ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1805/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 22 septembrie 2017, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale, a solicitat suspendarea executării Ordinului nr. 4702/18.08.2017, emis de pârât, până la pronunțarea instanței de fond și, în consecință, reîncadrarea reclamantei în funcția de inspector școlar general al Județului Mehedinți, în termen de 5 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de suspendare, sub sancțiunea plății de penalități în cuantum de 1000 RON/zi.

Prin Sentința civilă nr. 3931 din 25 octombrie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale, a suspendat executarea Ordinului nr. 4702/18.08.2017, emis de pârât, până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anulare a actului administrativ și a luat act de renunțarea reclamantei la capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata de penalități de întârziere.

Totodată, prima instanță a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumelor de 20 de RON, reprezentând taxă judiciară de timbru și 2380 RON, reprezentând onorariu avocat, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva Sentinței civile nr. 3931 din 25 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Educației Naționale, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, în rejudecare, respingerea cererii de suspendare, ca neîntemeiată.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 11 aprilie 2018, intimata-reclamantă A. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, iar prin cererea înregistrată la data de 12 martie 2019, intimata-reclamantă a invocat excepția lipsei de interes în susținerea recursului.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate excepția nulității recursului, pentru neîndeplinirea obligației de achitare a taxei judiciare de timbru, potrivit art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

În cauză sunt incidente dispozițiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 de RON, dacă se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, caz de casare care corespunde prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.

Prin citația comunicată recurentului-pârât Ministerul Educației Naționale la data de 08.03.2019, conform dovezii de înmânare aflată la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința părții obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 3931 din 25 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, obligație pe care recurentul-pârât nu a îndeplinit-o până la termenul de judecată fixat și nici nu a formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru.

Consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.

Pentru considerentele expuse și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune anularea recursului declarat de pârâtul Ministerul Educației Naționale.

În conformitate cu prevederile art. 453 din C. proc. civ., republicat, va fi obligat recurentul-pârât la plata către intimata-reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 RON, constând în onorariul de avocat, cuantumul acestuia fiind redus în mod proporțional, în raport de complexitatea redusă a cauzei, potrivit art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului.

Anulează recursul declarat de pârâtul Ministerul Educației Naționale împotriva Sentinței civile nr. 3931 din 25 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Obligă recurentul-pârât la plata către intimata-reclamantă a cheltuielilor de judecată în sumă de 1500 RON, reprezentând onorariu avocațial redus conform art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 aprilie 2019.

Procesat de GGC - GV