ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1377/2011

Asupra recursurilor

de față,

În baza lucrărilor

din dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin Sentința penală 281 din 21 mai 2009 a Tribunalului

Galați au fost condamnați inculpații P.I. (fiul lui C. și T., născut județul

Galați, deținut în Penitenciarul Galați) și P.T. (fiul lui C. și T., născut

județul Galați) la câte 17 ani închisoare fiecare și la pedeapsa complementară

a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b)

C. pen., pe o durată de câte 4 ani fiecare pentru comiterea infracțiunii de

omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) art. 175 alin. (1) lit. i) C.

pen.

A fost menținută

starea de arest a inculpatului P.I., iar conform art. 88 C. pen. s-a dedus din

pedeapsa principală durata executată de la 30 octombrie 2008 la zi, iar pentru

inculpatul P.T. durata executată de la 30 octombrie 2008 până la 07 noiembrie

2008.

Conform art. 14 C.

proc. pen. în referire la art. 998 și 1003 C. civ. au fost obligați în solidar

inculpații P.T. și P.I. la plata sumei de 3.500 lei RON despăgubiri materiale

și 8.000 lei RON daune morale către partea civilă C.M.

Conform art. 118 lit.

b) din C. pen., a fost confiscată de la fiecare inculpat în scopul distrugerii,

câte o bâtă din lemn. Totodată, în temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a

dispus prelevarea de probe biologice de la fiecare inculpat după rămânerea

definitivă a hotărârii.

Pentru a pronunța

această sentință, prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de

fapt:

Inculpații P.T. și

P.I. sunt frați și lucrau pe raza comunei Smulți, județul Galați la stâna

familiei M.V.

La data de 28

octombrie 2008 cireada de vite a satului Mândrești a fost dusă la pășunat de

către victima C.I. și martorii V.I. și B.I., iar spre seară cireada a fost

adusă din nou spre sat trecând pe o pășune unde de obicei pășteau oile familiei

la care erau angajați.

Deranjați de faptul

că cireada traversează terenul pe care pășteau oile, inculpații au declanșat un

conflict, s-au înarmat cu bâte și au hotărât să-i lovească pe cei trei

însoțitori.

Astfel, inculpatul

P.I. s-a îndreptat spre victima C.I., i-a aplicat lovituri cu bâta în mai multe

zone ale corpului, inclusiv în zona toracică și abdominală, iar coinculpatul

P.T. a lovit pe martorul V.I. cu bâta peste brațe.

În continuare,

inculpatul P.I. a fugit spre martorul B.I. pentru a-l lovi, iar inculpatul P.T.

s-a dus către victima C.I. și i-a aplicat multiple lovituri în zona abdominală,

în zona gâtului, a spatelui și în zona capului cu bâta pe care o avea.

La un moment dat,

văzând atitudinea foarte agresivă a inculpatului P.T. față de victima C.I.,

martorul T.M. a strigat către inculpați să înceteze violențele exercitate

împotriva celor trei îngrijitori.

Pentru a diminua

reacția persoanelor agresate, inculpații le-au dezarmat de bâtele pe care

acestea le aveau asupra lor și le-au rupt, după care cireada a fost dusă spre

sat de către îngrijitori, inclusiv de victima C.I.

La domiciliu victima

s-a simțit rău, motiv pentru care ginerele său a chemat salvarea, însă în drum

spre Spitalul Județean Galați, a decedat datorită gravității leziunilor

suferite.

Raportul de

constatare medico-legală a relevat că moartea victimei a fost violentă și s-a

datorat multiplelor leziuni traumatice toracoabdominale, cu fracturi costale,

ruptură de splină, contuzii pulmonare produse prin lovire cu corp contondent

alungit.

Situația de fapt

expusă a fost stabilită pe baza declarațiilor martorilor T.M., V.I., B.I.,

T.M., T.M. și P.P., a proceselor-verbale de fixare a locului faptei, a

planșelor foto executate în cauză, a raportului de constatare medico-legală,

probe coroborate cu declarațiile inculpaților.

Curtea de Apel

Galați, prin Decizia penală nr. 112/A din 16 noiembrie 2009, a admis apelul

declarat de inculpatul P.T., a desființat sentința penală atacată și, în baza

art. 11 pct. 2 lit. a) referire la art. 10 lit. c) C. proc. pen., l-a achitat

pe inculpatul P.T. pentru infracțiunea de omor calificată prevăzută de art.

174, 175 lit. i) C. pen.

Totodată, l-a

condamnat pe inculpatul P.I. la pedeapsa principală de 17 ani închisoare și la

pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, pe o durată de 4 ani, după

executarea pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii de omor

calificat, prevăzută de art. 174, 175 lit. i) C. pen.

A fost menținută

starea de arest a inculpatului P.I., s-a computat perioada arestării preventive

a acestui inculpat și s-a constatat că inculpatul P.T. a fost arestat în

prezenta cauză de la 30 octombrie 2008 până la 7 noiembrie 2008.

Sub aspectul laturii

civile inculpatul P.I. a fost obligat să plătească părții civile C.M. suma de

3.500 RON despăgubiri materiale și suma de 8.000 RON cu titlu de daune morale.

În baza art. 118 lit.

b) C. pen. a fost confiscată o bâtă de la inculpatul P.I. și în temeiul art. 7

din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la același

inculpat.

Prin aceeași decizie

a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul P.I.

Prin Decizia penală

nr. 1362 din 12 aprilie 2010 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală

a admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și

de partea civilă C.M. împotriva Deciziei penale nr. 112/A din 16 noiembrie 2009

a Curții de Apel Galați, secția penală, privind pe inculpatul P.T.

A casat decizia

atacată și a menținut Sentința penală nr. 281 din 21 mai 2009 a Tribunalului

Galați, secția penală.

A respins ca nefondat

recursul declarat de inculpatul P.I. împotriva aceleiași decizii, deducând din

pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii și arestării preventive de la

30 octombrie 2008 la 12 aprilie 2010.

Împotriva

sus-menționatei decizii, contestatorul P.T. a formulat contestație în anulare,

invocând faptul că nu a fost ascultat de către instanța de recurs, fiind

achitat de către instanța de apel, respectiv Curtea de Apel Galați. în această

situație, apreciază că i s-a încălcat dreptul prevăzut de art. 385

14

C. proc. pen.

Înalta Curte a admis

contestația în anulare și prin Decizia penală nr. 49 din 11 ianuarie 2011, a

desființat Decizia nr. 1362 din 12 aprilie 2010 pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția penală și a desființat decizia numai cu privire la

inculpatul P.T.

A stabilit termen

pentru judecarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Galați și partea civilă C.M. la 22 martie 2011.

A dispus suspendarea

executării hotărârii și punerea de îndată în libertate a inculpatului

contestator P.T.

Procedând la

judecarea recursurilor Înalta Curte a pus în vedere inculpaților prevederile

art. 70 alin. (2) C. pen., iar inculpatul P.T. a arătat că nu înțelege să dea o

nouă declarație și că menține declarațiile date anterior.

Inculpatul P.I. a

fost audiat, declarația sa fiind consemnată în scris.

Verificând decizia

atacată prin prisma motivelor de recurs ale Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Galați și ale părții civile C.M. Înalta Curte constată că achitarea

inculpatului P.T. este rezultatul unei grave erori de fapt, caz de casare

prevăzut de art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen.

Din cuprinsul actelor

și lucrărilor aflate la dosarul cauzei rezultă că prima instanță a reținut o

situație de fapt corectă și i-a condamnat pe ambii inculpați pentru

infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 - 175 alin. (1) lit. i) C.

pen.

Vinovăția

inculpaților a fost reținută pe baza declarațiilor martorilor B.I., T.M., C.C.,

T.M., T.M., V.I. a declarațiilor martorilor și actelor medico-legale.

Desfășurarea

evenimentelor a fost percepută și descrisă de martorii T.M. și T.M.

declarațiile acestora fiind confirmate aproape în totalitate de ceilalți

martori dar și de declarațiile inculpatului P.I.

Inculpatul P.I. prin

declarațiile date și prin memoriile repetate trimise la dosar a susținut că nu

a comis el fapta și că fratele său P.T. este persoana care este vinovată de

moartea lui C.I. A motivat că fiind tânăr și cu un intelect redus a fost indus

în eroare de fratele său ajutat de avocatul G.P. că dacă va recunoaște comiterea

faptei va fi condamnat la maxim 5 ani închisoare fără executare cu purtarea

unei brățări la mână.

Martorul T.M. a

declarat că cei doi inculpați s-au dus la cioban, P.I. l-a lovit cu ciomagul

peste spate pe C.I. după care a plecat în fugă în urmărirea martorului B.I. În

același timp, a arătat martorul P.T. l-a lovit repetat pe V.I., după care a

mers la victima C.I. și i-a aplicat o lovitură împunsă în zona abdominală.

Martorul V.I. a

declarat și el că în prima parte P.I. l-a lovit pe C.I. iar inculpatul P.T. pe

el, că atunci când P.I. a plecat în fugă după martorul B., inculpatul P.T. s-a

îndreptat spre C.I. iar el profitând de acest lucru a plecat spre sat. Martorul

a declarat că nu a văzut dacă P.T. l-a lovit și pe C.I., și nu a declarat că

inculpatul nu l-a lovit pe C.l.

Că inculpatul P.T. a

lovit și el victima rezultă și din declarațiile martorului P.P. - ginerele

victimei și al părții civile C.M. Astfel martorii au declarat că mai înainte ca

victima să intre în comă, le-a spus că a fost bătut de „mocanii lui M.",

identificați ulterior în persoana inculpaților P.I. și T.

Mijloacele de probă

administrate în cauză confirmă participarea inculpatului T.P. la lovirea

victimei C.l.

Așa cum s-a reținut

și în recursul anterior instanța de apel în mod greșit a făcut abstracție de

declarațiile martorilor oculari și a evaluat eronat valoarea probatorie a

susținerii unor martori.

Declarațiile

martorului P.P. - ginerele victimei și a părții civile C.M., după ce inițial au

arătat ce le-a spus victima cu puțin timp înainte de a intra în comă au fost

înlăturate greșit de instanța de apel care a primit declarațiile date de cei

doi în instanță când și-au nuanțat poziția și au negat că inculpatul P.T. ar fi

lovit victima.

Martorii nu au văzut

desfășurarea conflictului astfel că nu aveau cum să cunoască direct din

relatări ce s-a întâmplat. Instanța de apel a dat o valoare nejustificată cu

privire la credibilitatea unor probe sau unor contradicții nesemnificative

dintre declarațiile martorilor.

Față de cele ce preced Înalta Curte urmează să

admită recursurile conform art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen.,

să caseze decizia recurată și să mențină Sentința nr. 281 din 21 mai 2009 a

Tribunalului Galați.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (1) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Galați și partea civilă C.M. împotriva Deciziei penale nr.

H2/A din 16 noiembrie 2009 a Curții de Apel Galați, secția penală, privind pe

inculpatul P.T.

Casează decizia

penală atacată și menține Sentința penală nr. 281 din 21 mai 2009 a

Tribunalului Galați, secția penală.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 6 aprilie 2011.