ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 62/2025
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 62/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 16 ianuarie 2025
Asupra cererii de completare dispozitiv de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin sentința civilă nr. 168 din 5 aprilie 2022, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Ministerul Educației, în contradictoriu cu pârâta A., ca tardivă. Totodată, a obligat reclamantul Ministerul Educației să plătească pârâtei A. suma de 3.685 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței civile nr. 168 din 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul Ministerul Educației a declarat recurs, solicitând, în temeiul art. 488 pct. 8 C. proc. civ., admiterea recursului, casarea sentinței recurate și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Prin Decizia nr. 1643 din 21 martie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:
"Respinge recursul formulat de reclamantul Ministerul Educației împotriva sentinței civile nr. 168 din 5 aprilie 2022 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat."
Prin cererea expediată prin poștă la data de 18.10.2024, intimata-pârâtă A. a solicitat completarea dispozitivului Deciziei nr. 4177 din 28 septembrie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021, în sensul admiterii cererii sale de obligare a recurentului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată efectuate în fața instanței de recurs, reprezentând contravaloarea onorariului avocațial în cuantum de 3000 de RON.
În motivarea cererii, petenta a arătat că instanța de control judiciar a omis să se pronunțe cu privire la cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, astfel cum au fost solicitate.
Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de completare dispozitiv
Examinând cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 4177 din 28 septembrie 2023, în raport cu actele și lucrările dosarului și cu dispozițiile legale incidente pricinii, în raport cu actele și lucrările dosarului și cu dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată și o va admite, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art. 444 alin. (1) C. proc. civ.:
"Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare".
Conform prevederilor art. 452 C. proc. civ.:
"Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei".
Art. 453 C. proc. civ. prevede că:
"(1) Partea care pierde procesul va fi obligată la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată."
Verificând motivele prezentei cereri de completare a dispozitivului Deciziei nr. 4177 din 28 septembrie 2023 Înalta Curte reține că intimata-pârâtă A. a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată efectuate în etapa procesuală a recursului, reprezentând onorariu de avocat în recurs în cuantum de 3000 de RON, conform dovezii atașate la dosarul de recurs.
Prin Decizia nr. 4177 din 28 septembrie 2023, recursul formulat de reclamantul Ministerul Educației a fost respins ca nefondat, fiind astfel incidente dispozițiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., care prevăd acordarea cheltuielilor de judecată la cererea părții care a câștigat.
Fundamentul suportării cheltuielilor de judecată rămâne culpa procesuală, decurgând din atitudinea părții care a ocazionat declanșarea demersului judiciar, acordarea acestora nefiind condiționată de motivele pentru care partea obligată la plata cheltuielilor a pierdut procesul.
Pentru aceste motive, constatând că instanța de recurs a respins cererea recurentului-reclamant, dar a omis a se pronunța în legătură cu cererea intimatei-pârâte de acordare a cheltuielilor de judecată, dovedită cu înscrisurile depuse la dosar, Înalta Curte, în temeiul art. 444 alin. (1) C. proc. civ., va admite cererea de completare a dispozitivului Deciziei nr. 4177 din 28 septembrie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021, în sensul că obligă recurentul-reclamant Ministerul Educației la plata sumei de 3000 de RON, reprezentând cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă A..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite cererea formulată de intimata-pârâtă A..
Completează dispozitivul Deciziei nr. 4177 din 28 septembrie 2023, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021, în sensul că obligă recurentul-reclamant Ministerul Educației la plata sumei de 3000 de RON, reprezentând cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă A..
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 16 ianuarie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.