ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1963/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în cadrul dezbaterii recursului împotriva Deciziei nr. 343/A/02 februarie 2018 a Tribunalului București, secția a III-a civilă, reclamantul A. a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 C. proc. civ., raportat la Decizia nr. 52/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție-Completul pentru soluționarea unor chestiuni de drept.

Prin Decizia nr. 618 din 16 noiembrie 2018, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins, ca inadmisibil, recursul în cadrul căruia s-a formulat cererea de sesizare a Curții Constituționale.

Împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul Deciziei nr. 618 din 16 noiembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat calea de atac intitulată "apel", întemeiat pe dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, reclamantul A..

În motivare, reclamantul a arătat că în mod greșit a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale, întrucât condițiile impuse de Legea nr. 47/1992 sunt îndeplinite, respectiv excepția să fie ridicată în fața instanței de judecată, la cererea uneia din părți sau din oficiu, de către instanță ori de procuror, în cauzele în care participă; să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau ordonanță în vigoare; să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale și să aibă legătură cu soluționarea cauzei, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acesteia.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia atacată, Înalta Curte constată următoarele:

Calea de atac intitulată "apel" formulată de reclamantul A. împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 C. proc. civ. din Decizia nr. 618 din 16 noiembrie 2018 a Curții de Apel București, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 15 ianuarie 2019, fiind acordat termen pentru soluționarea cauzei la data de 20 februarie 2019, cu citarea părților.

Prin Încheierea de ședință din 20 februarie 2019, judecata cauzei a fost suspendată, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., dată de la care niciuna din părți nu a mai efectuat vreun act de procedură, lăsând în nelucrare pricina care, din oficiu, a fost repusă pe rol în vederea discutării perimării conform art. 416 alin. (1) C. proc. civ. la data de 8 septembrie 2019, părțile fiind legal citate pentru termenul din 6 noiembrie 2019.

Potrivit art. 416 alin. (1) C. proc. civ., incident în cauză, "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni".

Perimării i s-a atribuit o natură juridică mixtă, în sensul că reprezintă atât o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, cât și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței părților vreme îndelungată în judecată.

Reglementată ca o excepție de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecată, excepția de perimare este peremptorie, întrucât scopul admiterii sale este stingerea procesului în faza în care acesta se află și este absolută, întrucât este reglementată de norme imperative, fiind prevăzută în interesul părților dar și în interesul unei bune administrări a actului de justiție.

Pentru a interveni perimarea, este necesar să se constate că lăsarea în nelucrare a procesului se datorează culpei părții, existând în acest sens o prezumție simplă de culpă, dedusă din lipsa de stăruință în judecată în intervalul de timp reglementat de lege.

În speță, având în vedere că lăsarea cauzei în nelucrare de la data când a intervenit suspendarea, respectiv 20 februarie 2019, și până la data repunerii pe rol din oficiu, și anume 8 septembrie 2019, se datorează culpei părții și că niciuna din părți nu a întrerupt cursul suspendării, în baza art. 416 alin. (1) C. proc. civ. a intervenit perimarea recursului.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va constata perimată calea de atac intitulată "apel" declarată de reclamantul A. împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 C. proc. civ. din Decizia nr. 618 din 16 noiembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată calea de atac intitulată "apel", promovată de reclamantul A., cu domiciliul în București, str. x, împotriva soluției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 C. proc. civ. din cuprinsul Deciziei nr. 618 din 16 noiembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu sediul în București, str. x.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 judecători.

Pronunțată în ședință publică azi, 6 noiembrie 2019.

GGC - CL