ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3715/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3715/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față:
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin acțiunea
înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 17 decembrie 2010,
reclamanta T.M. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C.C.S.D. obligarea la
emiterea titlului de plată și la plata sumelor stabilite prin decizia nr. 2360
din 8 iulie 2008.
În motivarea acțiunii
a arătat că a făcut notificare în temeiul Legii nr. 10/2001, cu modificările și
completările ulterioare, reușind să obțină în final decizia privind acordarea de
despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Hotărârea instanței
de fond
Prin sentința civilă
nr. 3148 din 3 mai 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ
și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C.C.S.D.
și a respins acțiunea formulată de reclamanta T.M. ca fiind formulată împotriva
unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această
sentință, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și
fiscal, a apreciat că este întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive
invocată de pârâtă, având în vedere dispozițiile art. 13 alin. (1) din Titlul VII
al Legii nr. 247/2005 conform cărora C.C.S.D. are în principal următoarele atribuții:
dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire,
la alte măsuri legale, necesare aplicării prezentei legi, în același sens fiind
și dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. d) din același act normativ.
A mai reținut Curtea că
atribuția de emitere a titlurilor de plată este stabilită prin lege în sarcina Autorității
Naționale pentru Restituirea Proprietăților, iar plata despăgubirilor în numerar
se face de către Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în numerar, aflată în
structura Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Calea de atac exercitată
Împotriva sentinței civile
nr. 3148 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și
fiscal, considerând-o netemeinică și nelegală, a formulat recurs, care a invocat
prevederile art. 304 pct. 9 și art. 304¹ C. proc. civ., susținând, în esență,
că este adevărat că A.N.R.P. care are în subordine Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor
este aceea care trebuie să emită titlul de plată, dar C.C.S.D. a emis decizia
nr. 2360 din 8 iulie 2008 și a trimis-o pentru punerea în aplicare pentru emiterea
titlului de plată.
Soluția instanței de
recurs
Recursul este neîntemeiat
și va fi respins pentru motivele și în limitele care vor fi prezentate în continuare:
Prin cererea de chemare
în judecată, reclamanta T.M. a solicitat în contradictoriu cu Statul Român prin
C.C.S.D. obligarea la emiterea titlului de plată și plata sumelor stabilite prin
decizia – titlul de despăgubire - din 8 iulie 2008.
La termenul din data de
13 martie 2012 a fost introdus în cauză T.G.T. în calitate de moștenitor al defunctei
T.M.
Prin Legea nr. 247/2005
privind reforma în domeniile proprietății și justiției a fost instituită o procedură
administrativă specială în vederea stabilirii și plății de despăgubiri pentru imobilele
preluate în mod abuziv de Statul Român, imposibil de restituit în natură persoanelor
îndreptățite, procedură reglementată de Titlul VII - Regimul stabilirii și plății
despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
La Cap. 3 – Măsuri instituționale,
se prevede că „Pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor
care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi, se constituie în subordinea
Cancelariei Primului - Ministru, C.C.S.D., denumită în continuare Comisia Centrală,
care are, în principal, următoarele atribuții: a) dispune emiterea deciziilor referitoare
la acordarea de titluri de despăgubire; b) ia alte măsuri legale, necesare aplicării
prezentei legi.” [art. 13 alin. (1)], iar potrivit alin. (7) al art. 13 „Comisia
Centrală, va desemna în mod aleatoriu evaluatorul care va efectua raportul de evaluare”.
Art. 13
1
stabilește
că „A.N.R.P. coordonează procesul de acordare a despăgubirilor realizând activitățile
prevăzute în acte normative speciale, precum și activitățile necesare implementării
prezentei legi, incluzând emiterea titlurilor de plată, titlurilor de conversie,
realizarea conversiei în acțiuni și achitarea despăgubirilor în numerar.”, iar
art. 14
1
faptul că
„(1) Se înființează Direcția pentru Acordarea
Despăgubirilor în Numerar în structura A.N.R.P., denumită în continuare Direcția,
a cărei activitate va fi coordonată de un vicepreședinte al A.N.R.P. numit prin
decizie a primului-ministru. (…) (3) Atribuția principală a Direcției constă în
acordarea de despăgubiri în numerar persoanelor îndreptățite cărora li s-au emis
titluri de plată, conform prezentei legi și normelor emise în aplicarea acesteia,
în limita unei sume de maximum 500.000 RON, cu respectarea termenelor și a limitărilor
prevăzute la art. 3 lit. h). Plata sumelor înscrise în titlurile de plată se face
într-o singură tranșă în cazul despăgubirilor în numerar de maxim 250.000 RON și
în 2 tranșe pe o perioadă de 2 ani în cazul despăgubirilor în numerar în cuantum
de peste 250.000 RON. Persoanele îndreptățite la despăgubiri în cuantum de peste
500.000 RON pot opta pentru acordarea de despăgubiri în numerar în cuantum de maxim
500.000 RON, diferența urmând a fi acordată în acțiuni la SC Fondul Proprietatea
SA.
Potrivit art. 16 din Cap.
5 - Procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor, procedura de evaluare
și de stabilire a sumei totale ce urmează a fi acordată în temeiul dispozițiilor
din acest titlu este coordonată în mod exclusiv de către C.C.S.D., fiind finalizată
cu emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, titlu care ulterior este
înaintat pârâtei A.N.R.P., în vederea emiterii titlului de plată, potrivit dispozițiilor
art. 18, în baza căruia Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar poate
efectua plata.
Din dispozițiile legale
expuse anterior rezultă că un raport juridic obligațional având drept conținut obligarea
la emiterea titlului de plată este posibil numai între reclamant și pârâta A.N.R.P.,
astfel încât excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C.C.S.D. a fost
corect admisă de instanța de fond, având în vedere și dispozițiile art. 13
alin. (1) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 conform C.C.S.D.
Pentru aceste motive în
temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, menținând
hotărârea instanței de fond ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de T.G.T. împotriva sentinței nr. 3148 din 3 mai 2011 a Curții de Apel București,
secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 septembrie
2012.