ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 775/2019

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov la 31 iulie 2018, sub nr. x/2018, și precizată la 23 august 2018, petentul A. a solicitat revizuirea Sentinței civile nr. 13037 din 7 noiembrie 2011 a Judecătoriei Brașov, pronunțate în Dosarul nr. x/2010.

În motivarea cererii, revizuentul a arătat că această hotărâre este contrară Deciziei nr. 142 din 22 noiembrie 2000, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția civilă în Dosarul x/2000, definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 1134 din 28 martie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în Dosarul nr. x/2001.

În esență, revizuentul a arătat că este unicul moștenitor al defunctei B., care a avut calitatea de proprietar al imobilului situat în municipiul Brașov, str. x, înscris în CF nr. x Brașov, nr. top. x - 5913 și 5914/1. Prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/1949, aceasta a înstrăinat numiților C. și D. cota de 1/5 din imobil. Ulterior, proprietatea autoarei sale a fost naționalizată, iar în baza Actului autentificat sub nr. x din 12 noiembrie 1960, s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra imobilului cu nr. top. x - 5913 și 5914/1, cumpărătorilor C. și D. atribuindu-li-se lotul cu nr. top. x pentru cota de 1/5 achiziționată de la defuncta B.. Ulterior, acest lot a fost dezmembrat în alte două loturi, cu nr. top. x și 5912 - 5913/a/2, care au fost înstrăinate succesiv, aflându-se, în prezent, în posesia intimatei SC E. SA.

Revizuentul a susținut că autoarea sa era exceptată de la măsura naționalizării, potrivit art. II din Decretul nr. 92/1950, imobilul fiind preluat de stat în mod abuziv, fără titlu.

A menționat că, urmare Deciziei nr. 635 din 24 aprilie 2008, emise de intimata SC F. SRL cu privire la soluționarea pe cale administrativă a Notificării nr. x din 14 septembrie 2001, Primarul Municipiului Brașov i-a recunoscut calitatea de persoană îndreptățită numai cu privire la 9 imobile naționalizate, care au aparținut autoarei sale.

De asemenea, a arătat că a formulat mai multe notificări în baza Legii nr. 10/2001, acesta fiind motivul pentru care a solicitat suspendarea judecării recursului formulat împotriva Deciziei nr. 142 din 22 noiembrie 2000, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția civilă în Dosarul nr. x/2000, care a făcut obiectul Dosarului nr. x/2001 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, finalizat prin Decizia nr. 1134 din 28 martie 2018.

În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea formulată la 26 octombrie 2018, în termenul legal prevăzut de art. 326 alin. (2) C. proc. civ., comunicată, intimata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a invocat excepțiile tardivității și nulității cererii de revizuire, precum și excepția lipsei calității sale procesuale pasive. În subsidiar, a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă.

La termenul de judecată din 26 noiembrie 2018, reprezentantul convențional al intimatei SC E. SA a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Brașov în soluționarea cererii de revizuire, solicitând declinarea competenței în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, având în vedere că cererea de revizuire a fost formulată în raport de o hotărâre pronunțată de această instanță.

Prin Sentința civilă nr. 44 din 8 ianuarie 2019, Judecătoria Brașov a admis excepția necompetenței materiale invocate de reprezentantul convențional al intimatei SC E. SA și a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Urmare declinării, cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 27 februarie 2019, sub nr. x/2018, fiind repartizată aleatoriu, spre soluționare, Completului nr. 10, stabilindu-se termen de judecată la 10 aprilie 2019.

Prin întâmpinarea transmisă prin poșta electronică la 10 aprilie 2019, cu nerespectarea termenului procedural prevăzut de dispozițiile art. 326 alin. (2) C. proc. civ., calificată de instanță drept concluzii scrise, în baza art. 84 din actul normativ menționat, intimata SC E. SA a solicitat respingerea cererii de revizuire, în principal, ca tardiv formulată, iar în subsidiar, ca inadmisibilă.

Examinând cu prioritate, invocând art. 326 alin. (3) C. proc. civ., îndeplinirea condițiilor de admisibilitate ale cererii de revizuire, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere "dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate."

Rațiunea acestei reglementări constă în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanțele au pronunțat soluții contrare, în dosare diferite, având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți.

Conform art. 327 alin. (1) C. proc. civ., "Dacă instanța încuviințează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre."

În cauză, prin cererea de revizuire dedusă judecății, revizuentul A. a solicitat anularea Sentinței civile nr. 13037 din 7 noiembrie 2011 a Judecătoriei Brașov, pronunțate în Dosarul nr. x/2010, susținând că aceasta este contrară Deciziei nr. 142 din 22 noiembrie 2000, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția civilă în dosarul x/2000, definitivă și irevocabilă prin Decizia nr. 1134 din 28 martie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în Dosarul nr. x/2001.

Prin precizările depuse la Dosar la 23 august 2018, la solicitarea primei instanțe învestite, Judecătoria Brașov, revizuentul a arătat că obiectul cererii de revizuire este reprezentat de Sentința civilă nr. 13037 din 7 noiembrie 2011, pronunțată de această instanță în Dosarul nr. x/2010

De asemenea, prin concluziile orale formulate cu prilejul dezbaterilor asupra îndeplinirii condițiilor de admisibilitate ale cererii de revizuire, puse cu prioritate în discuție de Înalta Curte, conform dispozițiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ., petentul a arătat că solicită anularea Sentinței civile nr. 13037 din 7 noiembrie 2011, pronunțate de Judecătoria Brașov în Dosarul nr. x/2010, întrucât, prin această hotărâre a fost respinsă solicitarea sa privind constatarea nulității Sentinței civile nr. 6767/1994 a aceleiași instanțe.

Rezultă astfel că manifestarea de voință a revizuentului, în sens procesual, este aceea de desființare a primei hotărâri dintre cele pretins potrivnice.

Or, această solicitare nu poate fi primită, prin raportare la dispozițiile art. 327 alin. (1) C. proc. civ., care prevăd că, în cazul revizuirii întemeiate pe prevederile art. 322 pct. 7 din același act normativ, instanța va anula cea din urmă hotărâre.

Anularea ultimei hotărâri are la bază anterioritatea hotărârii în raport de care operează autoritatea lucrului judecat și menținerea acesteia în ordinea juridică.

Acest aspect derivă din faptul că prin motivul de revizuire reglementat de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., intenția legiuitorului a fost de a sancționa încălcarea autorității de lucru judecat a primei hotărâri, de ultima hotărâre pronunțată.

O astfel de interpretare rezultă din însăși esența autorității de lucru judecat, conform căreia nu se poate reveni asupra a ceea ce s-a statuat în mod irevocabil, în interesul unei bunei administrări a justiției și respectării principiului securității raporturilor juridice.

Astfel cum rezultă din jurisprudența constată a Curții Europene a Drepturilor Omului, unul dintre elementele fundamentale ale superiorității dreptului este principiul securității raporturilor juridice, conform căruia soluția definitivă a unei instanțe judecătorești nu poate fi repusă în discuție (Brumărescu c. României). În virtutea acestui principiu, procesul soluționat definitiv nu poate fi redeschis pentru a se proceda la o nouă examinare a cauzei, cum, de altfel, a intenționat revizuentul prin promovarea cererii de revizuire pendinte.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Sentinței civile nr. 13037 din 7 noiembrie 2011 a Judecătoriei Brașov, pronunțate în Dosarul nr. x/2010.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Sentinței civile nr. 13037 din 7 noiembrie 2011 a Judecătoriei Brașov, pronunțate în Dosarul nr. x/2010.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 aprilie 2019.

Procesat de GGC - LM