornei a transmis și transmite în mod constant date eronate către instanțele superioare și nu analizează probele dosarului. Numitul C. a indus toate instanțele de judecată în eroare cu decretul nr. 261/1973 obținut ilegal în anii 2004-2007 și nici până în prezent nu a făcut dovada dreptului de propietate pentru activele ocupate și tranzactionate abuziv și prin fals de acesta. Toate cererile recurentului sunt semnate și însușite, au fost transmise semnate și scanate în format pdf, iar motivarea lipsei semnăturii este un tirplic al instanței de a nu lua act de cele invocate în apărare și pentru a nu fi trase la răspundere persoanele implicate împotriva cărora a fost îndreptată acțiunea. Toate adresele existente sau invocate în cauză parvenite de la Primăria Orașului Brosteni sunt false, inexacte și incomplete, iar soluțiile organelor judiciare au fost date pe baza actelor și documentațiilor false înaintate de Primăria Orașului Brosteni. Recurentul a achitat taxele judiciare de timbru, i s-a impus să depuă chitanța în forma originală. iar de la arhivă au procedat la sustragerea acestora de la dosar urmărind scopul respingerii cauzei pe motivul netimbrării, o altă manoperă dolosivă folosită în cauză. Recurentul precizează că procesele au fost tergiversate de soții E., președintele secției penale al Tribunalului Suceava și F. procuror DNA Suceava. Prin precizările depuse la data de 28.04.2021 (data email) recurentul a învederat în mod detaliat, situația de fapt ce a generat litigiul dintre părți, cu referire la dosarele penale în care acesta a fost implicat, însă aceste precizări nu pot fi avute în vedere, fiind situate în afara termenului legal de recurs.

Procedura de filtru Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, iar prin rezoluție s-a stabilit termen pentru soluționarea recursului, în cameră de consiliu, fără citare părți, la data de 08.12.2021.

Apărările formulate în cauză În cauză nu s-au formulat întâmpinări, nici puncte de vedere la raportul de admisibilitate. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul pentru considerentele ce urmează să fie expuse. Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488". Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate. În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate. În speță, se constată că recursul nu numai că nu este încadrat în dispozițiile art. 488 C. proc. civ., dar nici nu conține critici care să poată fi încadrabile în textul legal menționat. Argumentele deduse judecății nu se raportează la dezlegările jurisdicționale date prin decizia atacată privind soluția de anulare, ca netimbrat, a apelului declarat de revizuent împotriva sentinței nr. 33/22.12.2020 a Tribunalului Suceava. Prin memoriul de recurs sunt învederate aspecte de fapt ale pricinii, care nu pot fi avute în vedere de instanța de control judiciar în exercitarea controlului de legalitate. Recurentul nu precizează în ce constă nelegalitatea deciziei atacate sub aspectul procedural al timbrajului și nu prezintă argumente care să se refere la această soluție. Apărările recurentului în sensul că a achitat taxa judiciară de timbru dar că din cauza personalului din cadrul compartimentului arhivă al instanței s-a pierdut dovada achitării acesteia nu sunt susținute de actele dosarului și nu se circumscriu niciuneia dintre ipotezele reglementate de art. 488 C. proc. civ., astfel încât calea de atac este lovită de nulitate potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres și limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., intervine sancțiunea nulității recursului. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 146 din 18 februarie 2021 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă.