ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1377/2011

Asupra recursurilor de față, În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele: Prin Sentința penală 281 din 21 mai 2009 a Tribunalului Galați au fost condamnați inculpații P.I. (fiul lui C. și T., născut județul Galați, deținut în Penitenciarul Galați) și P.T. (fiul lui C. și T., născut județul Galați) la câte 17 ani închisoare fiecare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de câte 4 ani fiecare pentru comiterea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. A fost menținută starea de arest a inculpatului P.I., iar conform art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală durata executată de la 30 octombrie 2008 la zi, iar pentru inculpatul P.T.

durata executată de la 30 octombrie 2008 până la 07 noiembrie 2008. Conform art. 14 C. proc. pen. în referire la art. 998 și 1003 C. civ. au fost obligați în solidar inculpații P.T. și P.I. la plata sumei de 3.500 lei RON despăgubiri materiale și 8.000 lei RON daune morale către partea civilă C.M. Conform art. 118 lit. b) din C. pen., a fost confiscată de la fiecare inculpat în scopul distrugerii, câte o bâtă din lemn. Totodată, în temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la fiecare inculpat după rămânerea definitivă a hotărârii. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de fapt: Inculpații P.T. și P.I.

sunt frați și lucrau pe raza comunei Smulți, județul Galați la stâna familiei M.V. La data de 28 octombrie 2008 cireada de vite a satului Mândrești a fost dusă la pășunat de către victima C.I. și martorii V.I. și B.I., iar spre seară cireada a fost adusă din nou spre sat trecând pe o pășune unde de obicei pășteau oile familiei la care erau angajați. Deranjați de faptul că cireada traversează terenul pe care pășteau oile, inculpații au declanșat un conflict, s-au înarmat cu bâte și au hotărât să-i lovească pe cei trei însoțitori. Astfel, inculpatul P.I. s-a îndreptat spre victima C.I., i-a aplicat lovituri cu bâta în mai multe zone ale corpului, inclusiv în zona toracică și abdominală, iar coinculpatul P.T.

a lovit pe martorul V.I. cu bâta peste brațe. În continuare, inculpatul P.I. a fugit spre martorul B.I. pentru a-l lovi, iar inculpatul P.T. s-a dus către victima C.I. și i-a aplicat multiple lovituri în zona abdominală, în zona gâtului, a spatelui și în zona capului cu bâta pe care o avea. La un moment dat, văzând atitudinea foarte agresivă a inculpatului P.T. față de victima C.I., martorul T.M. a strigat către inculpați să înceteze violențele exercitate împotriva celor trei îngrijitori. Pentru a diminua reacția persoanelor agresate, inculpații le-au dezarmat de bâtele pe care acestea le aveau asupra lor și le-au rupt, după care cireada a fost dusă spre sat de către îngrijitori, inclusiv de victima C.I.

La domiciliu victima s-a simțit rău, motiv pentru care ginerele său a chemat salvarea, însă în drum spre Spitalul Județean Galați, a decedat datorită gravității leziunilor suferite. Raportul de constatare medico-legală a relevat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat multiplelor leziuni traumatice toracoabdominale, cu fracturi costale, ruptură de splină, contuzii pulmonare produse prin lovire cu corp contondent alungit. Situația de fapt expusă a fost stabilită pe baza declarațiilor martorilor T.M., V.I., B.I., T.M., T.M. și P.P., a proceselor-verbale de fixare a locului faptei, a planșelor foto executate în cauză, a raportului de constatare medico-legală, probe coroborate cu declarațiile inculpaților.

Curtea de Apel Galați, prin Decizia penală nr. 112/A din 16 noiembrie 2009, a admis apelul declarat de inculpatul P.T., a desființat sentința penală atacată și, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) referire la art. 10 lit. c) C. proc. pen., l-a achitat pe inculpatul P.T. pentru infracțiunea de omor calificată prevăzută de art. 174, 175 lit. i) C. pen. Totodată, l-a condamnat pe inculpatul P.I. la pedeapsa principală de 17 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174, 175 lit. i) C. pen. A fost menținută starea de arest a inculpatului P.I., s-a computat perioada arestării preventive a acestui inculpat și s-a constatat că inculpatul P.T.

a fost arestat în prezenta cauză de la 30 octombrie 2008 până la 7 noiembrie 2008. Sub aspectul laturii civile inculpatul P.I. a fost obligat să plătească părții civile C.M. suma de 3.500 RON despăgubiri materiale și suma de 8.000 RON cu titlu de daune morale. În baza art. 118 lit. b) C. pen. a fost confiscată o bâtă de la inculpatul P.I. și în temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la același inculpat. Prin aceeași decizie a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul P.I. Prin Decizia penală nr. 1362 din 12 aprilie 2010 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și de partea civilă C.M.

împotriva Deciziei penale nr. 112/A din 16 noiembrie 2009 a Curții de Apel Galați, secția penală, privind pe inculpatul P.T. A casat decizia atacată și a menținut Sentința penală nr. 281 din 21 mai 2009 a Tribunalului Galați, secția penală. A respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul P.I. împotriva aceleiași decizii, deducând din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii și arestării preventive de la 30 octombrie 2008 la 12 aprilie 2010. Împotriva sus-menționatei decizii, contestatorul P.T. a formulat contestație în anulare, invocând faptul că nu a fost ascultat de către instanța de recurs, fiind achitat de către instanța de apel, respectiv Curtea de Apel Galați. în această situație, apreciază că i s-a încălcat dreptul prevăzut de art. 385 14 C. proc.

pen. Înalta Curte a admis contestația în anulare și prin Decizia penală nr. 49 din 11 ianuarie 2011, a desființat Decizia nr. 1362 din 12 aprilie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală și a desființat decizia numai cu privire la inculpatul P.T. A stabilit termen pentru judecarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și partea civilă C.M. la 22 martie 2011. A dispus suspendarea executării hotărârii și punerea de îndată în libertate a inculpatului contestator P.T. Procedând la judecarea recursurilor Înalta Curte a pus în vedere inculpaților prevederile art. 70 alin. (2) C. pen., iar inculpatul P.T. a arătat că nu înțelege să dea o nouă declarație și că menține declarațiile date anterior.

Inculpatul P.I. a fost audiat, declarația sa fiind consemnată în scris. Verificând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați și ale părții civile C.M. Înalta Curte constată că achitarea inculpatului P.T. este rezultatul unei grave erori de fapt, caz de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 18 C. proc. pen. Din cuprinsul actelor și lucrărilor aflate la dosarul cauzei rezultă că prima instanță a reținut o situație de fapt corectă și i-a condamnat pe ambii inculpați pentru infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 - 175 alin. (1) lit. i) C. pen. Vinovăția inculpaților a fost reținută pe baza declarațiilor martorilor B.I., T.M., C.C., T.M., T.M., V.I.

a declarațiilor martorilor și actelor medico-legale. Desfășurarea evenimentelor a fost percepută și descrisă de martorii T.M. și T.M. declarațiile acestora fiind confirmate aproape în totalitate de ceilalți martori dar și de declarațiile inculpatului P.I. Inculpatul P.I. prin declarațiile date și prin memoriile repetate trimise la dosar a susținut că nu a comis el fapta și că fratele său P.T. este persoana care este vinovată de moartea lui C.I. A motivat că fiind tânăr și cu un intelect redus a fost indus în eroare de fratele său ajutat de avocatul G.P. că dacă va recunoaște comiterea faptei va fi condamnat la maxim 5 ani închisoare fără executare cu purtarea unei brățări la mână. Martorul T.M.

a declarat că cei doi inculpați s-au dus la cioban, P.I. l-a lovit cu ciomagul peste spate pe C.I. după care a plecat în fugă în urmărirea martorului B.I. În același timp, a arătat martorul P.T. l-a lovit repetat pe V.I., după care a mers la victima C.I. și i-a aplicat o lovitură împunsă în zona abdominală. Martorul V.I. a declarat și el că în prima parte P.I. l-a lovit pe C.I. iar inculpatul P.T. pe el, că atunci când P.I. a plecat în fugă după martorul B., inculpatul P.T. s-a îndreptat spre C.I. iar el profitând de acest lucru a plecat spre sat. Martorul a declarat că nu a văzut dacă P.T. l-a lovit și pe C.I., și nu a declarat că inculpatul nu l-a lovit pe C.l. Că inculpatul P.T. a lovit și el victima rezultă și din declarațiile martorului P.P.

- ginerele victimei și al părții civile C.M. Astfel martorii au declarat că mai înainte ca victima să intre în comă, le-a spus că a fost bătut de „mocanii lui M.", identificați ulterior în persoana inculpaților P.I. și T. Mijloacele de probă administrate în cauză confirmă participarea inculpatului T.P. la lovirea victimei C.l. Așa cum s-a reținut și în recursul anterior instanța de apel în mod greșit a făcut abstracție de declarațiile martorilor oculari și a evaluat eronat valoarea probatorie a susținerii unor martori. Declarațiile martorului P.P. - ginerele victimei și a părții civile C.M., după ce inițial au arătat ce le-a spus victima cu puțin timp înainte de a intra în comă au fost înlăturate greșit de instanța de apel care a primit declarațiile date de cei doi în instanță când și-au nuanțat poziția și au negat că inculpatul P.T.

ar fi lovit victima. Martorii nu au văzut desfășurarea conflictului astfel că nu aveau cum să cunoască direct din relatări ce s-a întâmplat. Instanța de apel a dat o valoare nejustificată cu privire la credibilitatea unor probe sau unor contradicții nesemnificative dintre declarațiile martorilor. Față de cele ce preced Înalta Curte urmează să admită recursurile conform art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., să caseze decizia recurată și să mențină Sentința nr. 281 din 21 mai 2009 a Tribunalului Galați. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (1) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și partea civilă C.M. împotriva Deciziei penale nr. H2/A din 16 noiembrie 2009 a Curții de Apel Galați, secția penală, privind pe inculpatul P.T. Casează decizia penală atacată și menține Sentința penală nr. 281 din 21 mai 2009 a Tribunalului Galați, secția penală. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 6 aprilie 2011.