ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2641/2021

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la 12 iunie 2017, sub nr. x/2017, și ulterior pe rolul Tribunalului Suceava, secția I civilă, sub același număr de dosar, reclamantul Orașul Broșteni, prin viceprimar, a solicitat, obligarea pârâților A. și B., reprezentanți legal de C. și D., la restituirea sumei de 437.029 RON, reprezentând contravaloarea totală a investiției realizate în scopul amenajării pieței agroalimentare din Broșteni, jud. Suceava și acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de proces. În drept, au invocat dispozițiile art. 1345-1348 și art. 1640 C. civ. și pe cele ale art. 453 C. proc. civ.

Judecata la Tribunalul Suceava și hotărârea acestei instanțe La 23 august 2017, E. a formulat cerere de intervenție, care a fost respinsă, ca inadmisibilă, prin încheierea din 12 ianuarie 2018 a Tribunalului Suceava, secția I civilă. Prin încheierea din 23 octombrie 2018 a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de intervenție formulată de F. la 26 martie 2018. Excepția lipsei calității procesuale pasive în nume propriu a pârâtului D., invocată prin întâmpinare, a fost admisă de Tribunalul Suceava, secția I civilă prin încheierea din 8 decembrie 2017. Prin încheierea din 12 ianuarie 2018, Tribunalul Suceava, secția I civilă a respins, ca neîntemeiate, excepțiile inadmisibilității și prescripției dreptului material la acțiune, invocate prin întâmpinare. Prin sentința nr. 303 din 26 martie 2019, Tribunalul Suceava, secția I civilă a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Orașul Broșteni, prin viceprimar, în contradictoriu cu pârâții A. și B., reprezentanți legal de C. și D.. I-a obligat pe pârâți să plătească reclamantului suma de 274.520 RON (fără TVA), reprezentând contravaloarea investiției realizate la centrala termică nr. 1, în prezent piață agroalimentară.

Judecata la Curtea de Apel Suceava și hotărârea acestei instanțe Prin încheierea nr. 9 din 6 iulie 2020, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă a admis cererea formulată de petenții A. și B., prin reprezentați legali D. și C., apelanți-pârâți în dosarul nr. x/2017, în sensul acordării ajutorul public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în valoare de 1.482 RON, stabilite pentru cererea completatoare formulată în dosar. Prin decizia nr. 117 din 1 aprilie 2021, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de intervenientul E. împotriva sentinței nr. 303 din 26 martie 2019, pronunțate de Tribunalul Suceava, secția I civilă. A respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul Orașul Broșteni, prin viceprimar, împotriva aceleiași sentințe. A admis apelul pârâților A. și B., prin reprezentanți legali C. și D., împotriva sentinței nr. 303 din 26 martie 2019, pronunțate de Tribunalul Suceava, secția I civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât D.. A schimbat în parte sentința atacată, în sensul că i-a obligat pe pârâți să-i plătească reclamantului suma de 81.724 RON (în loc de 274.520 RON), reprezentând contravaloarea investiției realizate la centrala termică nr. 1, în prezent piață agroalimentară. A menținut restul dispozițiilor sentinței care nu sunt contrare deciziei. A stabilit, în sarcina apelantului-reclamant Orașul Broșteni, obligația de a plăti către stat, suma de 6.080,46 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel (2.480,46 RON - taxă judiciară de timbru, iar 3.600 RON - onorariu expert) pentru care apelanții-pârâți au beneficiat de scutire, prin admiterea cererii de ajutor public judiciar.

Calea de atac exercitată Împotriva încheierii nr. 9 din 6 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2017, a exercitat calea de atac a apelului intervenientul E.. În motivarea cererii, petetul a susținut că instanța a admis în mod nelegal cererea pârâților privind ajutorul public judiciar, că toate hotărârile pronunțate în cauză sunt nelegale și că au fost încălcate dispozițiile C. proc. pen. modificat și completat prin Legea nr. 356/2006, cu privire la desfășurarea procesului penal.

Întâmpinarea și răspunsul la întâmpinare Intimații nu au depus întâmpinare.

Procedura de filtru În cauză s-a întocmit un raport, în baza căruia s-a reținut că obiectul cauzei este reprezentat de încheierea nr. 9 din 6 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2017, prin care a fost admisă cererea formulată de petenții A. și B., prin reprezentați legali D. și C., în sensul acordării ajutorul public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în valoare de 1.482 RON. Prin raportare la obiectul pricinii și la motivele invocate de petent în susținerea acesteia, s-a reținut că, potrivit art. 17 alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008, împotriva încheierii prin care s-a acordat, în mod nejustificat, ajutor public judiciar, se poate formula doar cerere de reexaminare în termen de 5 zile de la data comunicării acesteia. Astfel, s-a apreciat că încheierea pronunțată asupra cererii de ajutor public judiciar, supusă examinării în cauza pendinte, nu este susceptibilă de reformare în calea apelului. Totodată, s-a reținut că, prin decizia nr. 117 din 1 aprilie 2021, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de intervenientul E. împotriva sentinței nr. 303 din 26 martie 2019, pronunțate de Tribunalul Suceava, secția I civilă, astfel că acesta nu justifică vreun interes în exercitarea căii de atac. Prin raport s-a subliniat, de asemenea că, potrivit dispozițiilor art. 97 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 21 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, Înalta Curte de Casație și Justiție nu are abilitatea de a soluționa cauzele aflate în etapa procesuală a apelului, iar pentru a judeca în această materie, este necesar ca aceste cereri să-i fie atribuite în competență prin lege. Constatându-se că cererea dedusă judecății nu a fost semnată de petent, prin comunicarea raportului, acestuia i s-a pus în vedere să complinească lipsa semnăturii sau să depună la dosar un exemplar al cererii care să-i poarte semnătura, astfel cum s-a dispus, de altfel, și prin rezoluția de primire a dosarului din 24 iunie 2021. Conform dovezii de înmânare aflate la dosar, raportul a fost comunicat petentului la 18 octombrie 2021. La 20 octombrie 2021, petentul a depus, în scris, un punct de vedere cu privire la aspectele reținute în cuprinsul raportului, nesemnat. Înalta Curte, reținând că petentul nu s-a conformat dispozițiilor privind complinirea lipsei semnăturii de pe cererea dedusă judecății, prin rezoluția din 12 octombrie 2021, a stabilit termen de judecată la 25 noiembrie 2021, pentru discutarea admisibilității în principiu a cererii intitulate "apel".

Soluția și considerentele Înaltei Curți de casație și Justiție Examinând cu prioritate îndeplinirea condițiilor de admisibilitate ale cererii, din perspectiva îndeplinirii cerințelor de formă, Înalta Curte constată următoarele: Potrivit art. 148 alin. (1) C. proc. civ., cererile adresate instanțelor judecătorești trebuie să fie formulate în scris și să cuprindă, printre altele, semnătura părților. Conform art. 196 alin. (1) din același act normativ, "Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispozițiile art. 200 sunt aplicabile. (2) Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecății în fața primei instanțe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipsește la acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înștiințat în acest sens prin citație. În cazul în care reclamantul este prezent în instanță, acesta va semna chiar în ședința în care a fost invocată nulitatea. (3) Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi îndreptată de reclamant în condițiile prevăzute la alin. (2)." Dispoziții similare se regăsesc în art. 470 alin. (3) și în cele ale art. 486 alin. (3) C. proc. civ., care sancționează cu nulitatea cererile de apel și de recurs pentru lipsa semnăturii părții care exercită aceste căi de atac. Înalta Curte constată că cererea formulată de petentul E. prin poșta electronică, la 7 iulie 2021, nu poartă semnătura sa, deși, prin rezoluția completului învestit cu soluționarea acesteia, din 24 iunie 2021, s-a dispus înștiințarea, prin adresă, cu privire la obligația de a depune la dosar cererea semnată, sub sancțiunea anulării acesteia, ca nesemnată. De asemenea, prin raportul asupra admisibilității în principiu a cererii deduse judecății, întocmit în cauză, s-a reținut că aceasta nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute sub sancțiunea nulității, în sensul că nu poartă semnătura petentului. Raportul a fost comunicat acestuia la 18 octombrie 2021, conform dovezii de comunicare aflate la dosarul de recurs. Petentul a depus, în scris, un punct de vedere cu privire la aspectele reținute în cuprinsul raportului, de asemenea, nesemnat. Înalta Curte constată că, urmare comunicării raportului, petentul nu s-a conformat dispozițiilor instanței de a depune un exemplar al cererii care să-i poarte semnătura și nici nu s-a prezentat, personal sau prin reprezentant, în vederea complinirii lipsei semnăturii de pe exemplarul aflat la dosarul cauzei. Din această perspectivă, reținând că semnătura are rolul de a atesta voința părții, în sens procesual, cu privire la conținutul înscrisului depus, Înalta Curte, constatând că nu sunt întrunite condițiile de formă ale cererii, prevăzute sub sancțiunea nulității, va anula calea de atac intitulată "apel", formulată de reclamantul E. împotriva încheierii nr. 9 din 6 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017, pentru lipsa semnăturii.