ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4412/2019

Asupra cererii de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia nr. 1187 din 6 martie 2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepția nulității recursului și a respins recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Educației Naționale împotriva Sentinței nr. 199 din 28 septembrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017, ca devenit lipsit de interes.

Prin cererea înregistrată la data de 06 iunie 2019, petentul A. a formulat cerere privind completarea dispozitivului Deciziei nr. 1187 din 6 martie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în sensul obligării recurentul-pârât Ministerul Educației Naționale la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3.000 RON, reprezentând onorariu de avocat.

Petentul susține că, deși instanța a respins recursul formulat de recurentul-pârât, nu s-a pronunțat asupra cererii privind cheltuielile de judecată, respectiv onorariu plătit avocatului pentru reprezentare în fața instanței la judecarea recursului.

În drept, a invocat art. 444 alin. (1) C. proc. civ.

II. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând, cu prioritate, regularitatea învestirii sale cu recursul de față, în condițiile art. 485 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport cu actele și lucrările dosarului, constată că petentul nu a respectat termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu prevederile art. 444 alin. (1) C. proc. civ. "Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare d atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare."

Analizând, cu prioritate, regularitatea învestirii sale cu cererea de față, în condițiile art. 444 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport cu actele și lucrările dosarului, constată că petentul nu a formulat cererea în termenul prevăzut de lege.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă fără putință de tăgadă că sentința recurată a fost comunicată petentului la data de 16 aprilie 2019, conform dovezii de comunicare aflată la dosar recurs, iar cererea a fost înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 06 iunie 2019, conform ștampilei aplicate de serviciul registratură pe cerere aflată la dosar recurs.

Conform art. 185 alin. (1) C. proc. civ., când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Această sancțiune se aplică și în cazul nerespectării termenului de declarare a recursului, dat fiind că este vorba despre exercitarea unui drept procesual.

De asemenea, în cauză nu s-a făcut dovada existenței vreuneia din situațiile prevăzute de art. 186 din C. proc. civ., în sensul că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, pentru a opera instituția repunerii în termen.

Aspect necontestat, cererea a fost înaintată instanței la data de 6 iunie 2019 (după cum rezultă din înregistrarea aplicată de serviciul registratură), petentul nerespectând termenul stabilit de lege în exercitarea acestui drept.

De asemenea, se reține că nu sunt incidente dispozițiile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., în sensul că nu există motive de casare de ordine publică ce pot fi ridicate din oficiu de către instanță.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 185 C. proc. civ. coroborat cu art. 489 alin. (1) C. proc. civ., republicat, va respinge cererea de completare dispozitiv, ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de completare a Deciziei nr. 1187 din data de 06 martie 2019 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017 formulată de intimatul-reclamant A., ca tardiv formulată.

Definitivă în ceea ce privește soluția dată cererii de completare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02 octombrie 2019.

GGC - MM