ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 282/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 25 noiembrie 2013 pe rolul Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanții SC A. SRL și B. au chemat în judecată pe pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, solicitând obligarea pârâtei la emiterea avizului favorabil pentru PUZ "Amenajare acces la parcul auto din drumul colector al autostrăzii București - Constanța, km 19 + 600 stânga oraș Cernica, sat Tanganu, județul Ilfov", conform proiectului și documentației întocmite de proiectantul SC C. SRL și obligarea pârâtei la plata unor despăgubiri în sumă de 11.188 euro pentru fiecare lună de întârziere în eliberarea avizului, începând cu data de 29.08.2013 - data exprimării refuzului de eliberare a avizului, reprezentând paguba cauzată primei reclamante prin refuzul de emitere a avizului favorabil și beneficiul nerealizat prin imposibilitatea de exploatare a proiectului.

Prin Sentința nr. 1.437 din data de 9 mai 2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins excepția inadmisibilității cererii, ca neîntemeiată; s-a admis în parte cererea formulată de reclamanții SC A. SRL în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România

A fost obligată pârâta să emită avizul pentru PUZ "Amenajare acces la parcul auto din drumul colector al autostrăzii București - Constanța (A2) km 19+600 stânga oraș Cernica, sat Tanganu, jud. Ilfov".

Au fost respins celelalte pretenții ale reclamanților, ca neîntemeiate.

S-a dispus obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 50 RON.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Compania Națională de Administrare a Drumurilor Naționale din România prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Motivele de recurs se încadrează în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare a dispozițiilor art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004 de către instanța de fond.

Recurenta-pârâtă arată că soluția de admitere în parte a acțiunii reclamanților și de obligare a autorității la emiterea avizului favorabil pentru PUZ "Amenajare acces la parcul auto din drumul colector al Autostrăzii București - Constanța (A2) km 19+600 stânga oraș Cernica, sat Tanganu, jud. Ilfov este nelegală și netemeinică.

Nelegală deoarece s-a apreciat greșit că adresa de răspuns nr. x din 29.08.2013 reprezintă un răspuns nejustificat al autorității pârâte de a elibera avizul favorabil solicitat de reclamantă.

Aceasta deoarece reclamanta-intimată a solicitat doar un punct de vedere cu privire la alternativa de acces din autostradă la sediul său, reclamanta care nu a depus la dosar documentația aferentă necesară obținerii unui aviz, cu respectarea dispozițiilor O.G. nr. 43/1997 și a Legii nr. 50/1991.

Recurenta arată că prin adresa de răspuns i s-a comunicat motivul amânării comunicării unui punct de vedere și anume nefinalizarea procedurii de concesionare a autostrăzii, iar instanța, stabilindu-se nelegal în atribuțiile autorității a obligat instituția să emită un aviz favorabil cu încălcarea normelor speciale în materie și a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004.

Recurenta-pârâtă arată că sentința atacată este și netemeinică deoarece documentația depusă nu avea toate actele necesare solicitării unui aviz pentru amplasare de acces la Drumul Național în cauză neexistând un drept de proprietate vătămat, în condițiile în care accesul la proprietate se poate face pe drumul de exploatare conform Autorizației nr. 404 din 4.08.2009 și nu direct din Autostrada A2.

Se solicită admiterea recursului și casarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.

La dosar reclamanta-intimată a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Prin încheierea din data de 9.11.2015 în baza art. 493 alin. (7) C. proc. civ. a fost admis în principiu recursul și a fost acordat termen de judecată în ședința publică.

Curtea analizând recursul declarat, în raport de motivele invocate îl apreciază pentru următoarele considerente ca fondat, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. aplicarea și interpretarea greșită a normelor de drept material.

Curtea apreciază că instanța de fond prin soluția recurată prin care s-a admis în parte acțiunea și a fost obligată recurenta-pârâtă să emită aviz pentru PUZ "Amenajare acces la parcul auto din drumul colector al autostrăzii București - Constanța a constatat în mod nelegal că adresa de răspuns nr. x din 29.08.2013 reprezintă un refuz nejustificat de soluționare a cererii în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004.

Curtea apreciază că soluția recurată este nelegală și în raport de obiectul cererii formulate de reclamanta Compania Națională de Administrare a Drumurilor Naționale din România înregistrată sub nr. x din 22.03.2013 și față de răspunsul comunicat înregistrat sub nr. x/2013.

În raport de obiect - cerere aviz pentru Amenajare acces parc auto din drumul colector al Autostrăzii București - Constanța (A2) km 19+600 stânga oraș Cernica, sat Tanganu, jud. Ilfov, Curtea apreciază că reclamanta-intimată nu are un drept recunoscut de lege de a solicita eliberarea avizului deoarece nu are calitatea de proprietar al terenurilor adiacente autostrăzii București - Constanța, terenuri care pot sau nu forma obiectul unei cereri de expropriere din partea statului în procedura de concesionare a autostrăzii.

În raport de răspunsul comunicat, Curtea apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile unui refuz nejustificat de soluționare a cererii, deoarece nu există un exces de putere din partea autorității recurente care în mod legal nu a emis avizul favorabil solicitat. În cauză autoritatea recurentă a respectat dispozițiile speciale, în vigoare la data formulării cererii ținând cont de actele depuse și de situația de fapt.

Regimul juridic al procedurii de emitere a acordului prealabil de către recurenta CNADNR SA este reglementată de dispozițiile O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, Legea nr. 50/1991 - privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Ordinul comun al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței nr. 6 din 07.01.2003 și al Ministerului Administrației Publice nr. 139 din 03.02.2003 și Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 158 din 16.05.1996 și Normativul pentru proiectarea autostrăzilor extraurbane indicativ PD 162-2002 - autostrăzile sunt drumuri naționale de mare capacitate și viteză rezervate exclusiv circulației autovehiculelor, care nu deservesc proprietățile riverane.

Potrivit art. 46 alin. (1) din O.G. nr. 43/1997 realizarea sau amplasarea în zona drumului public, a oricăror construcții, accesuri, în orice scop, fără a periclita siguranța circulației, este permisă pe baza autorizației de construire și doar în condițiile existenței acordului prealabil și a autorizației de amplasare și/sau de acces în zona drumului public emise de administratorul drumului respectiv, iar potrivit art. 52 alin. (1) din același act normativ proiectarea, construcția sau amenajarea căilor de acces la drumurile deschise circulației publice se face potrivit legislației în vigoare de către cei interesați cu acordul prealabil al administratorului drumului public și cu avizul poliției rutiere.

Dispozițiile legale anterior citate se coroborează cu dispozițiile art. 56 din Legea 350/2001 care stabilește autoritățile și organismele centrale și teritoriale abilitate pentru avizarea și aprobarea documentațiilor de amenajare a teritoriului (Anexa 1 prevede ca Ministerul Transporturilor Construcțiilor și Turismului avizează planul urbanistic zonal pentru zone protejate ori asupra cărora s-a instituit un tip de restricție) precum și cu dispozițiile Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 158/1996 care prevede ca, pentru lucrările care au impact asupra siguranței circulației rutiere, prin grija Administrației Naționale a Drumurilor (actuala CNADNR SA), se vor emite documente de avizare comune cu Direcția Poliției Rutiere din Inspectoratul General de Poliție.

În acest sens, Anexa II din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și Anexa II din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, definesc termenul de avizare ca fiind procedura de analiză și exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, administrației publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, având ca obiect analiza soluțiilor funcționale, a indicatorilor tehnico-economici și sociali ori a altor elemente prezentate prin documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism. Avizarea se concretizează printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) cu caracter tehnic și obligatoriu.

Sentința este netemeinică și în raport de situația de fapt. În cauză dreptul de acces la reclamantei-intimate la parcul său auto este reglementat din drumul de expropriere pentru care a fost emis aviz favorabil conform Autorizației nr. 404 din 4.08.2009 în care se menționează expres "accesul la proprietate. Nu operează direct din Autostrada A2 ci se realizează pe drumul de exploatare".

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496 alin. (1) și (2) C. proc. civ. va admite recursul și va casa sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea ca nefondată, în cauză nefiind îndeplinite condițiile existenței unui refuz de soluționare a cererii în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Compania Națională de Administrare a Drumurilor Naționale din România împotriva Sentinței nr. 1.437 din 9 mai 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și, rejudecând, respinge acțiunea, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 9 februarie 2016.

Procesat de ED