ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2613/2019
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2613/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
I. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 29.01.2019 sub nr. x/2019, reclamanta A., în contradictoriu cu Ministerul Educației Naționale, cu sediul în a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, în baza probelor administrate, să dispună, pe calea urgentă a Ordonanței Președințiale, dată fără citarea părților, fără somație sau fără trecerea vreunui termen, în mod provizoriu, până la soluționarea dosarului de fond:
Reintegrarea reclamantei în funcția de Inspector Școlar General la Inspectoratul Școlar Județean Ialomița, pe postul deținut anterior datei de 26.04.2018, când prin Ordinul nr. 3614/26.04.2018, s-a dispus încetarea Contractului de management educațional nr. x/07.04.2015.
Prelungirea contractului de management educațional nr. x/07.04.2015, încheiat cu pârâtul Ministerul Educației Naționale cu perioada de timp în care contractul nu și-a produs efectele (26.04.2018 - 26.04.2019).
Soluția instanței de fond
Prin sentința nr. 27 din data de 13 februarie 2019, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată pe calea ordonanței președințiale de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale și, în consecință,
A obligat pârâtul Ministerul Educației Naționale, în mod provizoriu, în temeiul art. 997 C. proc. civ., ca până la soluționarea definitivă a dosarului civil nr. x/2019 al Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal având ca obiect reintegrarea reclamantei în funcția de inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Ialomița și prelungirea contractului de management educațional nr. x/07.04.2015, încheiat cu pârâtul Ministerul Educației Naționale, cu perioada de timp în care contractul nu a produs efecte, între 26.04.2018 și 26.04.2019, să procedeze la reintegrarea reclamantei A. în funcția de inspector școlar general al Inspectoratului Școlar al Județului Ialomița și la prelungirea contractului de management educațional nr. x/07.04.2015, încheiat cu pârâtul Ministerul Educației Naționale, cu perioada de timp de un an în care nu și-a produs efectele, respectiv perioada cuprinsă între data de 26.04.2018 și până la data de 26.04.2019.
Totodată, a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată către pârâtă în cuantum de 2100 RON, reprezentând onorariu avocat.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinței nr. 27 din 13 februarie 2019 a Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Educației Naționale, invocând motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
În motivarea cererii de recurs, recurentul a arătat că instanța de fond a făcut o interpretare greșită a normelor juridice, întrucât Legea nr. 554/2004 a contenciosului administratriv, cu modificările și completările ulterioare, nu prevede posibilitatea ordonării de măsuri provizorii pe calea ordonanței președințiale.
Prin hotărârea nr. 3455/2018, Curtea de Apel București a respins cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 3614/2018 emis de Ministerul Educației, prin ruamre, recurentul susține că este inadmisibil ca o altă instanță să suspende efectele Ordinului nr. 3614/2018 prin care a încetat contractul de management educațional nr. x/07.04.2015 și s-a dispus eliberarea din funcția de inspector școlar al reclamantei.
Recurentul a susținut că hotărârea instanței de fond a fost dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 997 din C. proc. civ., întrucât nu există niciun drept care s-ar păgubi prin întîrziere și nicio pagubă iminentă care nu s-ar putea repara atât timp cât, dacă ar fi admisă definitiv, cererea de anulare a Ordinului nr. 3614/2018, reclamanta va beneficia și de plata tuturor drepturilor salariale de care nu a beneficiat pe perioada încetării mandatului de inspector școlar general.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Analizând motivele de recurs, în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Reclamanta a solicitat instanței de contencios administrativ ca pe cale de ordonanță președințială să dispună reintegrarea sa în funcția de Inspector Școlar General la Inspectoratul Școlar Județean Ialomița, pe postul deținut anterior datei de 26.04.2018, când prin Ordinul nr. 3614/26.04.2018, s-a dispus încetarea Contractului de management educațional nr. x/07.04.2015 și prelungirea contractului de management educațional nr. x/07.04.2015, încheiat cu pârâtul Ministerul Educației Naționale cu perioada de timp în care contractul nu și-a produs efectele (26.04.2018 - 26.04.2019).
Înalta Curte reține că, prin reglementarea procedurii ordonanței președințiale, s-a avut în vedere necesitatea soluționării în regim de urgență a unor litigii care, dacă ar urma calea procedurii de drept comun (datorită formalismului exagerat), ar putea asigura rămânerea fără obiect a cauzei sau ar conduce la diminuarea semnificativă a importanței acestuia.
Cât privește domeniul de aplicare, în literatura juridică s-a opinat că procedura ordonanței președințiale își găsește - de principiu - aplicare în orice materie, câtă vreme legea nu a stabilit pentru respectiva materie o procedură specială, exclusivă.
În speță, prin Ordinul nr. 3614/26.04.2018, s-a dispus revocarea reclamantei din funcția de inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Ialomița și încetarea contractului de management educațional nr. x/07.04.2015.
Instanța de control judiciar constată că deși obiectul acțiunii nu a fost formulat expres în sensul suspendării executării Ordinului nr. 3614/24.04.2018, pe calea ordonanței președințiale, în realitate, prin reintegrarea în funcția deținută anterior și prelungirea contractului de management educațional, reclamanta urmărește suspendarea executării ordinului anterior menționat.
De altfel, prin sentința nr. 3455/2018, Curtea de Apel București - Secșia a IX- a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 3614/26.04.2018, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Prin soluția adoptată în ședința judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, din 28 octombrie 2013 (publicată pe site-ul ÎCCJ, în secțiunea secția de contencios administrativ și fiscal - Soluții de principiu și de unificare a practicii judiciare), s-a statuat că este inadmisibilă cererea de ordonanță președințială care vizează suspendarea executării actului administrativ, justificat de existența unei reglementări cu caracter derogatoriu în această materie reprezentată de dispozițiile art. 14 și art. 15 din Legea nr. 554/2004.
În ipoteza altor litigii decât cele care vizează suspendarea executării actului administrativ, compatibilitatea cererii de ordonanță președințială cu specificul raporturilor de contencios administrativ se apreciază de către instanță în virtutea dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 554/2004.
Astfel, secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți, prin hotărârile pronunțate în această materie, a reținut că, în materia contenciosului administrativ, pe aspectul normei de drept aplicabile în materia suspendării executării actelor administrative, ordonanța președințială nu-și găsește aplicarea.
Pentru aceste considerente, avându-se în vedere natura actului prin care au fost luate măsurile asupra cărora se solicită a se reveni pe calea ordonanței președințiale, care este un act administrativ, precum și dispozițiile legale aplicabile în aceasta materie, respectiv dispozițiile art. 14 și 15 din Legea contenciosului administrativ (care reglementează cazurile de suspendare a executării actului administrativ, condițiile de admisibilitate ale cererii de suspendare formulate, precum și procedura de soluționare și calea de atac exercitată), Înalta Curte apreciază că prezenta cerere de ordonanță președințială este inadmisibilă, motiv pentru care va admite recursul, va casa sentința recurată și rejudecând cauza, va respinge cererea ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Educației Naționale împotriva sentinței civile nr. 27 din 13 februarie 2019 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată și, rejudecând cauza:
Respinge cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației Naționale, ca inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 mai 2019.